4,043 matches
-
să-și destăinuie singur crezul: „Și toamna, și iarna / Coboară-amândouă; / Și plouă, și ninge, - / Și ninge, și plouă” (Moină), stări atmosferice care nu fac altceva decât să dezintegreze materia eliberând eul fără umbră, lăsat să-și parcurgă drumul în singurătatea sumbră și palidă: „Veșnic, veșnic, veșnic..., / Rătăciri de-acuma / N-or să mă mai cheme - / Peste vise bruma, / Veșnic, veșnic, veșnic...” (Rar). Veșnicia fiindului va rămâne codul bacovian încrustat în pereții de plumb ai spațiului timp, ai unei culori neînțeleasă de
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
Publicat în: Ediția nr. 503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului TOATE IUBIRILE Port în mine toate iubirile, De ieri, de azi, de mâine Îmi cânt oriunde împlinirile, Considerându-le sublime. Arunc la coșul de gunoi, Acele amintiri mai sumbre, Privesc prin lumină spre voi, Fără să am teamă de umbre. De ce să-mi fie frică de singurătate? Viața o vreau mereu frumoasă, Suntem împreună în comunitate, Conviețuim în a lumii mare casă. Atunci când va muri poetul, Desigur nu va
TOATE IUBIRILE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358412_a_359741]
-
sunt trează, mi-e-n minte... Când adorm, tot mereu el îmi vine în vis... De-aș fi mortă mi-ar fi, poate chiar și în moarte... În scurt timp iată-l văd că mi-e tot și în toate! ...Orizontul meu sumbru, s-a pierdut undeva, printre vremuri uitate... Nu știu cum, ...nu-l mai văd... Întorc capul, ...privirea Și pornesc, ...mai departe!” Oare cum, făr' a ști, am putut da de el? E ca mine tăcut și de soartă bătut... De mulțimea de
ORIZONTURI de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358446_a_359775]
-
-ți aduc, te cânt: Fii simbol veșnic omului romantic, pe Pământ! ...................................... Avea dreptate, Astrul meu, Mai mult decât se poate! Din înălțimea Geniului, Altfel le vezi pe toate! ...M-am despărțit cu greu de el, Târziu, spre-o zi mai sumbră, Când raza soarelui ieșea Din conul lui de umbră. Cu ani lumină-n gând profund, 'Napoi, ...și trist, ...zburând, Nici nu mai știu, nici cum, nici când Ajuns-am pe Pământ!... (27.03.2007, Oporto, Madrid) Alexandru Tomas-Cervesy Referință Bibliografică
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
Pitoresc > ȘTERG UMBRA Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 542 din 25 iunie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache desăvârșită umbră, îmi spulberi tăcerea cu ochii tăi de gânduri, cu pletele din visuri, cu realitatea-ți sumbră. iubesc lumina vieții și-a morții deopotrivă. în ele-mi cresc ființa... sunt armă, pocnet, glonțul, sunt toate și nimicul. sunt forma care iese fără să se oprească, în zidul de-ntrebări. sunt și întârziatul răspuns în crucea albă. tac
ŞTERG UMBRA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358038_a_359367]
-
nu te intrige când te gândești că vei fi anihilat și înlocuit cu altcineva, fie el chiar și superior ție, un personaj care vine cumva decojindu-se din însăși conturul tău, ca-n filmele cu extratereștri? Inevitabil mă bântuie cele mai sumbre premoniții. Dar dacă ne elimină cineva din greșeală, clasându-ne drept materie primă neadecvată? Abandonați pe halda omenirii? Mai poți să depui atunci contestație? Bănuiesc că nu, din moment ce totul evolueză oricum spre mai bine. Intri cel mult la rebuturi, pierderi
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
Stihuri > Momente > S-A TOPIT OMĂTUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 721 din 21 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului s-a topit omătul ce îl așternuse iarna asta tristă peste trupul meu și nu mai există nici troiene sumbre au plecat nămeții vr â nd să se î nece în marea cea adâncă din sufletul tău și plutesc corăbii mai vârtos pe valuri spre tărâmuri noi și în loc de steaguri o eșarfa albă poartă-n lumea largă fluturând salutu-n vârfuri
S-A TOPIT OMĂTUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358069_a_359398]
-
rar. Nu mai gusta bancuri, anecdote, glume vinovate sau nu, snoave, pilde de înțelepciune. Nu-i mai arde românului de așa ceva. El privește cu îngrijorare, ca la un ecran uriaș, tabloul politicii actuale. Și are de ce. Viitorul se profilează destul de sumbru. Doar prostii mai râd la clarul de luna. Nouă, atât ne-a rămas: să surâdem îngăduitor atunci când e nevoie și să nu răspundem bășcăliei cu care ne-au obișnuit guvernanții, parlamentarii, aleșii noștri, dar mai cu seamă, cel din frunte
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358077_a_359406]
-
anii 1750-1772. De acolo am fost înscris la o școală particulară maghiară unde erau copii bine categorisiți în societate. Aici mi-am petrecut primii 4 ani de școală în limba maghiară, și am avut parte de profesori eminenți. A urmat sumbra perioadă a războiului, apoi invazia sovietică care a măturat din calea ei, și desigur și din Timișoara, tot ceea ce s-a chemat civilizație și bun simț. Tatăl meu avea o școală renumită în oraș, o „școală de dans și bune
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
amintirile negre pe care mintea mea le mai ține minte într-o neuitare, pentru că am fost inoculat cu o culoare cenușie... de această furtună care s-a abătut asupra României și deci și asupra orașului Timișoara. George ROCA: Într-adevăr, sumbre amintiri! Păcat! Îmi pare rău... Să alungăm tristețea pricinuită de acele vremuri cu o intrebare mai puțin dureroasă. După multe ore petrecute la „școala de balet” în ce moment și după cât timp ați fost remarcat că viitor artist care promite
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
existente azi în spațiul pontic: naștera și plămădirea treptată a unor popoare și a unor limbi, asimilarea valurilor invadatoare, amestecul de noroade și idiomuri (“Acel abandon se adună pe câmpiile Chersonului, printre satele amestecate de greci guralivi și de goți sumbri, așezați aici încă din vremea când Aurelian cel Mare le gonise neamul dincolo e marginile imperiului. Și au rămas de atunci, mâncând aceeași pâine, bând aceeași apă cu grecii, pe care nimeni și nimic nu-i poate clinti din locul
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
fapt ceea ce doresc să definesc prin culoarea vieții este următorul aspect: Cum suntem în mintea noastră fericiți sau nefericiți, la ce anume vibrează ființă noastră? Stările noastre interioare, mintale sau emoționale, eu le-am numit culori. Adică poate fi negru, sumbru, sau poate fi o culoare deschisă, senina ce oferă speranța prin influență personală și altora. Uneori mi se întâmplă s-a mă simt strivit, împovărat, în lăuntrul meu însă deodată pe linia gândurilor o putere cu nume hâr mă atinge
CULOAREA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357570_a_358899]
-
în buturugi ciudate ce scot câte un icnet când cu copita bate în pieptul lor al resemnării cerb. Doar sufletul aleargă, se cațără pe stânci nevrând să fie-nvins de anii-n tropot. Nu-i pasă că aude al morții sumbru clopot, că vede-n jur numai prăpăstii-adânci. Cară cu el, pe umeri, o inimă ce vrea să-i fie-n încercări mereu alături, chiar dacă o-nspăimântă perfidele omături ce se aștern de-un timp pe viața mea. Scylla și Charybdis Corabia-ajunsese
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
de necontestat, așa cum se arată și în raportul Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbarea Climaterică, dat publicității la 2 februarie 2007, ne indică ferm că civilizația supraconsumului este falimentară împreună cu toate orientările metafizice și religioase care o susțin. Față în față cu sumbrul evoluțiilor ireversibile spre care ne îndreptăm împinși de societățile puternic industrializate, considerate a fi expresia cea mai convingătoare a înțelepciunii cultelor din apus, putem cere să se renunțe la arogantele analize cu titluri de forma „Ortodoxia și sărăcia” sau „Ortodoxia
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
candela iar, stinsă Și vreau să-ți simt privirea, când zborul mi-ai oprit... Să-mi vezi strivirea dusă, într-un coșmar de umbre În care m-ai impins ca să-ți urmezi chemarea; Minciuni și măști perverse și născociri și sumbre, Amăgitoare valuri...și-mi promiseseși marea... Și eu credeam că zborul va fi în palma goală Un fluture albastru, un Blue Mormon de vis. Doar praf de stele moarte, pe o nescrisă coală A mai rămas din toate... și câte
ŞI CÂTE-AI MAI PROMIS! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358658_a_359987]
-
adevăr, peste cinci zile când și Supremul înghițea fiola cu elixirul miraculos, toată lumea era plină de noua specie de tigri, una de o ferocitate nemaicunoscută, iar exemplarele de femele cu blănuri de culoare roz, sau turcoaz, întreceau și cele mai sumbre așteptări în materie de lăcomie. Unde mai pui că spre deosebire de vechii tigri aceștia mâncau de trei ori pe zi, se îmbătau și se înmulțeau în draci. Cert este că, în numai un an, numărul lor se cam dublase însă pe
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
a mai găsi ceva... uitând să mai privească spre „lumină” - spre zările albastre, spre un cer “mult prea mare și mult prea înalt”... pentru o existență atât de umilă și atât de ... efemeră... Lumină care străjuiește liberă, regală, nestingherită - această sumbră priveliște... așteaptă parcă - căutători însetați de adevăr pentru care - toate prăpăstiile pot avea partea lor luminoasă! ...... Din când în când „ni se pare” că suntem chemați din fundul prăpăstiei spre lumină... Agățându-ne de liane fragile, spinoase - răspundem chemării... ... Odată
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
pentru că nimeni nu știa care-i vina Ea trebuia creată imensă clară vie Dar cum numai pustiul se-ntinde-n jurul nostru Numai de-aici din țară ea mai putea să vie Și-atunci ei născociră un fel de suflet sumbru Un vânt ce din adâncuri bătând i-ar lua pe sus Ceva ce i-ar distruge insinuat în toate Căruia moartea lumii nu i-ar fi chiar de-ajuns Și luară din mulțime copilul cel mai pur Și-l trecură
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
Se-aud încet sub teii despletiți. Erai frumoasă precum e o zână Plutind sublim în al ei zbor departe Cu flori de tei tu-mi împletești cunună De mi-o așterni tăcută-n miez de noapte. Cu drag eu versuri sumbre-ți dăruiesc Și îți dedic aleasă poezie, L-auzul ei păsări în zbor bocesc Și-n noapte se aprinde o făclie. Zâmbind tăcută cu privirea-mi dai Dulci mângâieri, dorinți-ascunse Pe tronul meu tu muză mă pui crai, Scriindu-ți
NOAPTEA DOMINOULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350670_a_351999]
-
o ultimă intersecție, voind tristețea s-o ucizi, să-i mai dai o lecție. Sunt clipe-n care ești prea plin de dorință dar destinul ți-e greu și parcă nu mai ai voință să te vindeci de gânduri, de sumbrele temeri, crucea, n-ai ce face, trebuie s-o porți pe umeri. Sunt clipe-n care-ți piperezi existența cu nimicuri, te mulțumești cu suflete moarte, cu firimituri, faci slalom printre tăcerile sălciilor plângătoare, te uiți la focul mocnit din
CLIPE RĂTĂCITOARE de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/358944_a_360273]
-
dar pe care, vremurile de acum îl amintesc cu groază și spaimă. El nu a fost nici vampir, nici creatură supranaturală, dar poveștile despre cruzimea sa sunt aproape de adevăr. Castelul Bran, ridicat pe la 1300 de un cavaler teuton, cu atmosfera sumbră a coridoarelor întunecate și a numeroaselor curți interioare, cu fortificații pe mai multe niveluri, cu urcușul întunecat, strâmt al scărilor, evocă mai mult decât orice castel din România moștenirea veacului lui Dracula. Pentru a asigura ordinea în țară și a
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
că un leu furios în cușcă. Vitezele sunt că la moldoveni: încet, încetișor și pi loc. Muncitorii de la Oltchim știu cum e să vii la muncă și să nu ai bani nici de pâine. Micul Titulescu nu cred că știe. Sumbră aură. Dovadă jafului interpartinic, stă că bârnă în ochi. Lupta toamnei e cu urșii. Nimeni nu este preocupat să deranjeze pe nimeni. Niște neica nimeni colțuroși. Cine a făcut bani, da cu tifla. Peripețiile existenței noastre se intersectează în chenarul
TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBA de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359013_a_360342]
-
Versuri > Omagiu > POEM NETERMINAT- POETULUI ADRIAN PĂUNESCU Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem neterminat te-ai îngropat în umbre Cuvintele răcnesc de doliu și durere Se-ascund nedumeriri în scâncetele sumbre Săracul Vers , o strofă își caută și cere Poetule mai stai că nu-s desăvârșit! M-ai scris doar jumătate...restul unde-l găsesc? Mă părăsești acuma când știu cât m-ai iubit Un alt poet nu știu niciunde să
POEM NETERMINAT- POETULUI ADRIAN PĂUNESCU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359281_a_360610]
-
vărsat în lavă, Iar când se va sfârși-n beție Aceast-agheasmă din otravă, O să pășesc divin pe ape Ca-n răsucirile de harpe, Blestemul să mă facă șarpe Sau un parfum divin pe clape În nesfârșirea ce-mpresoară Această măreție sumbră În care eu sunt o vioară Căzută-n mine ca o umbră ... AXIS MUNDI (1) Este-o noapte de-nceput de lume, Ape trec cu fâșâit de șarpe, Ard departe stele fără nume, La-nceput de viață și de moarte
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
Dansând colții-n aer pâna când se rup Pânzele tăcerii de pe-ntinderi arse De Apocalipsa ce în vis începe, Sus, la cetățuie, triburile parșe Urlă fantomatic, călărind otrepe. A-nceput mareea, în ființe cântă Dor de ducă orfic, ucigaș și sumbru, Iar fecioare goale delirând descântă Mugurii de sfarcuri peste corn de zimbru. Vraja serii urcă izbucniri de sevă Înspre vechi neliniști care cheamă-n rut, Sburători sar ziduri cu parfum de Evă Ce așteaptă clipa cu un nod în gât
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]