2,656 matches
-
asemănare între cele doua evenimente. Niște buldozere asemenea monstrului din "Godzila" își înfingeau cupele uriașe în construcțiile respective și în câteva minute întrea clădire, casă, ce era, se transforma într-un morman de moloz. Peste tot vedeai numai oameni plângând, supărați și disperați, pentru că își pierdeau munca lor de o viață. Deși nu rămâneau pe drumuri, ci primeau locuințe noi la bloc, nu puteau accepta ușor strămutarea în altă zonă a orașului și mai ales demolarea locuinței pentru care munciseră aproape
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se simțeau bine,în special că aveau și femei printre ei,nu simțeau starea de oboseală,erau tineri,aveau prilejul să-și povestească unele întâmplări din timpul săptămânii,mulți erau rude apropiate, cumnați,cumetri,... Poate că eu eram cel mai supărat,că eram tot timpul plecat din cadrul familiei,iar când veneam sâmbăta,trebuia să merg și la școală,pentru completarea studiilor,dar și pregătirea programului pentru zilele următoare cu armata mea de muncitori,pe care-i îndrăgisem,chiar indiferent că se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-sa, însă trebuia să-și urmeze partenerul cu care făcuse pozna aia pentru care fusesem condamnați fără circumstanțe atenuante, dar se bucura totuși că venea într-un oraș reprezentativ, era capitala Moldovei, nu putea comenta negativ. Părinții fetelor au rămas supărați,pentru că rămăsese singuri, în zadar se bucurase că aveau două fete și sperau să aibă un sprijin la bătrânețe mai bun decât vecinii lor, pe care-i compătimeau, dar ei au ajuns mai rău. Supărarea a devenit și mai mare
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de comandă, am mers la mamăsa, să-i cer mâna fiicei sale, arătându-i bonul, că ne vom căsători curând. Vechea logodnă fusese ruptă de multă vreme, probabil de la prima escaladare a geamului meu, peste pârleaz. Mamă-sa,era foarte supărată, atât pentru fapta fiicei sale, dar mai mult se învinovățea pe dânsa că m-a acceptat în gazdă știind că avea o fată logodită și nu-i trebuia chiriaș în casă, în special că eram cu roșu, frumos,curajos și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dat, „deranjată” de o cuvântare a unui scriitor lituanian, Herkus Kuncius, bine grizat și el, care ne cere să semnăm un apel împotriva războiului din Cecenia. Asistența, inclusiv guvernatorul, este vădit incomodată de inițiativa lituanianului. La scurt timp, guvernatorul pleacă supărat. Fără să comenteze gestul scriitorului lituanian, Tania ne spune că petrecerea s-a făcut cu sprijinul financiar al „șefului”. La hotel aflu că meciurile de fotbal din această zi de la Euro 2000 s-au încheiat astfel: Franța-Spania 2:1, Olanda-Iugoslavia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
politețe („cum se poate, chiar așa, doar ne găzduiesc?!”), alții nu semnează din scrupul, pentru că nu cunosc prea bine realitățile războiului din Cecenia. Printre cei mai reticenți, mi se par portughezii și spaniolii... Scriitorii ruși sunt, la rândul lor, foarte supărați. Îl văd pe Varlamov cum mă privește cu destulă dușmănie, dar nu are curajul să se apropie și să-mi vorbească, să se indigneze. Discut, în schimb, cu Nazim Orudzev, attendent-ul scriitorilor ruși în Trenul Literaturii, un tătar care vorbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
încornorații fochiști. Suntem invitați să intrăm în niște camere de duș, să lăsăm la curățat hainele de pe noi, ca într-un fel de expiere a trupului. Anita Konka, finlandeza care își poartă cu ea bagajele - prejudecata celui pățit! -, e foarte supărată, îi respinge cu brutalitate pe actori și se grăbește spre autobuzele care ne vor duce la hotel. Attendent-ul turc, Sezer Duru, se lasă purtată pe o targă de actori, le cere apă și le vorbește despre „chinurile” suferite prin spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
umilesc pe la ambasade, făcând plecăciuni la tot felul de funcționari mai mult sau mai puțin imbecili. Câți bani și câte eforturi sunt necesare pentru o simplă ștampilă pe pașaport. Sau nu e ștampila aceea chiar atât de „simplă”? Oricât de supărați am fi că suntem ținuți la poartă/ușă/portieră, ziceți-i cum vreți, nu pot să nu observ că e nevoie de o evoluție în plan economic și mintal, și viceversa, pentru a putea accede în Uniunea cea-fără-frontiere. Insidios cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ne-au cerut bani (dolariă pentru că le foloseam păturile. N-au ajuns la Înțelegere cu părintele Irineu, cât să le ofere, și ne-au alungat. Eram cu toții obosiți și fără să ne odihnim a trebuit să plecăm. Vă imaginați ce supărați puteam fi, era singurul loc din lume de unde se poate vedea Răsăritul Soarelui la 430 dimineața. Unicul loc În lume! După efortul nostru făcut pe Întuneric, la lumina lunii, merita să-l vedem. Dimineața se deschidea și biserica de pe munte
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vedem. Dimineața se deschidea și biserica de pe munte și participam și noi la slujbă, dar așa, nici măcar n-am văzut-o pe dinăuntru. Vrăjmașul, care nu se bucură când faci ceva bun, te Împiedică prin alții sau diferite forme. Tare supărată și mâhnită am fost. Părintele Irineu a zis să mergem de acolo de pe Muntele Sinai pe Muntele Sf. Ecaterina. Spunea că mai ușor este să mergi de pe un vârf de munte pe alt vârf de munte. Că dacă ai coborî
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ce Sacrificiu Mare a făcut El pentru noi, că ne iubește! Dar noi, ce facem noi pentru El? Cum Îl iubim noi? Ce-I dăm noi În schimb? Mie Îmi pare foarte rău, că nu dau nimic și-s tare supărată și plâng că nu-s În stare să dau ceva bun. Dar, la ce bun lacrimi dacă n-am fapte? Sunt goală la fapte, n-am râvnă nici măcar la rugăciune. Dar Te rog, Doamne, dă-mi ce-mi lipsește. Tu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
puteți opri . Am să mai caut și altele de la el sau de la alții, care ar interesa. V. T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”15 iunie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Sunt bucuros, că vă simțiți mai bine; dar supărat, că n-ați primit Încă „Purinor”-ul de mult comandat. Chiar azi am intervenit din nou pe lângă nepotul meu. Mă Încântă vestea că „Ulița Rădășenilor” a fost distins, fie și cu premiul 3 pe țară. Când Îmi va fi dat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
puțin anuarul festiv iese? Îți trimit matale o copie de pe un raport al meu cu privire la această Școală și la uneltirile Canaliei, a cărui Întreagă viață a fost numai să facă rău, să Împiedice binele. De aceea am fost o vreme supărat pe d. Havriș, că În lipsa și fără știrea mea, i-a publicat hidoasa mutră de măcelar bine hrănit În „Înmuguriri” (cu aprecieri neadevărate și lingușitoare) care purtau și numele meu. O fi fost la ananghie și Canalia l-a plătit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
radical. Are haine cât se poate de scumpe și de frumoase, delicatese la masă și o casă spațioasă și luxoasă. Învățăcelul însă, fără pic de recunoștință, invită un vrăjitor taoist să izgonească vulpea din casă ca pe un duh rău. Supărată foc pentru o asemenea ingratitudine, vulpea nu numai că i-a luat înapoi tot ce i-a dat bărbatului, dar l-a și pedepsit cum se cuvine. Pu Songling este apreciat de unii critici chinezi ca "rege al prozei scurte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
munți o bucată de jad necioplit și s-a dus cu ea la regele Liwang, pentru a i-o oferi în dar. Liwang a chemat un cioplitor să evalueze piatra. Acesta i-a spus: "Înălțimea ta, este o piatră simplă". Supărat că Bian He ar fi încercat să-l păcălească, drept pedeapsă, ordonă să i se taie un picior. După moartea lui Liwang, Wuwang a preluat puterea. Bian He a revenit la curtea legală cu aceeași bucată de jad. Wuwang a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a recunoscut înfrângerea. Dar nimeni nu s-a așteptat ca, în acel moment, un bărbat de lângă Yang Youji să spună cu voce tare: "Am găsit, în sfârșit, pe cineva care poate fi elevul meu". Auzindu-l, Yang l-a întrebat supărat: "Să-mi fii profesor la tragerea cu arcul?" Și omul a răspuns calm: "N-am vrut să spun că pot să te învăț cum să tragi cu arcul. Dar pot să-ți arăt cum să-ți menții reputația. Te-ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
n-avea de mâncare, a împărțit cu el merindea pe care și-a adus-o. Zeci de zile, aceasta i-a oferit hrană. Profund mișcat, Han Xin i-a spus: "Am să te răsplătesc cu prisosință într-o zi". Tare supărată, femeia i-a răspuns: "Ești bărbat și nu poți să te întreții singur. Ți-am dat de mâncare din milă. Mai crezi că aștept vreo răsplată?" Han a fost cuprins de rușine. În Huaiyin, orașul său natal, mulți tineri considerau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
delicatese. Fan Zhongyan n-a mai putut să-l refuze. Peste câteva zile, prietenul a venit din nou în vizită. Și surpriză! A observat că delicatesele, precum puiul și peștele, erau stricate. Fan nici măcar nu se atinsese de ele. Foarte supărat, i-a spus acestuia: "Ascultă, mai suntem sau nu prieteni, dacă nu accepți din partea mea nici măcar ceva de mâncare?'' Fan i-a răspuns cu un zâmbet larg pe față: "Greșești, frate! Nu că n-aș vrea să le mănânc, n-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Pentru ca statele Han și Zhao să se unească în fața invaziei statului Qin, el a oferit din proprie inițiativă ținutul Shangdang statului Zhao. Regele statului Zhao a inclus, fără să se gândească la posibilele consecințe, ținutul Shangdang pe harta propriei țări. Supărat foc, regele statului Qin a dat ordin generalului Wang Qian să atace ținutul Shangdang. Trupele de-aici nu au putut rezista și s-au retras în ținutul Changping (astăzi partea de nord-vest a ținutului Gaoping, provincia Shanxi). Aflând de invazia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
trezoreriile și construcțiile importante și a ajutat populația din Xianyang să-și refacă viața. Locuitorii, bucuroși că Liu s-a comportat cumsecade cu ei și că armata sa respecta strict disciplina, au dorit cu toții ca el să devină suveranul țării. Supărat foc că Liu Bang a intrat primul în Xianyang, Xiang Yu a venit în fruntea unei armate formate din 400.000 de oameni la Hongmen (astăzi partea estică a localității Lintong din provincia Shaanxi), în apropierea orașului Xianyang, ca să pună
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nu l-ați evidențiat pentru ce a făcut și chiar vreți să-l ucideți. Ce înseamnă asta?" Xiang Yu s-a simțit rușinat. Liu Bang, prefăcându-se că iese să-și facă nevoile, a fugit la Bashang, în tabăra lui. Supărat că n-a reușit să-l ucidă, Fan Zeng s-a lamentat: "Xiang Yu nu va ajunge departe. Liu Bang va fi stăpânul țării." La acest banchet binecunoscut din istoria Chinei, Xiang Yu, sigur pe puterea armatei proprii, i-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Zhou Yu i-a convoacat la o ședință pe ofițerii săi superiori pentru a pune la cale strategia de atac. Generalul veteran Huang Gai considera că armata inamică era prea puternică și că cea mai bună soluție ar fi capitularea. Supărat foc, Zhou Yu a poruncit subordonaților să-l bată pe Huang Gai cu ciomagul de 50 de ori drept pedeapsă. După ce a fost bătut, Huang Gai i-a trimis un răvaș lui Cao Cao, exprimându-și dorința de a capitula
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dragon, pentru a fi asigurate, astfel, ploile necesare pe tot parcursul anului. O altă legendă spune că, odată, un om pescuia pe malul unei ape mari împreună cu fiul lui. Copilul a fost luat de regele-Dragon și transformat într-o pernă. Supărat, bărbatul a dat foc palatului Dragonului și l-a tăiat pe rege în mai multe bucăți, pe care le-a aruncat în râu. Cum bucățile de dragon pluteau pe apă, sătenii le-au adunat și au făcut un ospăț cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
rechiziții De la doamna general Robescu se luaseră 3 000 lei amendă pentru puști găsite ascunse în pivniță. Hartenstein ceru doamnei Pherekyde să i împartă la săraci în numele lor. Dânsa însă refuză această ultimă condiție, deși șeful poliției se arătă foarte supărat, și dânsa îl invită la dejun. Îi dete în urmă doi impiegați plătiți de la Obol, care făcură distribuția. Ziua de 30 ianuarie/12 februarie se fixase pentru începerea cartelelor de pâine, dar brutăriile, în afară de Müller și Geissler, autorizați să aibă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
30 000 kg lemne, nu 2 000, cum declarasem noi oficial. „Trebuia să cercetezi, domnule, cine suntem și să alegi între declarația noastră și denunțuri. Acum ar trebui să-mi dai o hârtie de ce ai constatat ca să nu mai fiu supărată și de alții.“ De aceasta n-a voit să audă și i-am întors spatele, lăsându-l să se descurce singur prin coridoarele subsolului. Spre marea mea frică însă, m-am pomenit după-amiază tot cu el. Credeam că aflase de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]