4,339 matches
-
află Între primii zece administratori de fonduri din Marea Britanie și Între primii cincizeci din lume, din punct de vedere al capitalului, și care, cinci ani la rând, a fost aleasă administratorul de fonduri al anului. Anul trecut, am generat un surplus de venit de trei sute de milioane de lire, ceea ce explică faptul că nu am făcut nici un fel de economii când am cumpărat aceste fabuloase sandviciuri cu ton pe care le aveți azi În fața dumneavoastră. Rod are dreptate. Pot să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
tinerele consultante ale lui Jack, o roșcată à la agent Scully cu o căutătură Încruntată, Își Împinge ochelarii de pe vârful nasului și zice: — Ați putea să-mi spuneți de ce, dacă previziunile dumneavoastră pentru Japonia sunt atât de negative, aveți un surplus de acțiuni În Japonia? Aha, iată o Întrebare foarte pătrunzătoare. Cred că e pe gustul tău, Guy. Pasându-i-o grațios asistentului meu, mă așez pe scaun și mă pregătesc să-l privesc pe nenorocitul ăla mucos cum Încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
a crea capital care să fie investit în proiecte comune, ca infrastructura sau cercetarea și dezvoltarea. În plus, grupul social-democrat restrîns a subliniat cît de importantă este explorarea pistei obligațiilor europene și a sugerat creșterea părții de investiție prin "mobilizarea" surplusului privat economisit. În fine, acest grup a susținut ideea reducerii mediei subsidiilor UE pentru proiectele de fonduri structurale și înlocuirea lor printr-o mai mare finanțare privată. În al doilea rînd, M. Delvaux-Stehres, R. Goebbels, A. Melkert și R. Quinn
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Consiliul European de la Cardiff, proces promovat de președinția belgiană a UE (primul semestru din iunie 1998). Irish Labour Party. Pentru a face față provocării șomajului, Irish Labour Party a recomandat următoarele politici 598. Pe de o parte, a propus investirea surplusului economic în locuri de muncă în noua economie socială. De aceste noi locuri de muncă ar trebui să beneficieze persoanele necalificate sau șomerii de lungă durată. Pe de altă parte, Irish Labour Party a preconizat măsuri care să evite abandonarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politică ar trebui să permită stăpînirea inflației și stimularea investițiilor și a creșterii. Cu o creștere intensă și rate ale dobînzilor relativ scăzute, politicile bugetare vor fi mai puțin restrictive. Prin urmare, guvernele n-ar mai trebui să-și augmenteze surplusul de venituri ca să plătească datoriile sociale, în detrimentul cheltuielilor. In fine, SPD a considerat că această politică ar permite deschiderea căii pentru noi oportunități în producție, investiții publice și modernizarea statului social. Cu alte cuvinte, Partidul Social-Democrat German este de părere
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
raport complex se realizează, de regulă, prin intermediari ca: sindicate și manageri, care fixează prețul muncii (salariul) prin diverse compromisuri. 3. Șomajul a) Definiția șomajului Șomajul reprezintă excedentul ofertei față de cererea de muncă. Șomerii formează suprapopulația relativă pentru că reprezintă un surplus de forță de muncă în raport cu numărul celor angajați. Existența șomajului nu se datorează numai economiei, piața muncii este doar locul unde se devansează influențele și a altor factori (de exemplu, condiția demografică). Biroul Internațional al Muncii din cadrul sistemului Națiunilor Unite
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
reflectă cheltuielile și veniturile ce se vor realiza indiferent dacă se produce schimbări ale fluxului de numerar. Proiectul fluxului de casă (bugetul de casă) îi arată întreprinzătorului când are nevoie de o infuzie de numerar și când poate avea un surplus pe care îl poate investi. Evitarea lipsei de numerar se poate face și prin elaborarea unei politici adecvate de mărire a încasărilor și prin eșalonarea plăților pe o perioadă cât mai mare. În acest mod se pot utiliza la maximum
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
să urmărească mereu nivelul stocurilor; cele excesive au rata venitului zero și imobilizează numerarul. Trocul este modul ideal de a economisi numerar. El poate acoperi noi piețe potențiale și permite colectarea conturilor care, altfel, nu ar mai fi recuperate. Investirea surplusului de numerar maximizează câștigurile firmei și alimentează presiunea asupra soldului de casă. Criteriul esențial pentru investirea numerarului îl reprezintă siguranța și lichiditatea acestuia. Ajustarea cheltuielilor indirecte prin închirierea de active, evitarea cheltuielilor neesențiale sunt de natură să ducă la creșterea
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
acestora a fost favorizată și de lipsa de credite pentru micii agricultori. Un factor care a contribuit la înființarea de cooperative de valorificare și depozitare a produselor agricole a fost dificultățile întâmpinate de micii producători agricoli în valorificarea eficientă a surplusului de produse agricole existente în propria exploatație pe cont propriu. Aceste produse nu aveau preț pentru că nu exista o entitate care să adune micile cantități disponibile în fiecare exploatație în vederea comercializării. Acest aspect a fost pus în evidență de către Vintilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
justă a rezultatelor economice Acesta este un principiu care se bazează pe ideea echității și încearcă să excludă posibilitatea ca o persoană să câștige pe seama celorlalte. În activitatea practică a cooperativelor au fost găsite două modalități pentru asigurarea echității distribuirii surplusului din exploatare (dacă acesta nu este reținut pentru efectuarea unor investiții) astfel încât să se respecte ideea eliminării exploatării între membri. Aceste două practici sunt: remunerarea capitalului social trebuie să se facă la o rată a dobânzii cât mai mică; distribuirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
părți sociale subscrise reprezintă " plăți efectuate în avans pentru obținerea unor servicii viitoare"18. În privința remunerării capitalului pot exista două situații: dacă rata limitată de remunerare a capitalului este garantată, societatea este obligată să plătească dobândă chiar dacă nu a obținut surplus (în acest caz dobânda asupra capitalului este un factor independent de problema obținerii surplusului, iar capitalul subscris și cel împrumutat se bucură de același tratament); dacă remunerarea părților de capital subscrise se face exclusiv din surplusul societății, atunci rata dobânzii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
În privința remunerării capitalului pot exista două situații: dacă rata limitată de remunerare a capitalului este garantată, societatea este obligată să plătească dobândă chiar dacă nu a obținut surplus (în acest caz dobânda asupra capitalului este un factor independent de problema obținerii surplusului, iar capitalul subscris și cel împrumutat se bucură de același tratament); dacă remunerarea părților de capital subscrise se face exclusiv din surplusul societății, atunci rata dobânzii fixată nu mai este garantată datorită incertitudinii obținerii surplusului în viitor (în această situație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
chiar dacă nu a obținut surplus (în acest caz dobânda asupra capitalului este un factor independent de problema obținerii surplusului, iar capitalul subscris și cel împrumutat se bucură de același tratament); dacă remunerarea părților de capital subscrise se face exclusiv din surplusul societății, atunci rata dobânzii fixată nu mai este garantată datorită incertitudinii obținerii surplusului în viitor (în această situație când remunerarea se face din surplus proporțional cu părțile sociale subscrise și achitate, atunci ea se prezintă sub forma dividendului). Această formă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
factor independent de problema obținerii surplusului, iar capitalul subscris și cel împrumutat se bucură de același tratament); dacă remunerarea părților de capital subscrise se face exclusiv din surplusul societății, atunci rata dobânzii fixată nu mai este garantată datorită incertitudinii obținerii surplusului în viitor (în această situație când remunerarea se face din surplus proporțional cu părțile sociale subscrise și achitate, atunci ea se prezintă sub forma dividendului). Această formă de dividend asupra capitalului subscris și achitat este practicată în multe țări, deoarece
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
împrumutat se bucură de același tratament); dacă remunerarea părților de capital subscrise se face exclusiv din surplusul societății, atunci rata dobânzii fixată nu mai este garantată datorită incertitudinii obținerii surplusului în viitor (în această situație când remunerarea se face din surplus proporțional cu părțile sociale subscrise și achitate, atunci ea se prezintă sub forma dividendului). Această formă de dividend asupra capitalului subscris și achitat este practicată în multe țări, deoarece ea corespunde cerințelor societăților cooperatiste în două moduri: membrii primesc remunerația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ea se prezintă sub forma dividendului). Această formă de dividend asupra capitalului subscris și achitat este practicată în multe țări, deoarece ea corespunde cerințelor societăților cooperatiste în două moduri: membrii primesc remunerația pentru contribuția de capital numai când se obține surplus la sfârșitul anului financiar; societatea cooperatistă nu este obligată să remunereze părțile de capital achitate atunci când se confruntă cu dificultăți financiare. Această practică de a plăti dobânzi reduse la contribuțiile de capital înseamnă, pe de o parte, o dobândă limitată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
riscul întreprinderii la stabilirea ratei de remunerare a capitalului social. b. Repartizarea rezultatelor economice obținute în urma operațiunilor cooperativei între membrii săi proporțional cu tranzacțiile lor cu întreprinderea cooperatistă este considerată o distribuție corectă și justă. Această modalitate de distribuire a surplusului este considerată de mulți autori o trăsătură distinctivă a întreprinderilor cooperatiste față cele private. Schimbarea termenului de "surplus" cu cel de "rezultate economice" a fost hotărâtă de către ICA la Congresul de la Hamburg din 1969. Mulți autori, specialiști în domeniu, au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
între membrii săi proporțional cu tranzacțiile lor cu întreprinderea cooperatistă este considerată o distribuție corectă și justă. Această modalitate de distribuire a surplusului este considerată de mulți autori o trăsătură distinctivă a întreprinderilor cooperatiste față cele private. Schimbarea termenului de "surplus" cu cel de "rezultate economice" a fost hotărâtă de către ICA la Congresul de la Hamburg din 1969. Mulți autori, specialiști în domeniu, au arătat că surplusul care apare din activitatea societăților cooperatiste are o motivație diferită față de profitul realizat în întreprinderile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de mulți autori o trăsătură distinctivă a întreprinderilor cooperatiste față cele private. Schimbarea termenului de "surplus" cu cel de "rezultate economice" a fost hotărâtă de către ICA la Congresul de la Hamburg din 1969. Mulți autori, specialiști în domeniu, au arătat că surplusul care apare din activitatea societăților cooperatiste are o motivație diferită față de profitul realizat în întreprinderile capitaliste private. Astfel în timp ce acestea din urmă caută să obțină un profit cât mai mare posibil din tranzacțiile efectuate cu clienții sau partenerii de afaceri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestea din urmă caută să obțină un profit cât mai mare posibil din tranzacțiile efectuate cu clienții sau partenerii de afaceri, cooperativele urmăresc oferirea serviciilor necesare membrilor la un preț cât mai apropiat de cel de cost. Deci obținerea unui surplus la sfârșitul anului financiar nu se datorează eforturilor de obținere a unui profit cât mai mare, ci este motivată printr-un "principiu al prudenței în afaceri"19 care constă în nevoia de a crea provizioane pentru o viitoare extindere sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se datorează eforturilor de obținere a unui profit cât mai mare, ci este motivată printr-un "principiu al prudenței în afaceri"19 care constă în nevoia de a crea provizioane pentru o viitoare extindere sau modernizare a cooperativei. Altfel spus, surplusul obținut într-o întreprindere cooperatistă în urma tranzacțiilor cu membrii săi (din care o parte este restituit acestora la sfârșitul anului financiar proporțional cu tranzacțiile lor cu societatea) este diferit față de profitul realizat într-o societate pe acțiuni privată pe seama clienților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la sfârșitul anului financiar proporțional cu tranzacțiile lor cu societatea) este diferit față de profitul realizat într-o societate pe acțiuni privată pe seama clienților săi ( de care beneficiază numai acționarii întreprinderii respective). O asemenea diferență justifică un tratament fiscal diferit al surplusului obținut într-o cooperativă, față de profitul distribuit între acționarii unei întreprinderi private. Problema care trebuie rezolvată în ceea ce privește repartizarea rezultatelor economice ale unei cooperative este aceea a realizării unui echilibru între interesele membrilor priviți ca indivizi și cele ale societății cooperatiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
societății cooperatiste ca întreg. Pentru a găsi o rezolvare corespunzătoare la această problemă trebuie să analizăm consecințele diferitelor modalități de realizare a acestei repartiții. Astfel o societate de tip cooperatist are la dispoziție următoarele forme de distribuire a profitului: reținerea surplusului la dispoziția întreprinderii în vederea extinderii și constituirii unui fond de rezervă mare. Aceasta ar fi și în interesul membrilor în calitate de parteneri la cooperativă, deoarece o creștere forței financiare a întreprinderii dă posibilitatea oferirii unor servicii de calitate mai bună membrilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
întreprinderii dă posibilitatea oferirii unor servicii de calitate mai bună membrilor. O asemenea politică nu poate fi aplicată pe termen lung deoarece membrii care realizează tranzacții mai mari cu societatea cooperatistă, și care au o contribuție mai mare la crearea surplusului, ar fi dezavantajați față de ceilalți. repartizarea între membri proporțional cu contribuția fiecăruia la constituirea capitalului, ar fi în contradicție cu caracterul cooperativei ca asociație de persoane, bazată pe participarea personală. distribuirea întregului surplus între membri, proporțional cu valoarea tranzacțiilor cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
au o contribuție mai mare la crearea surplusului, ar fi dezavantajați față de ceilalți. repartizarea între membri proporțional cu contribuția fiecăruia la constituirea capitalului, ar fi în contradicție cu caracterul cooperativei ca asociație de persoane, bazată pe participarea personală. distribuirea întregului surplus între membri, proporțional cu valoarea tranzacțiilor cu societatea cooperatistă, ar însemna oferirea serviciilor pentru membri la un preț cât mai apropiat de cel de cost și o maximizare a intereselor economice ale asociaților pe termen scurt. O consecință a unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]