5,048 matches
-
În același an polemizează cu Vladimir Streinu pe tema Arghezi, apărând, în chip just, calitățile estetice ale pamfletului: „Artist fără genealogie al imaterialului, rotind universul și sistemele de sori [...], delicat orfevru de pulbere de stele, orchestrant al muzicii sferelor [...], artist suveran și de o varietate extraordinară”. În fine, când N. Iorga atacă generația tânără de scriitori și spune că „în țara Arghezilor și Galactionilor și Lovineștilor geniali nu mai este loc pentru el, «gerontul»”, C. intervine și apără pe cei contestați
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
membru de onoare al Academiei Române. Debutul lui C. se leagă de „Curierul românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, unde în 1847 publică notații satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria”, „Foiletonul
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
implicarea în deciziile politice ale regilor privind modul lor de guvernare. Interesant de remarcat, în textul documentului, numele regelui scris cu majuscule și numele Papei scris cu litere mici:"Eu, A.B, mărturisesc într adevăr cu sinceritate că stăpânul nostru suveran, Regele Iacob &c. [n.n. Protector al Angliei, Scoției și al Irlandei și al altor teritorii] <footnote Conform site-ului www.wikipedia.org, accesat la data de 4 iul. 2009"&c sau et cetera. Monarhii europeni, care adeseori aveau titluri nobiliare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
bijuterii, o spadă de ceremonii foarte valoroasă și multe promisiuni de mărire.<footnote http://en.wikipedia.org/wiki (accesat la data de 20 iul. 2009) footnote> În sufletul tânărului se dădea o luptă între datoria față de familie și cea față de suveranul pontif, pe de altă parte, si mirajul oferit de posibilitatea unui salt peste mai multe trepte sociale. O țară, Franța, care era de aproape două ori mai mare decât Spania, un prim ministru, Richelieu, care deținea aproape toate mecanismele puterii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
privea din nou zâmbitor la Franța și supușii săi. După venirea pe lume a lui Ludovic al XIV-lea, regele a declarat sărbătoare națională și a închinat regatul Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran"cristomimetismului" imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. Într-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
înfăptuia o uimitoare transmutație a trecutului. Elementele acelei magii erau pentru noi la fel de misterioase ca și componentele pietrei filosofale. Charlotte despăturea un ziar vechi, îl apropia de lampa ei cu abajur turcoaz și ne anunța meniul banchetului dat în onoarea suveranilor ruși la sosirea lor la Cherbourg: Supă Supă-cremă de creveți Casolete Pompadour Păstrăv din Loara înăbușit cu vin de Sauternes Fileu de berbec sărat cu mânătărci Prepeliță de podgorie à la Lucullus Găini îndopate din Mans Cambacérès Înghețată cu vin
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
e zi de s\rb\toare, Pe palatele noastre `n\l]a]i steagurile! 2 Salut, salut vou\ Popor [i solda]i din Rusia! Salut, salut vou\, C\ci voi v\ salva]i Patria! Salut, glorie [i onor, Dumei care, suveran\, M`ine, spre fericirea voastr\, Pe veci v\ va sf\r`ma lan]urile (n.tr.). 1 Da, Tat\l t\u a legat c-un leg\m`nt fratern Fran]a [i Rusia-n aceea[i speran]\, }arule, ascult
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și siguri în Valachia, fără a fi supărați sau vătămați în persoana ori avutul lor. În întreg documentul tratatului Mircea vorbește ca amic și aliat recunoscător, nicidecum ca vasal și partizan, îndatorit la credință; nu-l numește pe rege nicăierea suveran (Dominus meus sau naturalis ), precum se obicinuia aceasta în relații de vasalitate, și n-au găsit întru aceasta împrotivire din partea lui Sigismund. Cu toate planurile mari și pregătirile cuprinzătoare, întreprinderea se scurse într-un mod neînsemnat. Turcii, oblicind atacul ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterii el și-a uitat iute de cuvântul ce-l dăduse frăține-său Mohamed la începutul întreprinderii, cumcă i se va subordona acestuia și va domni numai în numele lui, ci din contra el lucră în numele său propriu c-o putere suverană lipsită de scrupule. Prietenia relațiilor sale intime cu Mircea se spori prin recunoștința ce-i era dator și atât vaza cât și înrîurirea voievodului acestuia crescură mult în sfatul coroanei turcești. Dar pe cât de recunoscător se arăta Musa cătră aliații
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau (persiflat) aplaudat în râs de spectatori=, acolo putea într-adevar artistul să pună cu drept cel mai mare pont pe aprobarea zgomotoasă a spectatorilor entuziasmați. Cine iese în public se supune printr-asta și judecății poporului, într-astă privință suveran. Însă valurilor tunătoare de aplauzuri a poporului atins electrice stătea în preajmă antiteza asprei telince de păstor, prin care poporul manifesta sistematice dezaprobarea sa. Cicero chiar nu-și ascunde bucuria când se zice că la spectacole publice ce se dădeau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Acțiunile acestora sunt de natură paramilitară sau de gherilă. Deseori, prin actele lor, erodează puternic credibilitatea grupului, legitimitatea și sprijinul acestuia (ex. Armata Populară aripa comunistă, din Filipine); * terorismul sponsorizat, care implică sprijinirea grupărilor și a activităților acestora de către state suverane (ex. grupările sponsorizate de state precum Irak, Iran, Libia, Afganistan etc.), sponsorizarea de stat putând atinge mai multe grade de implicare: directă, încurajare asistată logistic și material, dotare și acoperire ideologică, asistență instrucțională etc. În literatura de specialitate se întâlnesc
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
materialelor nucleare -Viena, 3 martie 1980; o. Rezoluția nr. 39/159 adoptată în 1984 de Adunarea Generală ONU, se referă la "inadmisibilitatea politicii terorismului de stat și a oricăror acțiuni de stat vizând subminarea sistemului social politic în alte state suverane"; p. Rezoluția nr. 40/161 adoptată în decembrie 1985 de Adunarea Generală O.N.U., după o nouă serie de acte teroriste, condamnă ca infracțiuni toate actele, metodele și practicile teoriste; r. Rezoluția nr. 579 a Consiliului de Securitate adoptată
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
manifestări stihiale (furtună, grindină) și a transformării ei într-una pașnică și utilă (ploaia) (151). Imaginea zborului prin văzduh a solomonarului pe spinarea balaurului-norilor este și ea definitorie. Ea apare subînțeleasă în numele preoților traci kapnobatai, care, probabil, imitau astfel gestul suveran de ordonator cosmic al zeului autohton al furtunii, și, ulterior, aceeași imagine se regăsește în „drumul prin nori” al Sf. Ilie (152). Așa cum am mai avut prilejul să constat, această imagine nu este una decorativă. A călări pe nori este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
le comportă (33). În aceste cazuri, leul nu atacă și nu distruge „zona civilizată” (cosmizată). Dimpotrivă, eroul este cel care pătrunde în „zona necivilizată” (necosmizată) pe care o patronează leul. Este aici o ramură a mitului de întemeiere, subordonat mitului suveran al cosmogenezei. Opoziția dintre Erou și Leu este un dublet mitic al opoziției dintre Cultură și Natură și, la limită, dintre Cosmos și Haos. Eroul are oi, dar nu are pășuni („Oi el d-are,/ Munte n-are”). În timp ce leul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu există o limbă „dată omului prin natură” și că un copil lipsit de educație lingvistică ar emite sunete nearticulate, asemănătoare cu lătratul câinilor (9 ; 4, p. 45). La aproape trei secole după domnia împăratului german Frederic al II-lea, suveranul Scoției Iacob al IV-lea (1488-1513) a izolat, de asemenea, doi prunci pe insula Inchkeith. I-a lăsat acolo în grija unei femei mute, în speranța că în câțiva ani copiii vor începe de la sine să vorbească în „limba paradiziacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cabala și Talmudul. Or, unele legende talmudice conțineau miteme asemănătoare : izolat fiind, copilul Abraham începe să vorbească în „sfânta limbă ebraică” (10, p. 135). Pusă pe seama regelui scoțian Iacob al IV-lea, isprava a fost contaminată de Zeitgeist. Cărturarii contemporani suveranului scoțian erau cabaliști creștini care susțineau (precum renascentistul italian Pico della Mirandola) că „îngerii nu înțeleg decât ebraica” sau (precum renascentistul german Johannes Reuchlin) că „în limba ebraică a vrut Dumnezeu să-și transmită secretele oamenilor”. Copilul sălbatic, bunul sălbatic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răspunsului la mesaj, d. Carp declară, fără a angaja responsabilitatea coreligionarilor săi politici, că, în favorul unei comisii europene compuse din delegații tuturor puterilor semnatare Tractatului de la Berlin, ar putea să sacrifice în materie de poliție fluvială unele din drepturile suverane ale țării, daca prin acest sacrificiu s-ar garanta neutralitatea Dunării și mediat a țării. Neputîndu-se însă obține o asemenea comisie colectivă a Europei întregi, atunci d-sa nu admite nici un fel de comisie de riverani în care ar intra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atribuie Austriei prezidiul, [î]i ia însă votul preponderant. E vorba ca monarhia habsburgică să nu aibă mai multă putere și mai mult drept asupra raporturilor de pe Dunărea de Jos decât micele state țărmurene, din cari unul nu e nici suveran și măcar, iar hotărârea în toate cestiunile să fie în mînile delegatului aceluia pe care Comisia Europeană-l va trimite ca pe-al cincilea membru în Comisia Mixtă. Alegerea acestui delegat se va face după alfabetul francez (Allemagne, Autriche etc.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din generoșii vecini ceruse o compensație reală în concesiuni pe valea Dunării și că strălucirea purpurei fusese destul de ademenitoare pentru o seamă de oameni politici spre a-i îndupleca să facă făgăduinți de natură a dezbrăca noua regalitate de drepturi suverane, pentru a o îmbrăca în petece de samur. În adevăr se mai editase într-un rând "Arta diplomatică" a marelui om de stat, când pentru onoarea de-a încheia o convenție cu ministrul austriac se sacrificaseră interesele reale, economice ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trebuință. Aceasta pretutindenea sub coroana Sf. Ștefan, unde trăiau români. Oare dac - am îndrăzni să. facem una ca aceasta, conform și intereselor și dreptului nostru, constatat prin zeci de acte publice, cine ne-ar îngădui? Domnii Țării Românești au dreptul suveran, nedesființat niciodată, de-a confirma alegerea magistraților publici în ținutul Făgărașului. Daca, conform interesului, am pretinde să executăm acest drept, ne-ar îngădui cineva? Daca dar nici interese, nici drepturi căzute în desuetudine nu justifică nici o pretenție a noastră pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
această privință nu e și nu poate fi. Cât pentru revizuirea Constituțiunii în vedere d' a schimba titlul ce se dă suveranului, toată țara știe că nici o trebuință nu este. Cuvântul "Domn", cum s-a explicat în Parlamentul român, însemnează suveran, deci nu numai principe, ci și rege și împărat. Deci întru nimic proclamarea Regatului român nu motivează o revizuire a Constituțiunii. Într-un cuvânt, nu e pîn' acum cunoscută nici o rațiune pentru dizolvarea Parlamentului, care acum nu este nici întrunit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dispozițiunile legei (! ) privitoare la apărarea libertăței personale". Un alt prefect de poliție de mai nainte mărturisește că, "deși însuși este legist, totuși în cele din urmă s-a deprins de a nu-i mai păsa de legalitate". Poliția prefecturei e suverană, împiedecînd și mersul justiției chiar în cazuri importante criminale. Astfel s-a întîmplat că scandaluri publice ce preocupau tot orașul, n-au ajuns înaintea tribunalului. Nici chiar prefecții cunoscuți ca republicani n-au permis măcar un control oficios asupra faptelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
duioasă ne-a părut mai cu seamă, demult încă, acea grijă cu care Ministerul nostru de Esterne și diplomația noastră au căutat a ridica de subsori megalomania dacoromână. Nu numai că țărilor vasale Turciei li s-a creat o poziție suverană ca Regat român și s-a introdus în șirul statelor europene, mai cu seamă prin solicitarea și sprijinul nostru, dar am sacrificat (și aceasta e și mai rău) interesele noastre cele mai vitale politice și economice la Dunărea de Jos
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în aceste procedări de polemică; nemărginita încredere ce are d. Rosetti în ignoranța și ușurința clienților "Romînului"; desăvârșita lipsă de respect pentru acel popor cu care stă la vorbă, pe care pe față-l tămâiază, și pe care-l numește suveran, dar pe care-n fapt [î]l batjocorește ca curtezanii de opere bufe pe regele Hurluberlu I-ul sau Cacatoes al XIII-lea. Cum nu se teme ca nu cumva printre cititorii jurnalului său să se găsească vrun om în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei sesiza nu era îngrijorat de soarta bătăliei. Știa ce vedeau ceilalți: un ghem de umbre din care ieșea când și când câte o sclipire violetă. Și mai erau desigur și vibrațiile subsonice ale lamei care semănau o teroare profundă, suverană. În mai puțin de trei secunde ajunsese lângă tun și ucisese servanții. Nu avea însă cum să manevreze un obiect atât de greu la viteza cu care se mișca. O bună parte a antrenamentului unui quint trebuia să îi confere
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]