1,445 matches
-
M.O. nr. 800/13. 11. 2003. din sălile tribunalului Trădat de urmele de vopsea Tribunalul Timiș l-a condamnat la șapte ani și șase luni de închisoare pe N.P. , de 42 de ani, din Jimbolia, trimis în judecată pentru tâlhărie. În noaptea de 24/25 iunie, inculpatul a pătruns în locuința lui A.B. , directorul economic al spitalului din localitate. N.P. a sărit poarta proaspăt vopsită. Din curte, s-a suit pe acoperișul casei, de unde a intrat în balcon și
Agenda2003-47-03-lege () [Corola-journal/Journalistic/281746_a_283075]
-
Încercarea devine plăcere, iar plăcerea dependență. Ceea ce, la început, părea o joacă începe să devină o dramă. Și așa și este: O DRAMĂ. Lipsa drogului provoacă stări de criză, de nervozitate excesivă. Pentru procurarea lui se recurge la violență, la tâlhărie și chiar la crimă. Starea euforică durează puțin și începe din nou calvarul. Drogul te scoate din starea de normalitate, te introduce-n lumea falsei bucurii, după care te aruncă în cumplitele chinuri ale deznădejdii. Drogul îți afectează atât trupul
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by VĂCĂREANU ŞTEFANIA, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2028]
-
bună credință dobândește proprietatea asupra bunurilor mobile corporale chiar de la data intrării sale în posesiune, fără a fi necesară vreo curgere de timp); dacă însă bunurile de acest fel au ieșit din posesiunea proprietarului fără voia sa : prin furt, pierdere, tâlhărie, piraterie sau ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forță majoră, revendicarea lor de către proprietar este posibilă după cum urmează: dacă bunul este furat sau găsit, aplicabil este termenul de 3 ani prevăzut de al. 2 al art. 937 din
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de la caz la caz. Mulțimi colorate, mulțimi extravagante, care au stîrnit întotdeauna vervă și au solicitat imaginația martorilor rămași, printr-o minune, sobri. Ei descriu isprăvile mulțimilor fie ca un fel de vagabondaj al unei cete de nebuni, fie ca tîlhăriile unei bande de criminali. Poveștile ating proporții dantești cînd autorii încep să relateze sub semnul lui "ca și cum ar fi fost acolo", imensele coloane de zeci, mii și sute de mii de oameni, cruciații sau ereticii Evului Mediu care, fascinați de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
face tot ce-i stă în putință pentru a da de perete acele grilaje chiar la începutul răscoalei. Avea nevoie de un om ca el, capabil de a gândi și a organiza o bandă. Mulți dintre ei se dedaseră la tâlhării și furturi, ca și turcii și spaniolii; cu siguranță o făcuseră de foame și fiindcă le ajunseseră cuțitul la os, stăpânii însă nu iertaseră și câțiva fuseseră închiși luni în șir numai fiindcă intrase într-o livadă și-și umpluse
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Paris peste un an. Nu ai nevoie de sfaturile mele, fra' Tommaso, dar fii atent că aici nu e ca la Napoli; aici, dacă nu deschizi bine ochii, te trezești fără sutană și fără încălțări. Jumătate din Marsilia trăiește din tâlhării și corupție, din tăinuire de prăzi și din prostituție. O să fii însoțit de o escortă de marinari o bună bucată de drum, după care o să te descurci singur, dar te rog să ții minte: precauție și iar precauție; ăștia nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
frontierelor imperiale de la sfârșitul secolului II a devenit tot mai mult vizibilă pe limesul vestic și sudic, unde s-au înmulțit enorm presiunile barbare cauzate de vastele mișcări migratoare ale altor popoare care soseau în urma lor. Concomitent, s-au reluat tâlhăriile și pirateria astfel încât căile de trafic și cele comerciale au devenit tot mai dificile. În acest context a crescut importanța armatei, care se găsea în situația de a fi elementul determinant de care urma să depindă stabilitatea vârfurilor imperiale. Astfel
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
asumarea unei funcții publice. Însă, este vrednic de dispreț cel care administrează afacerea publică ca și cum ar administra o afacere de familie. Și a fost drept că s-a stabilit un stipendiu pentru militari pentru ca aceștia să nu se dedea la tâlhării. Soldatul care ucide în luptă, poate fi instrumentul voinței lui Dumnezeu, care adesea se servește de vreun război, pentru a extirpa viciile unui popor și de a purifica o națiune de moravurile sale corupte: Războaiele vor fi purtate cu blândețe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu are respect față de cei orfani, alungându-i din casă; dacă impune femeii văduve, care nu vrea să fie violată, vărsarea unei sume de bani. Samavolnicia soldaților a ajuns până într-atât încât, scrie episcopul torinez că, după ce au comis tâlhării grave, triumfători și veseli mergeau în biserică și îi mulțumeau lui Dumnezeu pentru jaful făcut, numindu-l de parcă pe Dumnezeu complicele delictelor lor. Acestor creștini le lipsea conștiința morală și asemenea lor, multor altora. Din acest motiv, considera util să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
multe. (Acest sens metaforic s-a constituit În timp, o dată cu observarea faptului că banul nu cunoaște opreliști de nici un fel; trecând peste orice, chiar și peste conștiință și bun-simț, el pune În mișcare săvârșirea a tot felul de ilegalități: furturi, tâlhării, asasinate și chiar războaie. Prin faptul că banul determină aproape totul se mai spune despre el, pe drept cuvânt, că: „Este o mică roată ce-nvârtește lumea toată”.) Nu Împrumuta pe cel ce voiești să-l aibi prieten. Pentru că, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este evoluată sub raport psihologic și moral atunci când este capabilă să resimtă sentimentul de vinovăție nu numai În raport cu o crimă Înfăptuită, la un moment dat, de către unul dintre membrii ei, dar și În raport cu fapte mai puțin dramatice, cum sunt: hoțiile, tâlhăriile, violurile, calomniile repetate etc. Față de acestea se manifestă Însă tendința de a se găsi doar o responsabilitate individuală, uitându-se că, așa cum făptuitorul aparține Întotdeauna unei familii, la rândul ei familia aparține comunității respective (regionale sau naționale), al cărei grad
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
individuală resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori, cele mai frecvente sunt jaful, răzbunarea, gelozia (în cazul omorurilor și al tâlhăriilor), satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de sex, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Bărbați (%) Femei (%) Omor 93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Rezultă că bărbații dețin ponderea covârșitoare în toate aceste tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
11,7 Loviri cauzatoare de moarte 4,2 9,2 50,6 29,8 6,1 Vătămare corporală gravă 5,0 9,1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0 23,7 49,8 11,5 1,0 Tâlhărie 18,0 19,0 48,8 13,3 0,9 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, într-
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aproximativ 50%, persoanele condamnate pentru delicte comise cu violență contra persoanei aparțin grupei de vârstă tânără (21-34 ani) care, din cauza unor dificultăți de adaptare socială, a lipsei de cultură și educație și a influenței nefaste a anturajului, comit cu precădere tâlhării, violuri, loviri cauzatoare de moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea unor violuri și tâlhării. c) Mediul de rezidență Din perspectiva acestui indicator, rezultă o serie de diferențieri semnificative în privința numărului și a ponderii persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei deținute de persoanele rezidente în mediul urban, înregistrându-se, în medie, 55-60% delicte comise cu violență în mediul rural
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
delictelor cu violență în totalul victimelor delictelor săvârșite în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC, București. Numărul victimelor delictelor comise cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă în perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime, în general, astfel încât ponderea acestora în ansamblul victimelor înregistrate să ajungă la aproximativ 13%. Din punctul de vedere al vulnerabilității victimale, majoritatea persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Ca pondere, pe primul loc se situează victimele ce au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și tâlhăriilor, în timp ce femeile devin mai ales victime ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de omor, bărbații sunt victime într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea în totalul victimelor datorate unor vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și în cazul tâlhăriilor (58,9%); în schimb, femeile sunt într-o proporție de 90% victimele violurilor. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime își aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
celui urban în privința victimelor delictelor de omor (65,7%, față de 34,3%), viol (61,1%, față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2%, față de 41,8%), în timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare în privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0%, față de numai 26% în rural). Un indicator relevant care caracterizează starea victimelor delictelor comise cu violență îl reprezintă consumul de alcool chiar de către victimă sau de către aceasta împreună cu agresorul, în multe cazuri alcoolul reprezentând o condiție favorizantă a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Pe tipuri de delicte, ponderea cea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că aceștia au fost ținta, în primul rând, a unor tâlhăriilor, violurilor, vătămărilor corporale simple și grave, lovirilor și violențelor și mai puțin a omorurilor și tentativelor de omor sau lovirilor cauzatoare de moarte (vezi figura 17). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]