6,772 matches
-
săvârșim binele pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine1<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980, p. 318,319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
corectă dintre conducător și supus, dintre tată și fiu, superior și subordonat, a fost transmisă generație după generație și, în timp, a modelat o psihologie. Bazele paradigmei imperiale erau puse. Fundamentală era ordinea socială pe verticală, care se sprijinea pe supunerea și sinceritatea individului: Dacă gândurile sunt sincere, inimile se purifică. Dacă inimile se purifică, oamenii devin mai elevați. Dacă oamenii sunt mai elevați, familiile sunt puse în bună orânduire. Dacă familiile sunt bine orânduite, provinciile sunt guvernate cum trebuie. Iar
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mai elevați. Dacă oamenii sunt mai elevați, familiile sunt puse în bună orânduire. Dacă familiile sunt bine orânduite, provinciile sunt guvernate cum trebuie. Iar dacă provinciile sunt guvernate cum trebuie, întreaga împărăție are parte de liniște și fericire."168 În schimbul supunerii, Împăratul promitea să fie bun cu poporul pe care îl conducea, să-i asigure bunăstarea și să-l protejeze de toate primejdiile. Pentru aceasta, avea nevoie de oameni pricepuți, de oameni devotați și sincer atașați binelui public. Astfel, Confucius pune
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
intenție, pe un scop sau pe sabia adversarului vampirizează voința și nu face decât să alimenteze și să sporească pericolul pe care Îl Înfruntăm. „Înțeleptul arată luna, iar prostul privește degetul”, spune un proverb arab. Aceasta implică suportarea dominației adversarului, supunerea la jocul său și acceptarea termenilor interacțiunii așa cum Îi definește el. „Orice intenție este un scop În sine care Îndepărtează de la scopul ultim [...]. Ceea ce este nu cere decât să se manifeste, să țâșnească precum o săgeată sau ca o realitate
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
absență a gândurilor ce distrag și o concentrare deplină. Executând kata, elevul merge pe urmele maestrului său (sensei), viu sau mort, iar distincția dintre trecut și prezent nu mai există. Kata nu e nici pe departe o sărăcire sau o supunere lipsită de originalitate, ci o cale a libertății și a eficacității. Competența comportamentală devine indisociabilă de cea operațională, la cea dintâi ajungându-se prin intermediul acesteia din urmă. Decompresie culturală Atunci când un internaut descarcă un program, acesta este concentrat, comprimat pentru
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
75; 8, 39/40; 34, 11/10): „Allah este Cel Care Vede ceea ce faceți.”(ASM) Alte două contexte îi colorează diferit semnificația: versetul 3,15/13, în care sunt făgăduite desfătările paradisului, și 3, 20/18, ce conține îndemnul la supunere, se încheie cu expresia: wa All"h baœr bi al-‘ib"d: SOI „Dumnezeu privește la servii săi”; ASM „Allah este Cel care îi Vede Bine pe robii săi”, „Dumnezeu este Văzător al robilor săi” - de fapt, „ia seama
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lecturii, sub forma Întocmirii de rezumate, conspecte și planuri, a efectuării unor teme scrise de sistematizare și fixare a cunoștințelor, de valorificare a cunoștințelor prin elaborare de referate, compuneri, eseuri, lucrări de trimestru (semestru) sau de an, articole etc. și supunerea unora dintre acestea discuției colective, prin organizarea de microsimpozioane, ședințe de cerc etc. Deoarece se manifestă o tendință vădită de a Însoți manualul cu utilizarea unui număr sporit de alte mijloace și materiale auxiliare, capătă Însemnătate deprinderea folosirii În mod
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bogăție, grâu copt, curățenie, gingășie, vigoare, agerime, gelozie; albastru înseamnă apă, marea, infinitul, blândețea, frumusețea, noblețea, rațiunea, tinerețea, meditația, încrederea în frumos și în ființa umană; verdele, folosit în reprezentarea pădurilor, înseamnă bucurie, sănătatea, speranța, tinerețea, sinceritate; violetul, simbol al supunerii, este afectuos, este culoarea superstițiilor; portocaliul, înseamnă instabilitate, disimulare, fățărnicie; la contemporani lux și notă festivă; albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, curățenie, nevinovăției; negrul, simbol al nopții și sfârșitului, al înțelepciunii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
al paralelismului dintre organizarea școlii și cea a societății. Aceasta din urmă este reprodusă prin conținuturile formale și ascunse ale școlii, în care se practică relațiile sociale necesare funcționării ordinii capitaliste: competiție și evaluare, diviziune ierarhică a muncii, autoritate birocratică, supunere și natură fragmentată și alienată a muncii. Cei doi susțin că reproducerea acestor competențe și atitudini prin procese educaționale corespunde unor viitoare roluri de muncă stratificate și îi pregătește pe elevi și studenți pentru acestea. Forma, conținutul, organizarea clasei cuprind
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ascunse, privind relația dintre rezultatele școlare și destinația socială a individului presupune că reușita socioeconomică depinde de formarea trăsăturilor de personalitate pe care sistemul economic le consideră potrivite pentru perpetuarea sa. Centrală pentru evaluatorii dintr-un asemenea sistem este subordonarea, supunerea. Școala domesticește individul educându-l în spiritul punctualității, respectului pentru autoritate, responsabilității pentru sarcinile primite și al acceptării sarcinilor doar în baza motivării extrinsece a muncii salariale, toate acestea fiind calități esențiale pentru funcționarea întreprinderii capitaliste. Relațiile de putere din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reprezentări care pot fi adaptate obiectiv la scopul lor fără a presupune urmărirea conștientă a unor scopuri și stăpânirea expresă a operațiilor necesare pentru atingerea lor ș...ț, „reglate” și „regulate” în mod obiectiv fără a fi cu nimic produsul supunerii față de unele reguli și, fiind toate acestea, orchestrate în mod colectiv fără a fi produsul acțiunii organizatoare a unui dirijor (2000, pp. 82-83). Prin conceptul de habitus, Bourdieu le redă agenților autonomia, capacitatea de acțiune și cunoaștere fără a cădea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
concis la numeroasele întrebări asociate existenței unei organizații, iar miza sa e convingerea stakeholder-ilor că organizația are și va avea succes. Realitatea arată însă că declararea misiunii apare mai degrabă ca un act de conformare cu o modă sau de supunere față de un set imperativ de condiționări asociate funcționării, gen standardul ISO 9000. În România există numeroase organizații care au expusă declarația misiunii într-un loc vizibil, sub forma unui tablou, fără însă a se putea înțelege ceva din conținutul enunțului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
disprețui, cum ar face un om bine educat, ci simțind nevoia să își exprime puterea, își va teroriza subalternii, nestăpânind de fapt veritabila superioritate, cea a spiritului. Oamenii liberi însă se vor bucura de blândețe din partea lui, iar cârmuitorii de supunerea lui. Acesta, fiind un iubitor de putere și de glorie, va renunța la a conduce cu ajutorul cuvântului, ci va apela la război și la tot ce îi aseamănă. De asemenea, omul timocratic va iubi gimnastica și vânătoarea. Socrate mai remarcă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
extreme, între oamenii care duc o viață confortabilă, închinată gândirii și cei care trăiesc din munca lor și pentru producție; o clasă alcătuită din oameni puternici și curajoși, care acceptând de bunăvoie autoritatea celor dintâi, îi obligă pe ceilalți la supunere: această clasă de războinici formează pivotul cetății viitoare”; Platon, op.cit. Ed Teora, București, 1996 , p. 159-160. Giovanni Reale, Platone, ed. a II-a. Ed. BUR Saggi, Milano, 2005, p. 197: „Ebbene, il fatto che Platone nella Repubblica si trattenga dal
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului: „bun/rău” , „are dreptate/se înșală”, „cuminte/obraznic”, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 Ă al moralității ascultării, în care pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte puternice. Evitarea pedepsei și supunerea la normă apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 Ă al moralității hedonismului instrumental naiv. Conformarea la normă este sursă de beneficii, deci trebuie realizată pentru că, fiind recompensată, poate fi și plăcută în consecințele sale. II. Nivelul moralității convenționale (10-13
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
abstracțiuni, dar cei mai mulți dintre ei au nevoie de generalizări pornind de la experiențe concrete. Stadiul dezvoltării morale: tranziție de la moralitatea constrângerii la moralitatea cooperării, de la preconvențional la convențional. Acum are loc perceperea regulilor drept înțelegeri mutuale dar, pe de altă parte, supunerea la regulile „oficiale” se face din respect față de autorități sau pentru impresionarea celorlalți. Factori generali în atenție: entuziasmul inițial pentru învățătură s-ar putea să pălească pe măsură ce caracterul de noutate se pierde, iar perfecționarea abilităților pretinde eforturi tot mai mari
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Alteori conformismul decurge nu din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Părinții, profesorii, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. 3. Supunerea la obligații poate fi însoțită și de teama consecințelor neascultării. Frica, sentimentul dominant în școlile noastre de acum 100 de ani, a dispărut complet în anii dictaturii comuniste, când, dacă un elev nu învăța cel pedepsit era profesorul, în diferite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe membrii organizaționali în niște executanți ai cerințelor interne. Preocuparea pentru reproducerea sistemului (uneori fără a fi formulată explicit) poate avea ca efect, în cazul școlii, niște „produse standardizate” pe care psihosociologia le-a descris sub genericul de „personalitate birocratică”: supunere fără rezerve la norme, angajare afectivă limitată, lipsă de interes pentru inovație și progres, dependență față de nivelele ierarhice (profesor). e. poziția individului în organizație se caracterizează printr-o dublă tendință: pe de o parte, el își dorește satisfacerea aspirațiilor personale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atunci când afirmă că... ...în orice societate prosperă, fiecare respectă îndatoririle de subordonare fixate de tradiția speciei umane. Fiul ascultă de tată, soția de soț, servitorul de stăpân, cetățeanul de autoritatea civilă; de fapt, toți se supun recomandărilor legii divine. Regulile supunerii, stabilite prin lege sau prin cutumă, prevăd obligații absolute pentru subordonat, chiar și în cazul în care șeful nu-și face în întregime datoria. Nesupunerea va fi pedepsită în toate cazurile (1941, II, p. 24). Pe această viziune a ierarhiilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lor, problema nu era cea de a face să dispară aceste inegalități, naturale sau sociale, ci de a asigura accederea celor mai demni la posturile de responsabilitate și, în același timp, de a stabili relații reciproce, de autoritate sau de supunere, de bunăvoință și de încredere între guvernanți și guvernați. Machiavelli sugerase că aceste relații nu erau întotdeauna ceea ce, conform moraliștilor, ar fi trebuit să fie și că mijloacele la care guvernanții recurg cel mai frecvent, forța și șiretenia (leii și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
când o formulă politică este în armonie cu mentalitatea unei epoci și cu sentimentele cele mai răspândite într-un popor, utilitatea ei este de netăgăduit. Pentru că ea servește uneori limitării acțiunii guvernanților și, în același timp, înnobilează într-un fel supunerea, pentru că aceasta nu mai este exclusiv rezultatul unei constrângeri materiale. Gaetano Mosca, Histoire des doctrines politiques depuis l’Antiquité jusqu’à nos jours, traducere în limba franceză, Payot, Paris, 1955, pp. 321-322 (prima ediție în limba italiană: 1936). Elita puterii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să faciliteze progresul anchetei. Procesul a avut repercusiuni indirecte și pe plan legislativ, în special în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a cheltuielilor electorale ale acestora. În schimb, consecința supărătoare a acestei alianțe de facto dintre puterea juridică și mass-media este supunerea oricărui caz examenului „tribunalului de opinie” înainte chiar ca instrucția să fi fost dusă până la capăt. Prezumția de nevinovăție la care orice acuzat are dreptul înaintea unei eventuale condamnări devine, în aceste condiții, o garanție derizorie. Convergența a intereselor dintre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe termen lung și acordând o prea mare importanță variabilei demografice este o teorie a evoluției în raport cu norma. În societățile de tip tradițional, ordinea socială prezintă o stabilitate relativă. Procesele de socializare au drept efect încercarea de a inculca o supunere cvasiautomată față de normele stabilite și de autoritățile constituite. Este epoca omului așa-zis tradition-directed („cu determinare tradițională”). Conformitatea sa e dictată de relațiile de putere „ce există de secole și pe care succesiunea generațiilor nu le-a modificat deloc sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aleasă prin cooptare. Există o mulțime de motive care justifică această poziție secretă sau discretă, printre care sentimentul de a aparține unei elite, frica de a fi deconspirat în caz de persecuții și logica intrinsecă a sectei care obligă la supunere față de șef, de cel inițiat, de cel mai mare în grad. Acestea sunt trei motivații atunci când ne referim la gnostici. Asemenea francmasonilor dintotdeauna, gnosticii dispun de semne de recunoaștere pentru a se adresa în mod diferit fraților și profanilor. Sfântul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la argumente hedoniste. Religiile oficiale susțin toate iubirea pentru aproape, dar își limitează prescripțiile numai la cei care li se aseamănă... Recurg și la constrângere: conform logicii sectei, ele pun la punct, după caz, o întreagă strategie care obligă la supunere sau exclude. Lecția e valabilă și azi în cazul anumitor filosofi al căror vocabular ezoteric, plin de neologisme, obligă cu ocazia unor disertații obscure, mai mult la psitacism decât la inteligență. în fața unui corpus închis autist, imposibil de penetrat chiar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]