8,375 matches
-
pe sine unui bărbat a desfrânat; iar ceea ce în urmă încheie căsătorie pentru care i s-a dat voie, (aceasta) s-a măritat; deci cealaltă este desfrânare, iar aceasta nunta; căci învoielile celor ce sunt sub stăpânire nu au nici o tărie. ( 82 ap.; 4 sin. IV ec; 85 Trul; 3 Gang.; 82 Cartag.; 22, 38, 42, 53 Vasile cel Mare) Adică cei ce sunt sclavi nu au dreptul să se iubească? DIVINĂ lege ai dat Sfinte Vasile cel Mare! Mare sfânt
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
un trup. Așa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă” (Matei 19: 3-6). Vasile cel Mare declara la sfârștul canonul 41 că voința/căsătoria a doi oameni îndrăgosți nu are valoare (tărie), deși Iisus spune ca omul să nu despartă ceea ce El însuși a unit prin taina iubirii. Cu alte cuvinte, în ochii Bisericii, o sclavă era implicit și amantă sau nevastă cu statut nedefinit. Și într-un fel consfințea statul sclavei
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
de lipsa celor de trebuință, de frica morții, de frica suferinței și de frica fiarelor sălbatice și de celelalte asemenea acestora..."și aceasta pentru că omul, stăpânit de patimi și păcate "nu știe să arunce grija lui asupra lui Dumnezeu, cu tăria credinței în El". Cunoașterea naturală, având un caracter mărginit și limitat, rațional, nedeplin, este inferioară credinței, căci, spre deosebire de aceasta, credința "cere un cuget curat și simplu, care este străin de orice meșteșugire și de căutare prin metode". Sfantul Marcu Ascetul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
roua florile, este elegantă ca o principesă, este suplă și vivace ca narcisa între florile fragezi ale primăverii, este trupeșă și frumoasă precum căprioara, este iederă pe scenă, iar glasu-i este văzduh! Cântă înzeit muzică populară, folclor din toate zonele tării, doine, romanțe, tango-uri, valsuri, muzică usoară. În inima ei cântă toate cântecele, cum cântă în pădure toate păsările, dar în glasul ei cântă numai ea! În glasul Adrianei cântă copilăria ei și dansează înmlădiat pe coloana visului adolescența, cântă fructele
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
întuneric ?”. Rugăciunea pentru defuncți e posibilă în Biserică, fiindcă Iisus Hristos a biruit deja moartea prin moartea și învierea Sa, iar omul e de acum potențial eliberat. “Hristos a înviat, dezlegând din legături pe Adam cel întâi zidit și sfărâmând tăria iadului. Îndrăzniți dar, toți morții, că s-a omorât moartea, s-a prădat și iadul împreună cu ea și a luat împărăția Iisus Hristos, Cel ce S-a răstignit Și a înviat. Acesta ne-a dăruit nouă nestricăciunea trupului; Acesta ne
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
voit acuplarea celor două corpuri. Frământam slipul ei micuț cu flămânzenia mea, în timp ce buzele îi căutau lobul urechii pentru a-l ronțăi ca pe un biscuite dulce. Tresărea la fiecare atingere și se cambra de plăcere. Nu mai da atenție tăriei terenului de desfășurare a „ostilităților”, era parcă cel mai comod loc folosit vreodata într-o partidă de amor sublim. Ochii îi scânteiau de poftă, buzele ei umede mușcau uneori cu tărie, dar eu nu simțeam durerea... Cu mâna fremătând de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
și se cambra de plăcere. Nu mai da atenție tăriei terenului de desfășurare a „ostilităților”, era parcă cel mai comod loc folosit vreodata într-o partidă de amor sublim. Ochii îi scânteiau de poftă, buzele ei umede mușcau uneori cu tărie, dar eu nu simțeam durerea... Cu mâna fremătând de nerăbdare i-am scos petecuțul de material, care stătea în calea dorințelor vizibil manifestate de amândoi, slipul meu având acelaș destin. Perișoarele sale coapte și tari la pipăit erau preocuparea buzelor
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
oamenii de bine, inteligenți, culți, cu lumină în suflet, cu hărnicia, cu eleganța și altruismul lor. Și-mi spuneam, cu același prilej, că numai cine își iubește cu adevărat țara și neamul, numai un astfel de om are justificarea și tăria să se ia de piept cu toate relele, cu toți netoții, cu lichelele, cu viciile omenești, cu prostia și necinstea și frații și surorile acestor mizerii. Vorbim, se înțelege, de o pleiadă de scriitori talentați, ceea ce, mai ales în materie
BUCURIE CU BOOKLOOK ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367710_a_369039]
-
porunci păzeau de-ale Lui Cei ce te cheamă au nume zidite I-ai auzit și milostivit pe ei Și faptele lor toate răsplătite PSALMUL 99 Strigați-vă Domnului tot pământul Să slujiți Domnului cu veselie Intrați înaintea Lui cu tărie Nu uitați niciodată legământul El ne-a făcut din lut pe noi și nu noi Oile pășunii Lui acest popor Pe porțile Lui intrați ca sfânt odor Fără pofta averii curați și goi Să cântați numele Lui că este bun
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
călăuzit Desfătarea ne-a scos în dimineață Fără teamă ce-mi face mie omul Toate neamurile m-au înconjurat Ca albina faguri ne-am asigurat De-am dat roadele lumii precum pomul Dreapta Domnului a făcut putere Mi-a sădit tăria spre mântuire Poarta sfântă singura mea avere În casa Domnului suntem lăudați Din cer vine ruga Lui spre zidire Doar în credința luminii creștem frați PSALMUL 118 În veac Cuvântul Tău rămâne în cer Cine-l știe cu inima-s
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
de dragul ei s-ar prinde-n luptă dreaptă. Ăst-timp, împărăteasa dă de veste, voinicilor din zarea luminată, că cel ce-o va salva pe scumpa-i fată, se va-nsoți cu ea ca în poveste. Cercat-au mulți s-ajungă în tărie, dar monștri puși de pază îi alungă; niciunul nu răzbește să-i înfrângă și viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire lacrimi varsă, de lume
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
alungă; niciunul nu răzbește să-i înfrângă și viața li se pierde pe vecie. Trecut-au ani și clipa hărăzită, pentru vestita mai demult nuntire sosește și copila din privire lacrimi varsă, de lume părăsită. Deodat' un trăznet vine din tărie, un buzdugan ce-n drumul lui strivește, năpârcile de pază când lovește și fetei îi vestește bucurie. - Eu sunt voinicul Dordesprinsdinsoare, Zăpadă-Albă, nu-ți mai fie teamă ! Ridică buzduganul de aramă, prinzându-se cu zmeu-n încleștare. În luptă dreaptă
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
ai ales În grădina Ta voi ieși la cules Cum cântă-n cireș roiuri de albine Doar cei fărădelege m-au biruit Nelegiuirea mea o vei curăți Sfânta biserică mă va înfrăți În lumea ce vine să fiu miruit Cu tăria Ta cel ce gătește munții Dincolo fiind încins cu putere Bucuria freamătă-n jurul frunții Tot pământul a dat roade bogate Slava Ta sfântă o simt în artere În lumea Ta Doamne ies din păcate PSALMUL 65 Dați slava laudei
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
Ta miluiește-mă Fii mie apărător și ceresc leac Prin Tine m-am întărit din pântece Din pântecele mamei mele zidit Întru lauda mea pururea slăvit Limba Ta născătoare de cântece La vreme de bătrânețe nu uita Când va lipsi tăria mea de bărbat Să nu mă sfârșesc acum precum vita Cât de multe rele ai iertat mie La porțile cele sfinte am să bat Cine poate fi asemenea Ție ? PSALMUL 71 Judecata Ta la împărat și fiu Să judece drept
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
apus Că Dumnezeu este judecătorul Paharul cu vin curat mirositor Să-l bem de la unul la altul dedus Trăit în veci acest veac ocrotitor PSALMUL 75 Iubit este în Iudeea Dumnezeu În Israel e mare numele Lui Acolo a frânt tăria arcului Arma și sabia zdrobite mereu Din munții cei veșnici ne luminează Pe cei curați credința îi animă Tulburatu-s-au cei răi la inimă Dormitu-au somnul până-n amiază Din cer auzim a Ta judecată Pământul s-a temut
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
Te arați Deșteptă puterea Ta ca între frați Ca mântuirea Ta să ne alinte De ruga robilor nu Te mânia Și cu pâine de lacrimi nu ne hrăni Toți vrăjmașii noștri iar ne vor răni În puterea Ta vom găsi tăria Ai mutat via din Egipt prin lume Mlădițele ei cedrii acoperă Din cer salvează această operă Cu dreapta Ta ai sădit-o anume Arsă a fost în foc și smulsă via Întoarce-Te spre noi și vom învia PSALMUL 80
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
ziua de necaz am chemat stele Calea sfântă să fie fulgi de nea Vin neamurile pe care le-ai făcut Și vor slăvi numele Tău minunat Că prea mult în cele rele am zăcut Caută spre mine și miluiește Dă tăria Ta slugii Tale damnat Să vadă păgânii cine domnește PSALMUL 86 Temelia lumii pe munții cei sfinți Porțile din Sion Domnul iubește Locul cel slăvit în spirite crește Ne naștem în el din ai noștri părinți De Roav și Babilon
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
cei drepți să-i împaci Pe străini orfani văduve rod verde Doar calea păcătoșilor o pierde PSALMUL 146 Lăudați și cântați că bine este Dumnezeului cântarea cea sfântă Că cei zdrobiți cu inima cuvântă Și leagă rănile lor fără veste Tăria și mila Lui n-are hotar Priceperea Lui este foarte mare Smerește pe păcătoși până-n mare Cântați Dumnezeului și cel avar Celui care îmbracă cerul cu nori Cel ce gătește pământului ploaie Răsare în munți iarba ca să cobori Celui ce
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
două tăișuri în mâini Ca să se răzbune pe neamuri de zor Și rău să pedepsească pe popoare Ca să facă între ei pacea de pâini Slavă să fie a celor sub soare PSALMUL 150 Lăudați pe Domnul întru sfinții Lui Întru tăria puterii Lui în veac Mulțimea slovei Lui să ne fie leac De bucurie-n calea sufletului Lăudați-L în glas de lanuri de crin Chiar în psaltire și în alăută În timpane și în horă de nuntă Să-l cântăm
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Take Ionescu nu se mai număra printre adversari. Încă din anul 1913 se înțelege cu Brătianu în toate problemele mari. În consiliul de coroană, față de părerea regelui Carol, care susținea intrarea imediată în război alături de austro-germani, Take Ionescu susține cu tărie neutralitatea. A reprezentat România la Conferința de Pace de la București, din 1913, ce a încheiat al doilea război balcanic, în urma căreia România a primit cele două județe ale Dobrogei Noi, teritorii care ulterior au fost restituite Bulgariei. La declararea războiului
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
fi fatală!” Se simțea rușinat față de soție și copii, față de șefii lui, față de doctor, dar cel mai mult față de Dumnezeu, că el lupta cu înverșunare împotriva lucrării Lui sfinte, distrugându-și trupul și sufletul cu bună știință. Primul pahar de tărie l-a dat pe gât dintr-o răsuflare. I-a făcut semn băiatului de la bar să-i mai aducă unul. Cu degetele tremurânde, abia a reușit să scoată o țigară din pachetul cartonat. Flacăra brichetei a aprins prima țigară. Fumul
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
vădit și evident, celor mai slabi dintre nevoitori, o putere supranaturală. "Noi toți, zice epistola, temându-ne ca Blandina nu va putea avea curajul să mărturisească pe Iisus Hristos, din cauza slăbiciu �nii trupului ei, ea a împlinit aceasta cu atâta tărie încât cei ce o chinuiau s-au descurajat și schimbându-se unii pe alții o chinuiau în tot felul și modul, de dimineața și până seara; dar ei înșiși s-au declarat învinși, ne mai având ce sa-i mai
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
dispuse în forma per �fectă a Ierusalimului ceresc, sau cum se exprimă foarte edificator, grăitor și cuprinzător rugăciunea: "În Biserica slavei Tale, în cer a sta ni se pare". Prin urmare, aici și acum în încheiere, gom susține cu toată tăria și convingerea că, trăind experiența împărației Cerurilor prin slava hristică a mucenicilor și martirilor, Biserica contemplă viața veșnică, prin intermediul sau cu ajutorul soteriologiei și eshatologiei, în cuvintele și gesturi �le lor. Ea participă la viața nestricăcioasă a Duhului încă de aici
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
naște din ele. Dacă aceasta lipsește, dacă încercările sau necazurile nu îl conduc pe pătimitor la smerenia adevărată, în deșert se fac cele dintâi 38. Necazurile ce vin asupra noastră au scopul de a ne proba, de a ne încerca tăria credinței și puterii noastre duhovnicești, dar, în același timp, ele dau firii umane tărie, răbdare, înțelepciune și nădejde. Referindu-ne la limitele încercărilor, o învățătură constantă a Părinților filocalici este că încercările vin asupra noastră, în limitele rezistenței noastre duhovnicești
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
pătimitor la smerenia adevărată, în deșert se fac cele dintâi 38. Necazurile ce vin asupra noastră au scopul de a ne proba, de a ne încerca tăria credinței și puterii noastre duhovnicești, dar, în același timp, ele dau firii umane tărie, răbdare, înțelepciune și nădejde. Referindu-ne la limitele încercărilor, o învățătură constantă a Părinților filocalici este că încercările vin asupra noastră, în limitele rezistenței noastre duhovnicești, a puterii noastre de a le suporta și proporțional cu păcatele sau virtuțile personale
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]