KorAP: Find »[drukola/base=tătar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...193 >

4,810 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654

de către drumul Hârșova-Ciucurova, situându-se la o distanță de 44 km N-E de Hârșova. Se compunea din satele Topolog și Doerani. Satul Topolog era situat pe valea pârâului Topolog și cuprindea Topologul Tătărăsc și Topologul Românesc, locuite majoritar de către tătari, respectiv români. La 4 km S-E de satul Topolog se afla satul Doerani. Acesta era traversat de pârâul Hagi-Omer. Prin acest sat trecea drmul ce lega Hârșova de Babadag. Satul Doerani avea o așezare "din cele mai pitoresci și

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
720 de locuitori din care 1 567 erau români 1153. De altfel, toți cei 480 de locuitori ai satului Doerani erau români, în timp ce, din cei 1 240 de locuitori ai satului Topolog, 1 087 erau români, 90 turci și 63 tătari 1154. Comuna Topalu era situată pe malul Dunării, la 22 de km nord de orașul Hârșova, fiind legată de acesta prin drumul Hârșova-Cernavodă. Localitatea se compunea din satele Topalu și Boazgik. Satul de reședință, Topalu, era "un vechi sat românesc

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de km nord de orașul Hârșova, fiind legată de acesta prin drumul Hârșova-Cernavodă. Localitatea se compunea din satele Topalu și Boazgik. Satul de reședință, Topalu, era "un vechi sat românesc"1155. Satul Boazgik, locuit înainte de războiul din anii 1877-1878 de către tătari, era situat la vărsarea pârâului omonim în Dunăre. Urmare a alegerilor comunale desfășurate în anul 1880, au fost dessemnați membrii ai consiliului communal Topalu domnii: Gheorghe Buzatu, Dinu Mitiu, Ivan Oglan, Mihai Gadei și Ion Grecu 1156. Pentru completarea consilului

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de la București de către locuitori ai Dobrogei. Un astfel de document a fost adresat la 8 ianuarie 1879 parlamentului României 1184. Acest memoriu era semnat de către Ettem Ibrahim Efendi "proprietar și locuitor în Urbea Tulcea", alături de Reșid Mustafa și de locuitori tătari din comunele: Caraibil, Morughiol, Frecăței și Beibugeak din județul Tulcea. Acestora li s-au alăturat și turci din comuna Câșla. În cuprinsul acestui document era exprimată mulțumirea semnatarilor pentru "o administrație cu totul dreptă și nepărtinitore ast-felu că prin ordinele

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de locuitori, iar orașul Constanța număra, în anul 1880, un total de 5 454 de locuitori 1201. Alte surse indică pentru orașul Constanța un număr de 5 203 locuitori în anul 1880. Dintre aceștia, 1 543 erau greci, 1 804 tătari, 410 turci, 348 bulgari, 279 români și 235 evrei 1202. În anul 1881 populația orașului Constanța crescuse la 5 710 locuitori, cei mai numeroși locuitori fiind tătarii ce totalizau 1 917 locuitori. Grecii constituiau cel de-al doilea grup etnic

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
203 locuitori în anul 1880. Dintre aceștia, 1 543 erau greci, 1 804 tătari, 410 turci, 348 bulgari, 279 români și 235 evrei 1202. În anul 1881 populația orașului Constanța crescuse la 5 710 locuitori, cei mai numeroși locuitori fiind tătarii ce totalizau 1 917 locuitori. Grecii constituiau cel de-al doilea grup etnic ca importanță, numărul acestora fiind de 1 604 locuitori. În orașul Constanța locuiau, de asemenea, 348 de români, 353 de turci, 477 evrei, 288 armeni, 217 bulgari

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
de asemenea, 348 de români, 353 de turci, 477 evrei, 288 armeni, 217 bulgari, 23 italieni, 15 englezi și 268 locuitori de alte naționalități 1203. În anul 1882 în orașul Constanța trăiau 6 437 de locuitori, cei mai numeroși fiind tătarii, în număr de 1 885, și grecii. Aceștia din urmă totalizau un număr de 1 738 de locuitori 1204. La Constanța trăiau, în același an, 490 de turci, 485 români, 535 evrei, 404 armeni, 366 bulgari, 82 englezi, 52 italieni

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
3 983 femei 1208. Populația orașului a continuat să crească în ritm alert, astfel că, în anul 1900 aceasta se cifra la 12 725 de locuitori 1209. Conform recensământului din anul 1880, populația județului Constanța era formată din: 22 584 tătari, 14 947 turci, 14 684 români, 8 429 bulgari, 2 607 greci, 468 everei, 322 lipoveni, 295 armeni și 116 germani 1210. În aceste condiții, prefectul județului Constanța aprecia că "cel puțin încă 5 000 de musulmani s-au întors

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
naționalităților din Dobrogea era prezentat în plasa Medgidia. Astfel, în satele "Ienige și Cocargea (...) trei element deosebite român, grec, bulgar s-au amestecat ast-fel că au dat nascere unui singur vorbind egal limbele română, grecă și puțin bulgară"1233. Tătarii locuiau în mare parte în plășile Constanța, Medgidia și Mangalia. În schimb, în plășile Hârșova și Silistra Nouă "tătarii sunt relativ în număr mic"1234. Populația turcă "locuiesce mai cu semă în plasa Silistra Nouă (...) Sunt însă și în Mangalia

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
bulgar s-au amestecat ast-fel că au dat nascere unui singur vorbind egal limbele română, grecă și puțin bulgară"1233. Tătarii locuiau în mare parte în plășile Constanța, Medgidia și Mangalia. În schimb, în plășile Hârșova și Silistra Nouă "tătarii sunt relativ în număr mic"1234. Populația turcă "locuiesce mai cu semă în plasa Silistra Nouă (...) Sunt însă și în Mangalia cătune excluve"1235. În plășile Medgidia și Hârșova "populațiunea turcă a preferit orașele. În multe comune însă populațiunea turcă

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
reîmpatrierea a mii de mahometani fugiți în timpul resbelului și prin așezarea în județ a sute de familii române venite din Transilvania și Banat"1366. Din totalul de 76 000 de locuitori ai județului Constanța: 27 600 erau români, 27 700 tătari, 12 000 turci, 2 400 greci, 400 armeni, 300 ruși, 300 evrei și 300 de alte naționalități 1367. Conform datelor prezentate de către medicul Ioachim Drăgescu, populația orașului Constanța era, în anul 1881, de aproximativ 5 000 de locuitori 1368. În

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
populație de circa 2 000 de locuitori, în timp ce, Hârșova avea puțin peste 1 900 de locuitori 1369. Populația orașelor Mangalia și Medgidia se ridica puțin peste cifra de 1 000 de locuitori. Populația orașului Constanța se compunea din: 1 625 tătari, 1 500 greci, 680 români, 315 evrei, 260 armeni, 244 bulgari, 235 turci și 144 locuitori de alte naționalități 1370. În anul 1881 în orașul Cernavodă locuiau: 686 de români, 425 tătari, 350 greci, 345 turci, 140 bulgari și 55

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Populația orașului Constanța se compunea din: 1 625 tătari, 1 500 greci, 680 români, 315 evrei, 260 armeni, 244 bulgari, 235 turci și 144 locuitori de alte naționalități 1370. În anul 1881 în orașul Cernavodă locuiau: 686 de români, 425 tătari, 350 greci, 345 turci, 140 bulgari și 55 persoane de alte naționalități 1371. În același an, marea majoritate a locuitorilor orașului Ostrov erau români. Astfel, alături de cei 1 864 de români, aici locuiau: 44 de bulgari, 28 turci, 25 evrei

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
aici cuprindea, în anul 1881, un număr de 887 de locuitori. Cea de-a doua comunitate etnică din oraș era cea a turcilor, aceasta reunind un număr de 800 de locuitori 1373. În orașul Medgidia cei mai numeroși locuitori erau tătarii. Comunitatea tătară din localitate reunea un număr de 520 de locuitori. Aceștia erau urmați de către români. Populația românească a orașului se cifra, în anul 1881, la 278 de locuitori 1374. În orașul Mangalia locuiau, în anul 1881, un număr de

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
localitate reunea un număr de 520 de locuitori. Aceștia erau urmați de către români. Populația românească a orașului se cifra, în anul 1881, la 278 de locuitori 1374. În orașul Mangalia locuiau, în anul 1881, un număr de: 425 turci, 250 tătari, 120 greci, 100 români și 60 bulgari 1375. În cadrul raportului său, medicul Ioachim Drăgescu menționa faptul că "în decursul anului 1881 în coprinsul acestui District se născură 2 972 copii adecă 39,1 la o mie de suflete"1376. Din

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
Cernavodă, port la Dunăre. În aceste condiții, acest "mic orașu (...) face mare progres în comerțu"1392. Medgidia fusese întemeiat de către conducătorul sangeacului Tulcea, Sayd Pașa la inițiativa sultanul Abdul-Medgid în onoarea căruia a fost denumit astfel. Aici au fost colonizați tătari refugiați din Crimeea în timpul războiului din 1853-1856. După 1856, favorizat de construcția căii ferate Constanța-Cernavodă, gara din Medgidia fiind inaugurată la 4 octombrie 1860, orașul a prosperat. De altfel, la doar câteva luni de la întemeiere avea aproximativ 15-20 000 de

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
aveau, în ultimii ani ai secolului al XIX-lea aproximativ 150 de elevi. În aceeași perioadă, populația orașului era de 2 257 de locuitori, din care: 1 334 români, 1 455 turci, 140 greci, 110 bulgari, 65 italieni și 40 tătari 1399. La 9 februarie 1897 consiliul comunal al orașului Cernavodă a luat în dezbatere și a adoptat "regulamentul pentru alinieri, construcțiuni, reparațiuni și împrejmuiri al orașului Cernavodă"1400. Adoptarea acestui document a imprimat un ritm mai alert dezvoltării edilitare a

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
iluminate. Pe malul Dunării există o grădină publică destul de bine aranjată (...) Totul reînviază în acest oraș"1425. Orașul avea 1 073 de case și o populație de 3 088 de locuitori, din care: 1 640 erau români, 638 turci, 224 tătari, 210 bulgari, 32 găgăuzi. După desființarea județului Silistra Nouă, la 20 martie 1879, s-a integrat în cadrul județului Constanța, plasa Silistra Nouă având reședința în orașul Ostrov și cuprinzând comunele: Almalâu, Aliman, Asarlâc, Bugeac, Batramdede, Beilic, Canlia, Caranlâc, Carvan, Cuzgun

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
în vedere acest fapt, și, "dacă adăugăm și 30 000 bulgari, avem la o populație de 120 000 de locuitori din județul Tulcea, 60 000 populație slavă, iar restul populației nu sunt toți români, căci trebuie să scoatem pe turci, tătari, nemți, greci și evrei"2228. Chestiunea colonizării Dobrogei cu populație românescă era abordată și de către redactorul ziarului Istrul, Iani Resvanis, într-un articol publicat la 26 februarie 1898 în cuprinsul căruia afirma că "sunt români în alte țări mai depărtate

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
străini, restul având cetățenie română 2566. Conform rezultatelor recensământului populației din noiembrie 1902, populația plășii Constanța, incluzând populația orașului Constanța, era de 32 083 de locuitori 2567. Din numărul total al locuitorilor plășii Constanța, 10 866 erau români, 6 504 tătari, 1 543 turci, 2 713 bulgari, 3 192 greci, 2 297 germani, 1 290 armeni, 1 061 evrei, 958 lipoveni, 415 albanezi, 324 italieni, 344 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, din care 83 erau români, 172 ruși, 44 sârbi, 120 polonezi

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
1900 orașul Constanța avea o populație de 12 725 de locuitori 2569, în noiembrie 1902, populația era de 13 385 de locuitori, dintre care 4 365 erau români 2570. Alături de români, în orașul Constanța locuiau: 2 661 greci, 1 111 tătari, 477 turci, 658 bulgari, 405 germani, 385 armeni, 1 059 evrei, 347 albanezi, 191 italieni, 226 locuitori provenind din Austro-Ungaria, 65 dintre aceștia fiind români, 72 ruși, 57 polonezi, 47 englezi, 34 sârbi, 30 francezi și 25 locuitori de alte

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
72 ruși, 57 polonezi, 47 englezi, 34 sârbi, 30 francezi și 25 locuitori de alte naționalități 2571. Populația plășii Hârșova totaliza un număr de 28 828 de locuitori, dintre care 25 726 erau români. Alături de români, aici locuiau: 1 305 tătari, 371 turci, 340 bulgari, 1 003 lipoveni, 189 greci, 177 țigani, 40 germani, 40 evrei, 38 albanezi, 33 italieni, 39 locuitori proveniți din Austro-Ungaria, dintre care 17 erau români, 35 ruși, 15 armeni, 2 sârbi, 2 polonezi și 12 locuitori

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
armeni, 2 sârbi, 2 polonezi și 12 locuitori de alte naționalități 2572. În noiembrie 1902 orașul Hârșova avea un număr de 3 452 de locuitori, din care 1 916 erau români. Alături de români în oraș locuiau: 683 de turci, 189 tătari, 247 bulgari, 171 greci, 71 țigani, 29 germani, 34 evrei, 24 albanezi, 13 italieni, 11 armeni, 30 de locuitori provenind din Austro-Ungaria, 15 ruși, un sârb, un polonez și 19 locuitori de alte naționalități 2573. Plasa Mangalia avea o populație

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
italieni, 11 armeni, 30 de locuitori provenind din Austro-Ungaria, 15 ruși, un sârb, un polonez și 19 locuitori de alte naționalități 2573. Plasa Mangalia avea o populație de 22 552 de locuitori, din care: 9 888 erau români, 7 874 tătari, 1 505 turci, 371 bulgari, 432 greci, 1 248 germani, 80 armeni, 286 țigani, 4 evrei, 14 albanezi, 2 italieni, 42 de locuitori proveniți din Austro-Ungaria, din care 18 erau români, 164 ruși, 20 sârbi, 13 polonezi și 2 locuitori

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
din Austro-Ungaria, din care 18 erau români, 164 ruși, 20 sârbi, 13 polonezi și 2 locuitori de alte naționalități 2574. Orașul Mangalia avea, în noiembrie 1902, o populație de 1 441 de locuitori din care: 359 români, 238 turci, 201 tătari, 228 greci, 127 bulgari, 73 germani, 64 țigani, 7 armeni, 2 evrei, 10 locuitori proveniți din Austro-ungaria, 100 de ruși și 10 polonezi 2575. Populația plășii Medgidia totaliza 27 136 de locuitori din care 18 660 erau români. Alături de majoritatea

Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]