1,757 matches
-
apropiați sunt invitați individual la masa de pomeană care-i așteaptă fie acasă la mort, fie la un salon din sat reținut în acest scop în următoarele trei dimineți, cineva din familie aduce la mormânt o ulcică cu jar și tămâie, aprinde o lumânare, afumă mormântul și se reculege câteva momente. 4.Semne prevestitoare ale vremii Oamenii satului nostru au păstrat de-a lungul secolelor, poate a mileniilor, experiența acumulată din bătrâni în mersul vremii, observînd interdependența între fenomenele naturale, meteorologice
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la buboaiele oarbe careva din materiile următoare : ceapă albă coaptă cu seu, pâine mestecată în gură, jimblă presărată cu șofran, sau ir preparat din rășină topită, plămădit laolaltă cu seu, ceapă albă, ceară, săpun, unt de lemn, miere și uneori tămâie. Bubele mai pot fi tratate cu străgheață, un amestec de lapte dulce, foi de pătrunjel și săpun care înainte de folosire se încălzește bine la foc. După ce bubele sparg, pentru eliminarea puroiului se pun deasupra frunze de calapăr. - Buba neagră. Se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mulsoarea din trei zile de vineri consecutive. Sperietură. Copilul se vindecă de sperietură în chipul următor: Se desprinde o scândură din podeaua casei și sub ea se îngroapă un rând de haine de-ale copilului. Pe deasupra se pun cărbuni stinși, tămâie, usturoi și un cuțitaș. Copilul nu va mai visa urât, nu va mai tresări în somn, nu se va mai speria fără motiv. Spurcat. De spurcat, copilului mic i se face scăldătoare cu burete de «Lingura frumoaselor», flori din vrâsta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ce ne va paște, din Maria azi se naște. În ieslea de dobitoace, înfășat peste mijloace. În peșteră străjuiește, îngerul îl preamărește îngerii cu cântecile, ciobanii cu fluierile. Bucurie îngerească, peste firea omenească. Darul are să rămâie cu smirnă și cu tămâie. Lăudându-l în mulțime. Mărire întru-nălțime Și pe pămînt păciuire, la oameni bună-nvoire. culese de la Victor Monea, născut în 1905 Colindă la casă de ciobani Pe sub mărul înflorit Paște Gheorghe oile Și-mi zice din fluier lung, Fluier
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și a lor. Pentru că nu m-am lăcomit , nu am fost niciodată controlată corporal în sensul de a nu trece cu marfă ascunsă, dar emoții tot am avut ca și unele situații hazlii. Țin minte că odată am cumpărat niște tămâie, ca s-o duc unei femei din Straja la care mergeam de multe ori ca să lăsăm marfa ce n-o vindeam în piață la Biserica Albă sau la Vârșeț, pentru a nu ne mai întoarce cu ea în țară și
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ea în țară și pe care o luam s-o vindem la următoare venire. Ne înțelegeam foarte bine cu acestă familie, ei fiind români stabiliți în Banatul sârbesc. Când au venit în România au trecut și pe la noi. Pachetul cu tămâie l-am pus în bordul autoturismului. La vama sârbească, vameșul ne-a controlat și bineînțeles a găsit și tămâia. Probabil că nu se mai întâlnise un asemenea articol. A cercetat-o, a mirosit-o sub privirile vesele ale noastre, că
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
acestă familie, ei fiind români stabiliți în Banatul sârbesc. Când au venit în România au trecut și pe la noi. Pachetul cu tămâie l-am pus în bordul autoturismului. La vama sârbească, vameșul ne-a controlat și bineînțeles a găsit și tămâia. Probabil că nu se mai întâlnise un asemenea articol. A cercetat-o, a mirosit-o sub privirile vesele ale noastre, că ne bufnea râsul văzându-i nedumerirea. Ne-a întrebat ce-i cu ea. I-am spus că este tămâie
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
tămâia. Probabil că nu se mai întâlnise un asemenea articol. A cercetat-o, a mirosit-o sub privirile vesele ale noastre, că ne bufnea râsul văzându-i nedumerirea. Ne-a întrebat ce-i cu ea. I-am spus că este tămâie și că o ducem unei bătrâne. Iar a cercetat-o, iar a pus-o în bordul mașinii, a zâmbit, ne-a dat liber, dar tot nedumerit a rămas. Am avut ce discuta pe acest motiv. Altă dată ne întorceam spre
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Unul dintre gropari a visat un înger care l-a certat că a nesocotit trupul Sfintei Parascheva, spunându-i să-l ia de-acolo. Aceeași vedenie ar fi avut-o și o femeie, Eftimia. Oamenii aflând acestea, cu lumini, cu tămâie și cu mare cinste au luat-o și au îngropat-o la biserica „Sfinților Apostoli” din Epivat. Fiindcă trebuia să ne continuăm drumul, din nou am trecut pe puntea pe care veniserăm și despre care se spunea că dacă nu
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
acestă mănăstire pe care a renovat-o și în care astăzi funcționează mănăstirea de călugărițe. Pare atât de aproape de cer, încât se consemnează în broșura turistică „Meteora”; „Aici comunicarea cu Dumnezeu este absolută, plină de rugăciuni, psalmi și miros de tămâie ce îmbălsămează toată această așezare monahală... Aici toaca, ciripitul păsărilor și vântul e șuieră printre uriașele blocuri de piatră ne poartă pe aripile lui departe de cele lumești, într-o lume cu mult mai spirituală plină de simțăminte profunde, de
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i se aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot mai încet. În fund, lângă pridvor, erau mai mulți oameni de la curtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
părea că-mi plec albastrele mele mări și înstelatele mele ceruri, munții mei cei negri și văile mele cele verzi, nopțile mele cele lunatice și zilele mele cele de foc, îmi părea că le plec toate și le-nchin cu tămâia vieței lor unei palide umbre de argint, ce-mi părea centrul lumei, umbră ce cobora razele soarelui ca pe-o scară de aur umbra Poesis! Adeseori îmi părea cumcă Eternitatea nu mi-ar fi destulă s-o ador și că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Zilele și săptamânile s-au scurs, și veni luna mai... luna lui Florar.. Era duminică... de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Clopotele bisericii din Pesac, băteau rar și adânc... băteau tulburător de adânc... Preoții cădelnițau privind spre Cer... mirosul de tămâie și feștilă arsă plutea în aer, lumânările sfârâiau spulberând, în răstimpuri, steluțe galbene. Un sobor de preoți și corul elevilor seminariști, au săvârșit Sfânta Liturghie într-o solemnitate de o gravitate și măreție, cum n-a mai fost vreo dată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Clopotul bătea întruna,rar și stins.. bătea tulburător de adânc cu vibrații în carne. Preotul, bătrân, cu barba albă până la brâu, cădelnițează cu ochii îndreptați către Cer, murmurând...” Odihnește, Doamne, pe roaba Ta, Anghelina.. unde drepții se odihnesc..!”, mirosul de tămâie și feștilă arsă , plutește în aer.. Cortegiul se oprește în răstimpuri și preotul citește din Evanghelii.. Clopotul bate.. bate.. întruna... bate într-o dungă... bate rar și adânc, parcă ar număra clipele... Trupa de milițieni, cu Baltă în lanțuri.. ajunse
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fost ridicați niște piloni conici de piatră: pe aceste temelii sunt puse coloane formate din trunchiuri de brad sau de fag înalte cât un stat de om, deasupra cărora, în goluri practicate anume, sunt așezate torțe și vase pline cu tămâie. Când moare cineva, se aprind torțele timp de trei zile la rând: se spune că sufletul defunctului are nevoie de aceste semnale luminoase ca să mai rămână în preajma trupului părăsit îm momentul decesului. Noaptea, sanctuarele acestea, situate pe înălțimi sau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de-aș fi știut, N-aș fi mai crescut. Și când m-au tăiat, Ei m-au îmbunat Că ei mă sădesc, Nu mă secuiesc. Și ei m-au mințit; Că m-au secuit, Jos la rădăcină, Cu fum de tămâie; Mai pe la mijloc, Chiți de busuioc, Tot milă și foc; Sus la crăngurele, Chiți de ocheșele, Tot milă și jele. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș fi mai crescut. Sus, bradule, sus Sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și revine la normal. Efectuăm această secvență terapeutică de 3-5 ori, după care acoperim spatele cu o haină călduroasă și revenim la activitățile zilnice. Amestec încredere/siguranță: 6 picături de lemn de santal 4 picături de cedru 3 picături de tămâie 2 picături de paciuli la 125 ml (1/4 canăă ulei de bază. AFIRMAȚII POZITIVE: Toate stările de frică din ființa mea se elimină din ce în ce mai ușor! Reușesc să dizolv și să elimin imediat, orice stare de frică apare în ființa
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
energia alb strălucitoare ce curge, se revarsă neîncetat din creștet ne purifică, ne echilibrează și ne armonizează inima, mintea și corpul! Amestec pentru inducerea unei stări modificate de conștiință: 5 picături de neroli 3 picături de paciuli 2 picături de tămâie 5 picături de cedru 16. EXERCIȚIUL DE ÎNTĂRIRE A AFIRMAȚIILOR POZITIVE „Viața înseamnă a te vindeca și înnoi în fiecare zi, a te regăsi și recuceri.” H. FR. AMIEL Formulăm mental afirmația pozitivă (Ex: Sunt din ce în ce mai plin de optimism, de
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
de dragostea (noastră) și după moartea (mea)' (CIL III, 1537, Sarmisegetuza) b. Valeates uos qui superissetis et co[l]etes manes tures qui a uos ad nos uenituri setis. Să fiți sănătoși, voi care supraviețuiți, și să aduceți prinos de tămâie Manilor, pentru că și voi veți veni la noi' (Pârvan, Ulmetum II, nr. 3) c. Dacia te uoluit, possedit Micia secum. 'Dacia te-a vrut, acum te are Micia' (CIL III, 7868) În al doilea rând, sunt înregistrate structuri cu deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prezentate și așezate, negocierea prețului etc. ar putea constitui obiectul unei prezentări separate. Doar o scurtă prezentare : ceas fosforescent plus crucifix, 20 de lei. „Merge și cu încărcător de Nokia, domnu’ ”, spune dezinvolt vânzătorul. Săculeț vată sfințită Sfânta Parascheva, plus tămâie, plus mini-icoană plastifiată, totul introdus într-un cub de plastic transparent, 3 lei. Candelă plus cărbune plus tămâie, 10 lei. La o privire mai atentă, plicul de carton vândut sub numele de „tămâie” se dovedește a fi o aromă indiană
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fosforescent plus crucifix, 20 de lei. „Merge și cu încărcător de Nokia, domnu’ ”, spune dezinvolt vânzătorul. Săculeț vată sfințită Sfânta Parascheva, plus tămâie, plus mini-icoană plastifiată, totul introdus într-un cub de plastic transparent, 3 lei. Candelă plus cărbune plus tămâie, 10 lei. La o privire mai atentă, plicul de carton vândut sub numele de „tămâie” se dovedește a fi o aromă indiană oarecare, de genul celor vândute în orice magazin cu profil etnic din Occident. Candele fumegă abundent, umplând aerul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vânzătorul. Săculeț vată sfințită Sfânta Parascheva, plus tămâie, plus mini-icoană plastifiată, totul introdus într-un cub de plastic transparent, 3 lei. Candelă plus cărbune plus tămâie, 10 lei. La o privire mai atentă, plicul de carton vândut sub numele de „tămâie” se dovedește a fi o aromă indiană oarecare, de genul celor vândute în orice magazin cu profil etnic din Occident. Candele fumegă abundent, umplând aerul cu miresme orientale. În imensa lor majoritate, obiectele vândute sunt fabricate în China, inclusiv straiele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
alese bob cu bob, multe obiecte frumoase, sculptate din lemn, modelate în lut, icoane pe sticlă, adică tot ceea ce rămâne din Tradiție, când aceasta este suferindă sau chiar pe moarte. Înăuntru miroase frumos, sofisticat aș spune, ceva între arome de tămâie și ceai de scorțișoară, este cald, iar vânzătoarea toarce ca o pisică pe un scaun din colțul încăperii, vizibil tulburată de prezența unui client ca mine. O întreb direct dacă se simte cumva prezența pelerinilor în cifra de vânzări, oare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în acest perimetru, obiecte nu neapărat legate de cultul ortodox, cât obiecte purtătoare de sens religios. Kitsch, extraordinar de mult kitsch religios, expus pe principiul acumulării, toujours d’avantage. Ceasuri fosforescente cu icoană, crucifixe cu leduri colorate, „cărbune parfumat cu tămâie” - de fapt, arome indiene de santal și mosc - icoane turnate într-un fel de magmă rășinoasă sau împodobite cu perle mici de sticlă. Nu știu dacă mai este posibilă astăzi o ieșire din kitsch-ul religios triumfător. În fine, ultima
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu le cere în mod direct, îi sunt oferite spontan. Ceilalți doi călugări, odată realizată operațiunea de captatio benevolentiae de către fratele miruitor, încearcă să vândă în siajul mirului frumos parfumat mici cutiuțe pătrate din plastic, conți nând câteva boabe de tămâie și smirnă, o iconiță plastifiată, un mini-flacon de ulei sfințit, din candela Sfântului, asemănător cu mostrele gratuite de parfum, plus o minusculă bucățică de vată, tot de la Sfântul și ea, după cum precizau călugării cu claritate. Unul dintre ei este foarte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]