3,992 matches
-
CORPAC, arătînd scîndurica pe care o ia Întotdeauna cînd călătorește cu avionul, fiindcă În avion nu există lemn și el nu se simte În apele lui dacă nu poate bate-n lemn. Și Juan Lucas Începe să se enerveze, fiindcă Susan nu mai coboară odată; o așteaptă cu cîteva sticle de Jerez În față, pentru invitații din săptămîna asta și mai simte Încă prin toți porii plăcerea de a sta la nesfîrșit sub un duș rece, cu apa șiroind pe umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de mătase venite de curînd de la Londra, pentru fularul de mătase legat cu un nod perfect În jurul gîtulul, despre care cineva odată Îi spusese că e senzual, la trei dimineața și tot Într-un han. Aude pași pe scară; e Susan, care coboară fermecătoare, ca să-l Însoțească veselă la tradiționala petrecere din luna octombrie. Susan, asemenea vinului de Jerez, e Îmbujorată la față și Însuflețită și vorbește despre toreadori alintîndu-i cu diminutive, le spune pe numele mic cu o vibrație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nod perfect În jurul gîtulul, despre care cineva odată Îi spusese că e senzual, la trei dimineața și tot Într-un han. Aude pași pe scară; e Susan, care coboară fermecătoare, ca să-l Însoțească veselă la tradiționala petrecere din luna octombrie. Susan, asemenea vinului de Jerez, e Îmbujorată la față și Însuflețită și vorbește despre toreadori alintîndu-i cu diminutive, le spune pe numele mic cu o vibrație de duioșie În glas și ei se strîng roată În jurul ei cînd ajung la han
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pînă cînd ea, pentru a scăpa de ei, le prezintă cîteva fete blonde care cresc tauri de luptă pe moșiile lor și care sînt ca niște Ava Gardner tinerele de pe la mijlocul lui octombrie pînă la sfîrșitul lui noiembrie, doar atît. Susan Îl Îmbrățișează pe Juan Lucas și-l cheamă pe Julius fiindcă trebuie să meargă cu toții la slujba de la ora unsprezece și de acolo la dejunul creol unde nu vor putea sta pînă la sfîrșit, trebuind să plece la corridă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să nu rămînă nerăsplătit cu un salut Înainte de a Începe spectacolul. Celso Îi ține sacoul de zi lui Juan Lucas și el se Îmbracă spunîndu-le să nu-și ia cărțile de rugăciuni, fiindcă ar distona cu Întreaga ambianță a petrecerii. Susan Îi potrivește fularul de mătase, dar nu se atinge de părul lui pieptănat cu grijă, cu firele argintii de la tîmple care-i dau un aer interesant și conferă eleganță profilului său pe care cineva Îl va fotografia, desigur, În timp ce Țiganul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cineva Îl va fotografia, desigur, În timp ce Țiganul Își arată Întreaga măiestrie de toreador, va prinde pe peliculă acest profil de pasionat al corridelor, de spectator competent și rafinat care va stîrni senzație printre femeile de la tribuna oficială, plasată la umbră. Susan nu se atinge de nici un fir din părul lui, pe care Însă vîntul și soarele vor avea grijă să-l răvășească puțintel, fără să-i strice farmecul, fiindcă și cu părul ciufulit Îi vine bine și știe să fie elegant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Însă vîntul și soarele vor avea grijă să-l răvășească puțintel, fără să-i strice farmecul, fiindcă și cu părul ciufulit Îi vine bine și știe să fie elegant Întotdeauna, e foarte șic, are un aer viril și de aceea Susan Îl preferă toreadorilor, care, la urma urmei, toți au pornit de jos, Îndurînd o mizerie cruntă și uneori sînt niște mitocani. Susan Îl preferă, desigur, mai cu seamă acum, cînd el Îi dă un bacșiș gras lui Pepone și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vine bine și știe să fie elegant Întotdeauna, e foarte șic, are un aer viril și de aceea Susan Îl preferă toreadorilor, care, la urma urmei, toți au pornit de jos, Îndurînd o mizerie cruntă și uneori sînt niște mitocani. Susan Îl preferă, desigur, mai cu seamă acum, cînd el Îi dă un bacșiș gras lui Pepone și-i Îngăduie să se ducă În grădină pentru a-i spăla Jaguarul din proprie inițiativă, bineînțeles că ea nu mai merge atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Jaguarul din proprie inițiativă, bineînțeles că ea nu mai merge atît de des ca Înainte la hipodrom, nici nu e timp pentru așa ceva În octombrie, cu corridele astea care se țin lanț, „O să mă duc eu mai tîrziu“, Își spune Susan. Și apoi Juan Lucas adoptă un ton atît de hotărît, posedă un timbru metalic În glasul său de bărbat care are Întotdeauna dreptate și ea simte că nu se va putea dezlipi de el, nu se va putea lipsi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ca pe vremea cînd erau sclavi, pînă și ei Își dau seama cine e și Îl admiră, e un domn În toată puterea cuvîntului, oriunde s-ar afla, fie la Londra, fie la chefuri. „Hai, Julius, grăbește-te, Bobby“, spune Susan și Întreabă cîte sticle de Jerez sînt și citește pe una din ele eticheta cu Jerez and London și Încearcă o senzație familiară și foarte plăcută, de parcă licoarea ar fi făcut-o să simtă cum Îi zvîcnește sîngele În vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
foarte plăcută, de parcă licoarea ar fi făcut-o să simtă cum Îi zvîcnește sîngele În vine. De abia ajuns În fața bisericii, Juan Lucas pare un leu Închis În cușca cimpanzeului. Îi lasă să treacă mai Întîi pe copii și pe Susan și se așază la locul lui pe banchetă. Nu-i poți ghici gîndurile, dar Începe să-și revină Încet-Încet și adoptă o atitudine gravă, potrivită cu slujba de duminică, nu e o atitudine căutată, Îi vine probabil de la străbuni, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
gravă, potrivită cu slujba de duminică, nu e o atitudine căutată, Îi vine probabil de la străbuni, care au stăpînit moșii neam de neamul lor, În orice caz nu o inventează el. Fiindcă acum vine cu ea, acum o Însoțește pe Susan la biserică În fiecare duminică, la o slujbă mai puțin matinală, ce-i drept și preotul vede cu ochi buni prezența lor: dovadă că a Început să triumfe bunătatea doamnei. Juan Lucas aude un murmur alături de el, Întoarce capul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În fiecare duminică, la o slujbă mai puțin matinală, ce-i drept și preotul vede cu ochi buni prezența lor: dovadă că a Început să triumfe bunătatea doamnei. Juan Lucas aude un murmur alături de el, Întoarce capul și descoperă că Susan se roagă. Slujba a Început și un preot trece printre cele două rînduri de bănci și Împarte În dreapta și În stînga cărți religioase; Îi Întinde una lui Juan Lucas privindu-l de parcă i-ar fi Încredințat taina mîntuirii sufletului, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cartea asta legată În piele asemeni cărților de școală ale lui Julius. Vrea să i-o dea lui Julius, dar Julius are una; vrea să i-o dea lui Bobby, dar Bobby Îi spune că are și el una; „ține, Susan“ și ea Îi arată cartea ei. Atunci o pune pe bancă și Încearcă să uite că e pentru el. Își privește butonii de la cămașa de mătase și vrea să bea un gin and tonic. „Conașul“, șoptește cineva care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vă rog; și Juan Lucas simte că aude lîngă el ceva ca un scîrțîit Îngrozitor, glasul strident al Armindei care urlă În loc să cînte, fără să se teamă de ridicol și mai aude un glas minunat de partea cealaltă: glasul lui Susan, care cîntă Încetișor și are un timbru foarte plăcut, de parcă ar crede că Dumnezeu o ascultă cu adevărat. „Adorabila mea ipocrită, Își spuse: și-a pus În cap să fie caritabilă și pînă la urmă o să reușească tot prefăcîndu-se cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
era un om atît de rău cum părea. „Veniți cu mine, domnule, Îi spuse: o să ne ajutați la colecta de dimineață“. Juan Lucas ar fi vrut să-i spună, ușurel părinte, cum a-i Încerca să potolești un bețiv, dar Susan, Bobby și Julius, surprinși și totodată Încîntați și puțintel batjocoritori, se trăgeau Înapoi lipindu-se de speteaza băncii și-i făceau loc să poată ieși. Și preoțelul Își rotunjea buzele Într-un cerc asemeni tonsurii și-i zîmbea recunoscător, făcîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În laț, jucătorule de golf, ori: m-aș bucura să te văd Într-un consiliu de direcție, ori: ai aflat, Juan, că frații Pratolini s-au hotărît să facă investiții? și-l salutau, iar nevestele lor Îl admirau urînd-o pe Susan sau bucurîndu-se pentru ea, după cum Îi erau prietene sau nu. El continua să Înainteze printre rîndurile de bănci; ajuns mai În spate, vedea pe cîte cineva cunoscut, vreun funcționar de-al lui, poate, Întinzîndu-i o hîrtie cu o sumă mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să nu atingă podeaua, care probabil că era murdară și Începea să strîngă bani de pe rîndul din stînga, unde erau, bineînțeles și cîțiva din aceia cu cămila care trece prin urechile acului. Uite-i aici și pe ai lui: frumoasa Susan cerîndu-i disperată bani lui Julius, care n-avea decît pentru el și pe urmă lui Bobby, care desigur că avea să-i Împrumute, să nu uiți să mi-i dai Înapoi, mamă, dar nu erau destui, Bobby please, te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
erau cu toții fericiți, fiindcă se apropia Juan Lucas și fiecare putea să-i dea ceva; el, În schimb, cu o figură de Înmormîntare fiindcă era silit să poarte coșulețul, ce-i toată mascarada asta!, uite În ce m-ai băgat, Susan; e ultima dată că mai vin aici, auzi? să fie limpede! Și ea scoase limba la el, abia perceptibil și Bobby pătruns de respect și cu o Înfățișare gravă, dar el niciodată n-ar face așa ceva, iar Julius mulțumit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și să nu uitați că o cîntare Înălțată lui Dumnezeu valorează cît două rugăciuni.“ „A, da, desigur, domnule doctor“, Îi răspunse Juan Lucas și se Întoarse la banca lui, admirat de o mulțime de femei de toate vîrstele și de Susan, care se topea de dragul lui și simțea nevoia să-l știe din nou alături de ea. Carlos Îi duse după slujbă la spaniolul Luis Martin Romero, care semna Pepe Botellas articolele lui despre corride Într-un ziar din capitală. Romero scria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și cu titlul Încrustat cu litere aurite. Carlos opri automobilul În fața clădirii În care stătea criticul și Juan Lucas Îi porunci să-i ducă pe copii acasă, ca să mănînce cît mai repede. Și grăbește-te și dumneata, adăugă, ajutînd-o pe Susan să se dea jos din automobil; de Îndată ce sînt gata, vino cu ei aici, ca să mergem Împreună la corridă. Ușa ascensorului se deschise la etajul patru; ajungeau pînă la ei acordurile ghitarelor eu muzică flamenco pe care o instalație stereofonică perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe măsură ce soseau. Luis Martin Romero strigă: „Nu te-am mai văzut de-un veac!“, zărindu-l pe Juan Lucas și-i ieși În Întâmpinare deschizîndu-și larg brațele pentru o Îmbrățișare frățească și bărbătească. Pe urmă o sărută pe obraz pe Susan și-i spuse că așa rotofei și urît cum era tot nu-și pierdea speranța de a fi iubit de ea. Susan, frumoasă, Îl sărută și ea, se sprijini de brațul lui și-i spuse că, dacă ar renunța la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În Întâmpinare deschizîndu-și larg brațele pentru o Îmbrățișare frățească și bărbătească. Pe urmă o sărută pe obraz pe Susan și-i spuse că așa rotofei și urît cum era tot nu-și pierdea speranța de a fi iubit de ea. Susan, frumoasă, Îl sărută și ea, se sprijini de brațul lui și-i spuse că, dacă ar renunța la țigările astea de foi Îngrozitoare care-i atîrnau mereu În colțul gurii, ea ar da fuga să-l caute și nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
țigara de foi În gură, se Întorcea la bar ea să pregătească Încă un rînd de piscosauers după formula lui magică, un secret pe care avea să-l ia cu el În mormînt, În afară de cazul În care i-l cerea Susan... Un nou hohot general de rîs, În timp ce Susan și Juan Lucas Îi salutau pe ceilalți și Încăperea se umplea treptat de invitați. Nu mai e mult și-o să vină gustările creole cu ardei iute și murături preparate de negresa Concepción
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bar ea să pregătească Încă un rînd de piscosauers după formula lui magică, un secret pe care avea să-l ia cu el În mormînt, În afară de cazul În care i-l cerea Susan... Un nou hohot general de rîs, În timp ce Susan și Juan Lucas Îi salutau pe ceilalți și Încăperea se umplea treptat de invitați. Nu mai e mult și-o să vină gustările creole cu ardei iute și murături preparate de negresa Concepción de los Reyes, care robotise timp de șaptezeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]