2,071 matches
-
și Andi) descoperă lumea prin intermediul jocului și al interpretărilor metaforice ale realității, miraculosul, magicul făcând parte din viața lor cotidiană. Așteptarea cometei Halley, lumea de basm de la moșia Câmpurile, vacanța ca expresie a libertății totale, curiozitatea stârnită de legende și superstiții, focul ireal de la Poiana Sărată jalonează evoluția spre maturitate și, implicit, accesul în lumea adulților. Importanța amintirii, a conservării micilor experiențe și senzații dă un caracter particular narațiunii, care atinge pe alocuri un dramatism spectaculos, așa cum se întâmplă în descrierea
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
conflict social, ca reper al alterității și al diferențelor culturale, a fost bine evidențiat de către Roger Chartier, autorul unui studiu de referință cu privire la acest subiect: ...sărbătoarea este unul dintre terenurile privilegiate unde clasele dominante pot Întâlni poporul; și, de la Înregistrarea superstițiilor la notele de călătorie, Înflorește o Întreagă literatură care Înmulțește comentariile „etnologice” despre practicile festive ale mulțimii. Însă, totodată, autoritățile de toate felurile curăță și schimbă neîncetat sensul ceremoniilor În care se manifestă ignoranța și ciudățenia populară. Populară fiind, este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
practice”, economice, de către statul absolutist, erau, totodată, sărbătorile străine, „schismatice”, răsăritene, ale țăranilor români, fie ei ortodocși sau greco-catolici. Fără Îndoială că explicația de factură confesională reprezenta, uneori, un pretext, destinat să mascheze adevărata cauză, de natură economică: nobilii denunțau „superstițiile” țăranilor români doar pentru a-i constrânge, de fapt, să presteze sarcinile iobăgești În zilele lor de sărbătoare. Alteori Însă, motivația confesională era ea singură suficientă. În secolul al XVII-lea, În timpul principilor calvini, ofensiva purtată Împotriva zilelor de sărbătoare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al raționalizării, al civilizării românilor după tipare occidentale, În ultimă instanță. Inițial, acest tip de argumente putea fi Întâlnit În ambianța raționalistă a Reformei protestante și a celei catolice, ca o componentă a operațiunii de purificare a „adevăratei” religii de superstiții și tradiții apocrife. Ulterior, Iluminismul va prelua moștenirea respectivă, În numele noului ideal, mai laic, de luminare și civilizare a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
catolice, ca o componentă a operațiunii de purificare a „adevăratei” religii de superstiții și tradiții apocrife. Ulterior, Iluminismul va prelua moștenirea respectivă, În numele noului ideal, mai laic, de luminare și civilizare a poporului. În această nouă campanie ideologică, lupta Împotriva „superstițiilor norodului”, a „credinței deșarte” - care Îi Împiedică pe români să propășească, menținându-i În Întuneric și În Înapoiere - ocupa un loc esențial. Nu este așadar surprinzător faptul că și intelectualii iluminiști români combăteau cu vehemență, În spiritul discursului oficial, caracterul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
bisericești ale celor de rit grec sunt nenumărate. În concluzie, două mari hibe figurau În contul noii denominațiuni catolice. Distanți și malițioși - dovedind din plin că se raportau la lumea românească sau ruteană ca la una bizară, foarte impregnată de superstiții și străină lor, datorită codurilor comportamentale specifice -, membrii adunării comitatense au ținut să transmită la vârf imaginea unor neofiți ciudați și ignoranți, ce serbau anual, În chipuri curioase, o grămadă de praznice bisericești neînsemnate. Această imagine a țăranului român, al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ținut să transmită la vârf imaginea unor neofiți ciudați și ignoranți, ce serbau anual, În chipuri curioase, o grămadă de praznice bisericești neînsemnate. Această imagine a țăranului român, al cărui primitivism se exprimă prin sărbătorile sale excentrice și Încărcate de superstiții, nu va rămâne Însă, exclusiv, un apanaj al poziției de clasă asumate de nobilimea maghiară și nici măcar un simplu stereotip xenofob antiromânesc. O putem Întâlni la mai toți observatorii din Europa Occidentală care se referă la obiceiurile românești, iar În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Civilizația, Progresul și Luminarea, În contrast cu o Europă Răsăriteană Înapoiată - poligon de Încercare pentru experimentele reformiste -, inventată acum pentru a valida superioritatea occidentalilor. Așa este cazul călătorilor străini din secolul al XVIII-lea, investigați de Mihaela Grancea, care relatează despre „predominarea superstițiilor În credință și În practicile religioase” și despre „formalismul credinței, care pare a se consuma mai mult În ceremonii inutil fastuoase și În manifestări exterioare”. Așa văd lucrurile și observatorii germani, chiar și În secolul următor, atunci când scriu despre „fervoarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au minte bună; și, dacă se străduiesc, devin oameni Învățați și buni profesioniști. De altfel, prețuiesc onoarea adusă de o bună situație și sunt slujbași foarte destoinici. Cauza principală a greșelilor de care sunt Învinuiți constă În ignoranța și În superstițiile lor. Doar religia adevărată produce oameni adevărați. Asemenea aprecieri maghiare concordau, de altfel, perfect cu imaginea prezentă la autorii sași, de exemplu la Michael Lebrecht ori la Joseph XE "Joseph" Benigni, sau chiar cu clișeele, extrem de puternice, ale auto-imaginii românești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ürmösy vrea să pună În evidență soarta vitregă În care se află maghiarii din Țara Românească, În sensul spiritului naționalist al cărții sale. Dar, În același timp, el argumentează această teză prin intermediul unei percepții tipice iluminismului transilvan, pentru care intoleranța, superstițiile, ignoranța poporului În materie religioasă reprezintă un obiect important al criticismului social, un inamic al progresului, care trebuie combătut și care provoacă, firește, uimire și dezaprobare. Tot de această percepție iluminist-moralizatoare putem lega (dacă nu admitem ideea preponderenței unei prejudecăți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
educat copiii În franțuzește, iar În satele lor au lăsat să fie dărâmate școlile. În prelungirea unui spirit tipic iluminist, Jókai consideră că ridicarea culturală a maselor reprezintă o necesitate cu atât mai mare, cu cât lipsa de educație generează superstiții și prejudecăți, iar acestea constituie obstacole extrem de puternice În calea progresului și a modernizării societății. În acest sens, el remarcă nu numai faptul că românii cred În vrăjitoare, În strigoi sau În vârcolaci, ci și Împrejurarea că sunt extrem de neîncrezători
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că sunt extrem de neîncrezători În rezultatele științelor, ceea ce Îi Împiedică să progreseze. Există bolnavi care refuză să ia medicamente, apelând În schimb la serviciile Îndoielnice ale unor vraci, iar uneori chiar și intelectualii satelor, preotul sau notarul, cred În asemenea superstiții și le alimentează suplimentar, În loc să le combată. În ceea ce privește imaginea fizică a românilor, Jókai pare să fi fost puternic impresionat de frumusețea femeilor acestora. Acestea nu sunt numai bune la suflet și curajoase, dar sunt și deosebit de frumoase, așa cum le prezintă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Anglia În virtutea unei tradiții vechi de șapte sute de ani. În plus, discriminările de natură etnică erau dublate de cele confesionale. Nobilimea protestantă se contrapunea masei țărănești, care practica un catolicism fervent, impregnat (ca și ortodoxia românească tradițională) de folclor și superstiții păgâne. Clivajul de natură confesională, suprapus peste cel etnic, social sau economic explică și atașamentul mulțimilor țărănești față de preoțimea catolică, componentă importantă - pe considerentele arătate mai sus - a structurilor elitare și a militantismului politic irlandez. Totuși, spre deosebire de cazul românilor din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
culturii din epocă. Gheorghe Șincai XE "Șincai" , de pildă, ca să nu dau decât un singur exemplu, va scrie pe larg despre paratrăznet și despre originea naturală a fulgerului În lucrările sale de popularizare a științelor naturii și de combatere a „superstițiilor norodului”, folosind descoperirile Învățatului american ca un instrument eficient În opera sa de luminare. Următorul nivel de interes față de opera lui Franklin XE " Franklin" este constituit din lucrări imprimate la sfârșitul secolului al XVIII-lea, unele Încă În ediții antume
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de modificarea prin intermediar, era exact deformarea pe care o putea aduce poeziei un spirit iluminist, care nu poate fi de acord cu realitatea unei arătări miraculoase și o convertește Într-o stratagemă rațională, de natură să pună În evidență „superstiția” și să o Înfiereze prin consecințele dramatice pe care le poate avea. O asemenea temă era un loc comun În literatura moralizatoare ardeleană a epocii. Problema este că Ürmösy scrie În vara lui 1843, iar majoritatea istoriilor literare și edițiilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
253 (la secțiunea de fizică experimentală). Benjamin Franklin XE "Franklin" , Briefe von der Elektrizität. Aus dem Englandischen Übersetzet, nebst Anmerkungen von I.C. Wilcke, Leipzig, 1758, exemplar din biblioteca menționată, cota C 51302. Gheorghe Șincai XE "Șincai" , „Învățătură firească spre surparea superstiției norodului”, apud Școala Ardeleană, ediție Îngrijită de Florea Fugariu, vol. I, București, 1983, pp. 648-650. În biblioteca Teleki XE "Teleki" , de pildă, după cum o arată volumele succesiv apărute ale catalogului, În afară de lucrarea despre electricitate, din 1756, celelalte titluri semnate de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poporului român. Cunoașterea credințelor poporului nostru despre constelații, pământ, cer, soare, lună, eclipse, comete, meteore atmosferice, ca și indicațiile asupra constelațiilor astronomice principale vizibile În România, ar putea da un imbold pozitiv iubitorilor de astrologie. Studiul lui Gh. F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român În asemănare cu ale altor popoare vechi și noi, pare a fi scris din dorința de a Înfățișa fenomenul mitologiei românești În contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta Își găsește loc semnificativ În construcția
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
găsește loc semnificativ În construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, Însă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, Însă autorul tratează subiectul plasându-l În temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific din lucrările citate, apelează la cuvinte-cheie de tipul noroc, naștere, moarte, nuntă, ghinion, ursită etc. Monografia Ștefaniei Cristescu-Golopenția, Gospodăria În credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
relatat cum, imediat după ce toporul gâdelui a separat capul regelui de trup, s-a auzit un murmur unanim al mulțimii adunate să urmărească execuția. Mai mulți privitori s-au apropiat de eșafod și au muiat batistele în sângele său, din cauza superstiției conform căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
muiat batistele în sângele său, din cauza superstiției conform căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în zona apocrifelor orale. Deoarece nu sunt mituri, ci zvonuri formulate de către persoane mai puțin educate, adesea analfabete, nu pot fu considerate povești. Conform Dicționarului Limbii Române, substantivul „poveste“ are următoarea definiție:„Poveste, povești, s.f.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în sângele său, din cauza superstiției conform căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în zona apocrifelor orale. Deoarece nu sunt mituri, ci zvonuri formulate de către persoane mai puțin educate, adesea analfabete, nu pot fu considerate povești. Conform Dicționarului Limbii Române, substantivul „poveste“ are următoarea definiție:„Poveste, povești, s.f. 1. Specie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
insalubră. Iar murdăria a atras tot mai mulți dăunători, printre care și șobolanii, care se înmulțeau din ce în ce mai mult. Puricii aflați în blana șobolanilor au transmis boala de la aceste rozătoare la oameni, iar lucrurile au scăpat de sub control când a apărut superstiția că boala ar fi transmisă de către pisici și câini. Marea majoritate a locuitorilor Londrei trăiau în cartierele sărăcăcioase, iar puricii au putut transmite boala de la un om la altul. Persoanele sănătoase nu puteau evita contactul cu cele bolnave, deoarece în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a închinat regatul Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran„cristomimetismului“ imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. într-o lucrare apocrifă, preluata mai apoi de C. Kubler și prezentată în lucrarea sa Visions et révélations du frère Fiacre de Sainte Merguerite, este descris
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]