2,381 matches
-
manifestată În actele unor duhuri necurate. Judecând după studiile lui Van Gennep, toate acestea aparțin separării dificile, ruperii nou născutului de lumea prenatală, demonică și contestatară a nașterii. Balansul, dubla trecere a nou-născutului din lumea umană În cea a răpitorilor supranaturali și invers, ține de liminaritate. Trecerea se face din stadiul prenatal În stadiul natal, iar lumenul (pragul) trecut prin legănare se află Între aceste două domenii. Este posibilă intervenția elementului În narațiune prin menționarea lui nu ca funcție structurală sau
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
triumfă; basm; p. ext. narațiune cuprinzând fapte posibile sau reale.“ Regele Carol întâiul este un personaj istoric, real. Execuția sa este menționată în toate sursele istorice, apocrife sau oficiale. Prin urmare, imaginația populară și autorii necunoscuți care au inventat povești supranaturale din jurul unui personaj real pot fi considerați autori ai surselor apocrife orale. În cartea sa, intitulată The Book of the Bizzare, Varla Ventura povestește cum regele Carol avea o pisică neagră de care era foarte atașat, crezând că aceasta îi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
masă. Împreună cu Masatoshi Koshiba, primește Premiul Nobel pentru fizică al anului 2002. Scrie cărți de mare popularitate, ca How Science Shows that God Does Not Exist și God and the Atom: From Democritus to the Higgs' Boson (2013). Critică misticismul, supranaturalul, paranormalul și perplexul în știință. Crede în existența liberului arbitru și a conștiinței. Intră în proces cu Uri Geller. 14 Maharishi Mahesh Yogi (1918-2008), născut in India - Mahesh (de unde provine). Yoghin care dezvoltă tehnicile de meditație transcendentală. Devine un guru
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
se percepea pe sine ca parte neprivilegiată a naturii, căutând umăr la umăr cu porcul-spinos rădăcini comestibile. A venit însă ziua când un hominid sau mai mulți au ales ceva din universul înconjurător, simțind nevoia să- i atribuie o condiție supranaturală, de principiu născător, ordonator și diriguitor al întregii lumi. Putea fi soarele, putea fi pământul, strămoșul, vântul, ursul, un copac enorm, un lac de munte, o pasăre sau, mai rafinat, un idol cioplit. Universul a încetat să mai fie omogen
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fundamental diferite : pentru a servi unor scopuri practice, cum ar fi precizarea calendarului sau pentru prevederea perioadei de revărsare anuală a fluviilor, fenomen vital pentru agricultura unor țări ; pentru a "proroci" viitorul pe baza pozițiilor aștrilor, presupuși a reflecta voința supranaturală a zeilor. Descoperirile astronomice datează de timpuriu la popoarele Americii Centrale, mai ales la mayași - peste 1.000 de observatoare astronomice precolumbiene pe teritoriul mexican. Din însemnările din acele timpuri rezultă că o eclipsă de Lună a fost consemnată în 3379
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
realizat prin mijloace neprototipice: cu ajutorul adverbelor mult, prea (mult-prea-nefericiții), prin construcția adverb + de + adjectiv substantivizat (enervant de fericiții României - "Evenimentul", 2007), cu ajutorul unor substantive având comportament adverbial (îndrăgostiții lulea) sau prin intermediul prefixoidelor atașate care conțin seme de superlativ (hipersensibilii, supradotații, supranaturalul, un extra-dry, un extrafin) : Prea-frumoșii, prea-bunii, prea-"cercelații", prea-"tatuații" își fac în sfârșit apariția (Internet, 2007) Dacă faceți parte dintre prea fericiții care îsi permit să apeleze la ajutor calificat în orice fel de împrejurare [...], aș zice că tot
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
o conduită a dependenței, deoarece pentru el mama este nu numai singura sursă de hrană, ci și una de liniște, de siguranță. Primele sentimente de venerație sunt îndreptate către mama sa, iar acestea vor dobândi cu timpul și un conținut supranatural. Copiii gândesc altfel decât adulții, observă altfel originea și finalitatea existenței. În Epistola către Corinteni, Sf. Ap. Pavel spune: „Când eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în sprijiul afirmațiilor sale și nu-l tratează pe tânăr cu respectul cuvenit, efectul este grav: pierderea spirituală a acestuia. Pr. I. Moldovan identifica trei etape ale atitudinii adolescentului față de religie: • etapa în care adolescentul încearcă să pătrundă în lumea supranaturalului și trăiește dispozițiile morale, etice și idealiste; • etapa „conversiunilor” în care încep să apară crize și îndoieli religioase. Astfel, apar incertitudini cu privire la existența lui Dumnezeu , predomină neliniștea și pe acest fond ei pot trece de la o extremă la cealaltă. • etapa
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
este biruită mânia, lăcomia și violența. Elevii sunt îndrumați să practice această virtute în relațiile dintre ei, în cadrul clasei. În lecția Puterea credinței și a prieteniei - Vindecarea slăbănogului din Capernaum, folosind metoda explicației, profesorul va preciza că, pe lângă aspectul lor supranatural, minunile Mântuitorului ne oferă modele de comportament pe care creștinii trebuie să le urmeze. În acest caz, pe lângă importanța credinței, este scoasă în evidență prietenia adevărată. Profesorul insistă asupra următorului aspect: „prietenul adevărat este cel ce nu rămâne indiferent, ci
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
s-a transformat într-o curiozitate cauzală, deci a cunoașterii cauzelor care generează pericolele, deci o curiozitate explicativă. Primii care au căutat cu asiduitate asemenea explicații au fost gânditorii greci, care au reușit să răspundă la toate întrebarile prin explicații supranaturale concepând o întreagă lume supranaturală a zeilor, zeițelor cu calități și manifestări omenești dar de intensități sporite. Primul care s-a abătut de la această viziune a fost marele Thales din Milet, care a căutat explicații naturale, devenind primul filozof materialist
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
curiozitate cauzală, deci a cunoașterii cauzelor care generează pericolele, deci o curiozitate explicativă. Primii care au căutat cu asiduitate asemenea explicații au fost gânditorii greci, care au reușit să răspundă la toate întrebarile prin explicații supranaturale concepând o întreagă lume supranaturală a zeilor, zeițelor cu calități și manifestări omenești dar de intensități sporite. Primul care s-a abătut de la această viziune a fost marele Thales din Milet, care a căutat explicații naturale, devenind primul filozof materialist. Filozofia lui Thales din Milet
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
culturile umane. De altfel, denumirea latină de „Os Sacrum” sugerează că reprezintă o parte sacră a corpului. Grecii antici îl numeau „Hieron Osteon”, cunoscând că acesta este ultimul os care este distrus atunci când corpul este incinerat și atribuindu-i puteri supranaturale. Egiptenii îl considerau, de asemeni, ca sediul unor puteri speciale, având o deosebită considerație pentru el. În culturile vestice acest os era simbolizat de semnul Vărsătorului și al Potirului Sfânt, purtător al apei vieții. În Imperiul Roman zeul vindecător Asclepius
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
în el de natură, pe care biserica căutase în zadar, să le înăbușe, dar pe care în bună parte izbutise să le disciplineze, simte, în sfârșit, că el poate să se călăuzească singur prin lumina rațiunii naturale, nu a inspirației supranaturale. De aceea , Renașterea, liberatoare a omului, a fost numită și Umanism, iar literaturile clasice, care contribuiau la dezvoltarea omului, ”umanitare”, adică elementele intelectuale trebuitoare a oricărui om, pentru a fi într-adevăr om. Semnificativ este îndeosebi titlul unei opere a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
categorii filosofice corespunzătoare. În sens restrâns, determinismul este teoria filosofică potrivit căreia orice obiect este determinat. Una din consecințele determinismului asupra libertății poate fi gândită din perspectiva existenței constrângerilor de tip cauzal. Astfel, dacă sunt acceptate constrângeri din partea unei instanțe supranaturale, de pildă în forma destinului prestabilit, atunci libertatea umană va fi înțeleasă doar în corelație cu acceptarea necesității supranaturale. Acest gen de viziune se extinde și asupra fenomenelor naturale, condiționate de existența unor cauze care să determine anumite stări ale
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
determinismului asupra libertății poate fi gândită din perspectiva existenței constrângerilor de tip cauzal. Astfel, dacă sunt acceptate constrângeri din partea unei instanțe supranaturale, de pildă în forma destinului prestabilit, atunci libertatea umană va fi înțeleasă doar în corelație cu acceptarea necesității supranaturale. Acest gen de viziune se extinde și asupra fenomenelor naturale, condiționate de existența unor cauze care să determine anumite stări ale lucrurilor. Determinismul mecanicist este o astfel de condiționare. III.1.3. Libertatea ca problemă antropologică Antropologia filosofică transferă dezbaterea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
vin în întâmpinarea și fixarea cunoștințelor despre libertate. Despre Descartes pot afirma că este adeptul raportului libertate constrângeri antropologice, Leibniz afirmă în teoria sa problema libertății în antiteză cu constrângerile prefigurate de ontologie, Spinoza se exprimă având în vedere necesitatea supranaturală și condiționările impuse de aceasta, iar nu în ultimul rând Rousseau abordează această temă ținând cont de aspectul social al manifestării libertății. Prezentarea acestor teorii filosofice, dar și a altora, a problemelor fundamentale ale filosofiei politice moderne, susțin tematica din
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
făcut-o, nu-i putem trata indistinct pe toți cei care au făcut acest lucru. Sunt idealiști și idealiști. Cei într-adevăr revoluționari, așa cum au fost de fapt și realiștii care la vremea lor au răsturnat credința în zei și supranatural, cei care construiesc o lume, și cei care doar au reconstruit lumea, au verificat-o cu propria judecată. Descartes nu-și face “lumea în absolut”, ci o reface relativ la el însuși și pentru propria nevoie de certitudine, ce constituie un
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sale nu într‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contemplarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
redată prin imagine. De aceea Sfânta Biserică a fost prietena artelor frumoase, și a cerut necontenit concursul lor nobil mai ales pentru ca obiectele care aparțin cultului să fie într‑adevăr demne, armonioase și fru‑ moase, semne și simboluri ale realităților supranaturale 83. Este firesc să ne punem întrebarea: ce este frumusețea? Pentru moment ne putem rezuma la ceea ce ne răspunde sfântul Augustin: dacă nu mă întrebați, știu să răspund, dacă mă întrebați, nu știu. Dar cea mai cunoscută definiție a frumuseții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un loc cât mai aproape de acesta era înnebunitoare. Asigurarea stabilității O stabilitate asemănătoare caracterizează centrul de echilibru vizual. De-a lungul secolelor și în majoritatea culturilor, poziția centrală a fost folosită pentru a da expresie perceptibilă divinului sau altor forțe supranaturale. Zeul, sfântul, monarhul sălășluiesc deasupra îmbrâncelilor și smuciturilor gloatei învălmășite. Ei se află în afara dimen siunii temporale, imobili, de nezdruncinat. Privind la un astfel de aranjament spațial, se poate observa intuitiv că poziția centrală este unica aflată în repaus în timp ce
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care conferă pondere celor doi centri principali ai corpului prin acoperirea sânilor și ascunderea capului. Mișcarea membrelor ne e de mare ajutor. În mozaicul bizantin de la Mausoleul Gallei Placidia din Ravenna (figura 99), Bunul Păstor domină scena semicirculară prin dimensiunea supranaturală, precum și prin poziția sa centrală. Totuși, la fel de semnificativă este acțiunea vie care-l distinge de poziția liniștită a mieilor. Corpul său, modelat în jurul coloanei centrale a trunchiului, este răsucit prin întoarcerea umerilor. Această răsucire este activată de poziția laterală a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
istoriei, ca prim impuls sau ca formă de generare a scenariului puterii. Pentru că nu poate primi o explicație coerentă în plan uman, acest tip de putere apare, chiar pentru cei ce-l reprezintă, drept forma de manifestare a unei puteri „supranaturale“, deci ca putere instituită pur și simplu. În acest caz, sursa 124/DESPRE LIMITĂ puterii nu mai este verificabilă, căci ea cade în afara transmisiei neîntrerupte pe care o presupune lanțul educator-educat, retrăgându-se fie în transcendența divinului, fie în aceea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de conjurație și imprecație menite să-l ferească pe om de acțiunea periculoasă și funestă a diavolilor; a doua, reprezenta o culegere de descântece, având puterea să îndepărteze demonii bolilor, vindecîndu-i pe suferinzi; a treia, cuprindea imnuri vrăjite, cu puteri supranaturale, care acționau obligatoriu asupra zeilor. Acesta este dealtfel, caracterul esențial și specific al magiei față de religie, al incantației față de rugăciune. Una reprezintă o supunere și o cerere umilă a omului față de spiritele superioare, pe când cealaltă semnifică o cutezanță și o
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
astronom Svante Arrhenius, politehnicianului Paul Choisnard (Flambart), scriitorului Maurice Privat, germanului Klockler, olandezului Kronstrom, englezului Sephorial, al lui Maenaughton din S.U.A., ne dăm seama cât de serios și general este interesul pentru găsirea unei baze științifice, vechii credințe în puterea supranaturală a stelelor. După ce am văzut atâtea păreri favorabile și atâtea argumente contrarii, atâția partizani de valoare, ca și atâția adversari convinși, dacă se va cere să dăm și noi un răspuns eternei întrebări: "Este astrologia falsă sau adevărată?", nu vom
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
iconomia divină 8, precum și implicațiile care decurg din acest fapt. În viziunea catolicismului - care, de la Sfântul Toma d'Aquino, a câștigat teren din ce în ce mai mult -, Dumnezeu a creat un om natural, pe care l-a înzestrat, în fond, printr-un dar supranatural, formele vieții spirituale. Din această perspectivă, păcatul adamic implică "decăderea omului din starea de har inițială"; "darurile duhovnicești primite prin har, deosebit de creație, i-au fost luate omului prin păcat". Se ajunge astfel la discuția despre natura umană care este
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]