4,234 matches
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ÎNVIEREA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Aud bicele nebune Ce lovesc un trup de carne, Țipătul durerii surde Se aude prin canoane! Din piroanele înfipte, Drept în mâini și în picioare Curge lava suferinței, Prin bătrânele icoane. Iar la talpa crucii plânge Maica Sfântă îndurerată, Lăcrima-i muiată-n sânge, Inima de bici brăzdată... Se cutremură pământul, Când
ÎNVIEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373873_a_375202]
-
Poeme > Pitoresc > ÎN NOAPTEA CU LUNA Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2088 din 18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În noaptea cu luna Plutind în ceață cu trupul inert Prin pâlcuri de gânduri notate-n agenda , Stau zgomote surde închise incert În noaptea cu luna din legendă ... Un cer în minte și-un cer albastru intens Mă ascunde în tine când îmi răsună auzul Prin zbor de foc luna tresaltă dens Când îmi vorbești cu ochii fără să mă
IN NOAPTEA CU LUNA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373906_a_375235]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > A VENIT IARNA Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului A venit iarna ... Freamăt surd se aude-n ceață, parcă s-a văitat natura ... O suflare ca de gheață a-ncercat toată făptura ! Într-un dans felin din ceruri cad steluțe delicate modelate-n multe feluri, par podoabe fermecate. Sărutând încet pământul într-o rece
A VENIT IARNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374074_a_375403]
-
era o umbră cu buzele cenușii cu o șuviță sură de păr la reverul fracului tablă de șah o arlechino mi-am spus în gând ce cauți aici în timpul acesta pierdut cine să râdă și cine să plângă dintre umbrele surde și oarbe tac pașii ne duc în aceeași cadență la reverență plecăm frunțile pe jos peste roca încinsă de undeva apăruse un fir de izvor limpede prinzându-ne picioarele în două bucle le-am urmărit se înnodaseră ca o fundă
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
îi convine: - Îți plătesc! când vii la mine? - De spuneai de la-nceput... Nu pierdeam atâta timp...- Neică, de mi-ești priceput... Hai pe gratis, doar un schimb. Și dea-tunci, al ei bărbat, Nu știu ce leac i-o fi dat... Că e surd și orb... și mut, În lume nici c-a plecat, Prin farmec s-a deșteptat. - Nu-mi pare rău c-a plăcut! Zice Petre ușurat: Domnu-i bun, m-a ajutat... De-așa belea am scăpat. Leana mea cu strungăreață, A
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374128_a_375457]
-
prins iar poftă de viață, Iar misitu-a scăpătat... A găsit ce-a căutat. Târgu-ntreg acum vuiește: „Leana pe altul iubește” Vai!...blestemul de bărbat... Nu e glumă, e-adevărat: Soțul a fost răzbunat..., Iar misitu-i terminat Acum el e surd și mut - Leac a dat, leac și-a găsit. .......................................... Se ridică moș Geambașu: - Bun mai este adălmașu’! Uite-acum seară se face... Mai avem trei poloboace; Hai noroc!... să mai trăim, Și cu drag să ne cinstim Că de muncă e
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374128_a_375457]
-
îi plăcea și de avea să fie chiar ea aceea, Măriuța avea să fie cea mai fericită fată de pe pământ. Neștiind că pentru el își făceau griji minerul și Măriuța, Săndruțu continua să se întâlnească cu Vâlva Băii, orb și surd la toate . Într-o seară, cum se întorcea el prin pădure cu punga plină de aur, se întâlni cu doi flăcăi cunoscuți, dintr-un dat vecin. Bucuroși de întâlnire, aceștia îl invitară la un pahar de tărie. Dintr-una în
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
Autor: Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Parcă ziua de ieri trecuse în grabă, prin coridorul existenței, în șir cu toate zilele de odinioară, rămase la locul lor într-o liniște surdă, și se așezase o perdea de ceață din ce în ce mai densă și grea peste acele momente unice și colorate de râsul de altădată! În jur totul a îmbrăcat hainele noi ale viitorului coborât pe scările așteptării, în aplauzele ușor timide ale spectatorilor
LA O CAFEA CU LAPTE, DE VORBĂ CU PROPRIUL DESTIN de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375470_a_376799]
-
iubind stema și poporul. Doar oamenii politici o țin pe veselie Fraudă, minciună, furt din visterie Au obrazul gros și nu au frică Se întrec în spume, fac lumea mai mică. Politici de stânga, politici de dreapta Politici de-a surda, politici și gata. Doar zburătorii mor și nu au apărare Iluzia zborului un azimut și alinare. Au tras salve de tun la înmormântare Doar rudele au plâns și țara care moare. Referință Bibliografică: Ne mor piloții / Petru Jipa : Confluențe Literare
NE MOR PILOȚII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371999_a_373328]
-
meu e lacrima dintâi... Știam atunci că vrei să mai rămâi Am să te iert că ai lăsat doar o umbră A chipului tău ..ce-i atât de sumbră Din noaptea-ți scurtă de pe urmă... A rămas o nesfârșită durere surdă Gându-mi poartă o sumbră reverie Se zbate încă-n pânza țesută alburie De ce lași umbre prin răspântii mute? Umbre solitare ce par necunoscute... Am să te iert pentru că mi-ai lăsat Cuvântul iubirii de oameni și nu abat Chipul
TRECUTUL PARE ȚESUT de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372069_a_373398]
-
Literatura > Proza > CHERCHEZ LA FEMME Autor: Liliana Ghiță Boian Publicat în: Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Cherchez la femme! Femeia și poziția ei în societate. Condiția umană a femeii. Un subiect în permanentă dezbatere, monologul surd al femeilor care nu se regăsesc în convingerile conceptuale ale bărbaților. ... Este femeia vinovată de toate relele din lume? O temă care devastează „eternul feminin”, îl demonetizează, îl aruncă în derizoriu... Eva, Pandora, Elena din Troia, Elisabeth R., Monica Lewinski
CHERCHEZ LA FEMME de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372301_a_373630]
-
să se joace În ochii mei,cu multe lacrimi, Iar inima îmi naște pătimi Și dorul,hoț,își face casă, În inima furtuna-mi lasă. Mai plânge cerul uneori, Se tânguie vântul în zori, Îmi bate-n gând un clopot surd, Vioară nu pot s-o acord, Din gandu-mi vreau să evadez, În gând nu pot să mai vibrez Și nu mai poți să-mi fii minune, Doar ploaie rece cu suspine. Îmi arde pasul uneori, Cu vara-n brațe
PRIN ANOTIMPURI de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372517_a_373846]
-
s-au dorit să fie cât mai aproape de hotarul bulgăresc, devenit pașalâc. Satul, spun bătrânii, datează cam de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe când Cadrilaterul aparținea României, după istoria vechilor traci. Așezarea are farmecul ei, liniștea deplină, calmul oamenilor, robotitul surd din gospodăriile lor. În Buletinul Oficial nr.39 din joi 23 Mai 1891 se specificau următoarele: Canara - Velichioi pendinte (dependentă) de comuna Carvan, suprafața 2 ha aproximativ, conține piatră de var și construcții; garanția provisorie lei 200. (Monitorul Oficial, 1891
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
ce drum să-și târasca greaua cruce Lovită fiind de-un nedrept hazard? Cum nu știa, ea, biata, pe-un' s-apuce, Dormea pe trei cartoane lâng-un gard. Unde să bați cale necunoscută? La cin' să plângi, când satul este surd? Cu cine să vorbești, când lumea-i mută? Cui să reclami acest destin absurd? Așa că seara mai privi în urmă Spre casa ei, și-apoi, ca un martir Spre eșafod, merse cu pași de umbră Pe drumul fără-ntors spre cimitir
FAPT DIVERS de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372943_a_374272]
-
țese acorduri dulci pe Lună,... III. TRISTEȚE TOMNATICĂ, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 2070 din 31 august 2016. Toamna vine iar, cu brațele ei goale, ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-ascund surd izvoare de zâmbete, răsăriturile calde-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartă îmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță, lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși, să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși. Mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
suflet cresc flori. Nu voi fi capitulantă. Voi încerca iar și iar. Dar pentru a câta oară? Citește mai mult Toamna vine iar, cu brațele ei goale,ploile reci și ceața îi dau din nou târcoale. În adâncuri se-ascund surd izvoare de zâmbete,răsăriturile calde-s surghiunite de plânsete. Secretele curgerilor de apă ce numele-ți poartăîmi citesc sufletul amar din scoarță-n scoarță,lacrimile-mi curgând din ochii albaștri-duioși,să fie și norii-ncărcați de pe cer... invidioși.Mă-ntreb
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
când mai vii, Mă rog, eu o aștept pe fiică-mea, să știi! Of...Mamaie, ce știi despre aceștia doi? Cu ochii mari și mâna la ureche Desigur, maica, când vrei poți trece pe la noi Judecătorul se albi; ah,e surda fără de pereche! În fine,s-o ajute cineva, să spună tot ce știe Didi se repezi spre ea, hai, mamaie zi ceva, orice ar fi să fie, Ei,maica,dacă-i bolnav să facă ceai de păpădie. Mamaieeee, vino aici
DIVORT de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371155_a_372484]
-
omului și cetățeanului care voi fi mâine. Culmea, chiar fructificasem (și încă onorant) șansele oferite de sârgul neprecupețit al altora și eu mă încăpățânam să-mi schimb părerea care mă împiedicase trei decenii la rând să „fiu și orb și surd la viața din jurul meu”, cu referire directă la iraționala întârziere cu care trebuia să-mi repoziționez atitudinea față de dânsa. Nevrednicul de mine a trebuit să las să treacă atâta timp irosit, ca și cum viața n-ar însemna doar o văpaie a
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
cărții respective, însă I.T.R. în mârșăvia lui de neegalat, n-a făcut nici măcar acest gest. Și n-ar fi fost vorba de bani cât de prosteală și fraiereală, de escrocare de cea mai joasă speță. În necazul meu fără margini, surd și nepurincios i-aș întreba pe acești pretinși autori de cărți și educatori de “circumstanță” și “dosar”: Ce aveți de răspuns domnilor educatori ? Ce-ar spune despre asta foștii voștrii elevi și studenți ? (din vol. “Convorbiri, mărturii și corespondență cu
BUNA CREDINŢĂ ESTE ADESEA COMPLICEA IMPOSTURII !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371222_a_372551]
-
nu mai ști cum să ieși din noroi... De ce, doamnă? De ce trebuie să ni se întâmple nouă treaba asta urâtă și mocirloasă? Întreba cuprinsă cu o adâncă tristețe o doamnă frumoasă de 30 de ani, blondă, grasă și c-am surdă de-o ureche, pe una din Grupul de prostituate de lux - Doamnă, ascultați-mă, o clipă! Ca să vă ajut acum cu ce pot, că am trecut și eu de multe ori prin faze din astea, vă spun un secret, pe
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
feminin, e doar leșinat, dar de murit nu moare niciodată, doamnă! Numai neuronul lor moare, al nostru te arde puțin la suflet, leșină, dar nu moare neuronul niciodată, mă înțelegeți, da?! Îi sări în ajutor blondei o brunetă superbă, puțin surdă și ea de-o ureche, dar deșteaptă foc și prietenă bună cu Donna Clara din Grupul de prostituate de lux. Nu moare neuronul feminin, doamnă! Continuă bruneta s-o dăscălească insistent la ureche pe nefericita blondă. Nu moare, pentru că e
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
loc de vrei, firesc Însă atât cât ți-aparțin doar ție Tu să mă ierți te rog că te iubesc. FURTUNĂ Țipau de durere doi nori cenușii Și cerul cursese pe dealuri Ploua sfâșiind tot amurgu-n fâșii Și marea mușca surd din maluri. Pe-o stâncă, doar farul de ani gârbovit Aruncă firav o lumină Ce-mbracă un val și al lui zvârcolit De nepământeană jivină. În zarea de zmoală bat tobe de fier Copacii de frică se-nchină Șuvoaie de
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
legilor din lume uit să mă supun Căci știu că te iubesc și te-am iubit Și matematic, doar la tine mă adun. CINE MAI SUNTEM Pășim prin ani, din inerție Gândindu-ne că viața-i veșnicie Și ne supunem surzi și orbi Tăcerii care ne transformă-n robi. Ne este teamă de cuvinte De rostul lor, de simțăminte Și-n loc să ne privim deschis Mințim, uitând tot ce-am promis. Vederea noastră ne trădează Nu ne mai bucurăm văzând
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
n-ar avea pe unde să intre, să se lumineze sau să bea din nectarul iubirii divine, prelinsă pe ivăre. Vorbesc gemetele pământului că alunecările faliilor în căutările locurilor sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea. Vorbesc valuri de creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri peste
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
targă-n comă La cap de linie și-i gol ... Un om cu șapcă, pe o scară, Ca o stafie cu un braț Pe jumătate înafară Și-arată chipul trist de zaț ... Iar din oraș abia se-aude Un scrâșnet surd ca de cavou Și un tramvai cu geamuri ude Intră sau iese din depou ... De sub o scândură un câine Plânge și geme când și când, Poate visând un colț de păine, Ori treaz și singur disperând ... Nopți după nopți trecând
AŞTEPT ORICÂT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345796_a_347125]