5,643 matches
-
pentru aceasta. În fapt, așa cum voi încerca să argumentez pe larg, ea este o parte organică a procesului, determinând într-o mare măsură desfășurarea acestuia. Două tipuri de strategiitc "Două tipuri de strategii" În teoriile normative ale deciziei există presupoziția tacită că singurul mod rațional de decizie, indiferent de gradul de incertitudine, este cel prescris de modelulanalitic. Am văzut însă că, în condiții de incertitudine persistentă, modelul analitic impune exigențe care nu pot fi satisfăcute. În condiții de incertitudine persistentă, sistemele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
strategia optimalității tendențiale este vitală pentru dezvoltarea societății actuale, care tinde să o adopte și să o dezvolte. Analiza sa amănunțită însă necesită un efort aparte. Strategiile de decizie și dinamica incertitudiniitc "Strategiile de decizie și dinamica incertitudinii" Contrar presupoziției tacite a teoriilor curente ale deciziei, cantitatea de incertitudine subiectivă produsă în procesul decizional nu este independentă de strategia de decizie utilizată, dimpotrivă. PROPOZIȚIA 2.7.: Calitatea de incertitudine subiectivă produsă în procesul decizional este în funcție de strategia de decizie utilizară. Mecanismele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
său personal. Conceptul de schemă sau de structură cognitivă este postulat, în lipsa unei teorii a memoriei care ar putea explica constanța în timp a comportamentului individual. Este vorba despre reprezentări organizate ale experiențelor anterioare, definite ca „reguli generale, inflexibile și tacite, credințe sau postulate silențioase”. Aceste scheme pot avea grade diferite de complexitate. Modalitățile utilizate de către autor pentru a confirma existența acestora sunt diverse: - reliefarea conținutului tematic al visurilor; - examinarea unor asocieri libere; - răspunsuri la unele teste psihologice; - observarea modalităților obișnuite
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-i minimalizeze importanța, ci doar să indice faptul că cetățenii au adesea în minte alte preocupări decât politica. Rezultatele sugerează că nu trebuie să exagerăm ori să idealizăm atributele majorității cetățenilor, care preferă de multe ori pasivitate relativă și ignorarea tacită, dar pot totuși deveni foarte implicați în anumite ocazii. Unul dintre domeniile cele mai active din ultima vreme în furnizarea de rezultate pentru științele politice se ocupă de condițiile care pot ajuta la îmbunătățirea legăturii dintre cetățeni și sistemul politic
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
conceptele, stilurile de argumentare, imaginile, tematica cercetărilor sociologice ce reflectă experiențele naționale, zonale, locale. Un „marcator identitar” (Septimiu Chelcea și Abraham Dorel) al sociologiei Îl constituie tradițiile dominante ale disciplinei care se constituie ca niște angajamente anterioare, de la sine Înțelese, tacite, asimilate prin socializare intelectuală și care structurează evidența empirică. Revista Sociologie Românească a inițiat această anchetă pe tema semnificației tradițiilor disciplinare ca Însemne ale identității sociologiei românești. Dezbaterile s-au concentrat pe șapte teme propuse de revistă: relația dintre sociologie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
empirică. Revista Sociologie Românească a inițiat această anchetă pe tema semnificației tradițiilor disciplinare ca Însemne ale identității sociologiei românești. Dezbaterile s-au concentrat pe șapte teme propuse de revistă: relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare; impactul tradițiilor sociologice românești dominante În secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Universitatea București), prof. univ. dr. Maria Larionescu (Universitatea București), prof. univ. dr. Virgil Măgureanu (Universitatea București), prof. univ. dr. Zoltan Rostas (Universitatea București), prof. univ. dr. Constantin Schifirneț (SNSPA). Relația dintre sociologie ca prototip al raționalității și tradițiile sociologiei acceptate tacit, ca un datum a priori, Însușite În procesul de socializare Virgil Măgureanu: Sociologia nu a fost niciodată un prototip al raționalității, ramurile sociologiei - cele care sunt, În general, considerate ca discipline științifice mature - transcend, prin excelență, granițele disciplinare și dezvoltă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
științei” (J. Alexander). Aceste presupoziții de factură nonempirică pot suferi modificări, ajustări În contact cu faptele, dar ele nu pot fi niciodată eliminate În Întregime. Albia prin care circulă aceste angajamente ideologice și teoretice nonempirice anterioare este conferită de tradițiile tacite ale disciplinei ce se transmit la generațiile succesive de specialiști. Cele mai generale supoziții nonempirice, ignorate de epistemologia și metodologia sociologică actuale, sunt Încorporate În teoriile sociale și lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nonraționale, normative sau morale, instrumentale sau substanțiale conțin referințe intrinseci sau extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi. La fel se Întâmplă și În cazul abordării ordinii sociale. Tradițiile dominante acționează tacit, structurând cercetarea fie În direcția plasării indivizilor În structuri preexistente (paradigma colectivistă), fie În zona negocierilor interindividuale (paradigma individualistă). Dan Dungaciu: Lumea despre care voi vorbi În acest text-răspuns la ancheta Sociologiei Românești este cea a sociologiei românești postbelice și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publicațiilor cu profil social, unele chiar sociologice, crește rapid de la o medie de 5,7 pe an la 23,6 În perioada 1959-1963. Etapa a treia: legalizarea sociologiei și explozia cercetărilor empirice - 1965-1973. Contextul legalizării. Sociologia Începuse să fie acceptată tacit Încă de la sfârșitul anilor ’50 și Începutul anilor ’60. Politic, necesitatea sociologiei a fost formal recunoscută Într-un document din 1965. Voi cita, pentru „parfumul” exprimării, actul de recunoaștere a științei. În decembrie 1965, Într-un document oficial, Ceaușescu afirma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Journal of Sociology, editat de sociologii de la Universitatea din Chicago, revistă de top a mișcării sociologice internaționale. Note În mod evident, trebuie subliniat faptul că „sfera neagră” sau „gri” (etichetarea depinzând și de măsura În care statul accepta În mod tacit sau mai manifest existența acesteia) nu avea aceeași pondere și importanță nici Înainte de „reformă” sau de schimbarea regimului, nici o dată cu trecerea la economia de piață În China și În Ungaria. În timp ce În Ungaria, de exemplu, privatizarea s-a produs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp și spațiu, ele formează o schemă ori un strat mult mai sedimentat de credințe și cunoștiințe acumulate (de exemplu, «Cicălirile non-stop mă fac să o lovescă). Această structură cognitivă servește drept tipar mental (mental template) la care individul accede tacit În a Înțelege sinele (pe sine), alți oameni și rolurile sociale particulare (de exemplu, soțul, mariajul)” (Eckhardt și Dye, 2000). În general, schemele Îndeplinesc rolul de ,,ghid” În interacțiunile pe care un individ le are În mediul social. Astfel de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ducea un război paralel În Est, În spatele frontului, război a cărui sălbăticie programatică Întrecea orice excese afective chiar ale armatei germane propriu-zis combatante. Se discută Încă În ce măsură publicul - de pildă, germanii de rând etc. - poate fi acuzat că a permis tacit Înfăptuirea Holocaustului, măcar că primele măsuri antievreiești (oricum, vizibil sub standarde umane) au fost luate În vecinătatea sa. La fel cum se discută până la ce grad de implicare În programul genocidar putem vorbi de asociere conștientă la crimă și de acele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un soi de Înrâurire mai subtilă, dar suficient de profundă, pe care tocmai proximitatea Îndelungată reușește să o estompeze? Se prea poate. La fel cum sursa poate fi tocmai ambianța În care ambii sociologi evoluau și pe care o exprimau, tacit, În scrierile lor. Sau poate că adevărul e, ca de atâtea ori, undeva, pe la mijlocă Oricum ar fi, personajul este - din acest punct de vedere, cel puțin - mult mai aproape de Traian Herseni decât a vrut să recunoască În aceea discuție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
eline sau a lui G. Popa-Lisseanu despre alexandrinismul latin, cât și analize ale operei unui autor clasic, cum sunt articolele consacrate lui Plaut de E. Constantinescu, lui Anacreon și Catul de Iuliu Valaori, lui Seneca de Paul I. Papadopol, lui Tacit de D.M. Pippidi și M. Mihăilescu. Articole care pun în legătură literatura română și cea clasică semnează Cezar Papacostea („Convorbiri literare” și clasicismul), Gh. Guțu (Asachi și traducerile din latinește), Paul I. Papadopol (Heliade și clasicismul). Traducerile ocupă un loc
ORPHEUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288594_a_289923]
-
autorități a inițiativei editării la Ploiești a unei publicații culturale, care ar fi urmat să se intituleze „Lumea nouă” și în a cărei redacție (coordonată de Ștefan Bănulescu) oniricii ar fi fost puternic reprezentați. Lider al grupului (autoinstituit și recunoscut tacit de ceilalți, care câteodată îi ironizează cordial accesele de autoritarism prin apelativul „caid”) e Dumitru Țepeneag, alături de Leonid Dimov, mai puțin combativ, însă înzestrat cu prestigiul conferit de vârstă, de talent și de erudiție. Cei doi se manifestă ca principali
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
termeni eminamente derogatorii, pe când societatea industrială (Saint-Simon, Comte sau Durkheim), cea democratică (Montesquieu sau Tocqueville) ori cea capitalistă (Weber, Pareto și, parțial, Marx), ca variante ale societății moderne, au fost mereu prezentate ca fiind superioare, fie și măcar prin promisiuni tacite, atunci când nu erau explicite. Trecerea de la societatea tradițională la cea modernă ar fi presărată de crize sau conflicte, adică s-ar realiza printr-o tranziție conflictuală. Finalizarea crizelor sau conflictelor, pentru accelerarea construcției societății moderne, ar fi realizabilă în forme
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
avansate despre emergența valorilor postmaterialiste. Cel mai adesea însă, în sociologia occidentală, societățile comuniste sau postcomuniste au fost lăsate de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a traiectoriilor dominante ale dezvoltării postindustriale. Ceea ce urmăresc să demonstrez în continuare este că astfel de analize diferențiate ale tranzițiilor societale, atât de puțin interesate de o cuprindere teoretică într-adevăr comprehensivă, trebuie a) să devină de acum complementare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în special a celei produse de Iluminism, printr-o „metanarațiune” care implică o „filozofie a istoriei”. Tot astfel, orice judecată de valoare asupra schimbărilor asociate unei tranziții se face luând ca referință acel set de criterii „metanarative” care circumscriu direcția tacit sau explicit dorită și ipostaziată a constituirii și/sau a devenirii sociale. Legitimitatea judecății de valoare nu ține de caracteristicile sau natura schimbărilor evaluate, ci de tipurile de criterii ipostaziate. De exemplu, schimbările corespunzătoare tranziției noastre postcomuniste sunt evaluate prin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Totuși, când ne aplecăm asupra altor analize de la noi ale tranziției, putem observa cum operează un gen de ideologie implicită a superiorității culturale a societăților europene occidentale sau a celor transatlantice și a cetățenilor lor. O regulă antropologică simplă și tacită, admisă de orice cercetător, spune că trebuie evitate ierarhiile culturale dintre societăți, bazate pe evaluări asociate cu prejudecăți, stereotipii sau alți „idoli”. În unele analize ale tranziției noastre postcomuniste, nu s-a admis ca referință, fie ea și tacită, o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și tacită, admisă de orice cercetător, spune că trebuie evitate ierarhiile culturale dintre societăți, bazate pe evaluări asociate cu prejudecăți, stereotipii sau alți „idoli”. În unele analize ale tranziției noastre postcomuniste, nu s-a admis ca referință, fie ea și tacită, o astfel de regulă, rezultând astfel un discurs pe care îl numim antropologic-etnocentric. Această abordare a fost însă posibilă tocmai datorită desprinderii tranziției noastre postcomuniste de contextul tranziției globale dinspre societatea industrială spre cea postindustrială, cu care de fapt coincide
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și organizațiile formale, de la legi și regulamente la coduri de conduită, de la structurile democrației politice la cele ale vieții economice sau culturale, odată cu politicile promovate, sunt analizate, interpretate și activate de actorii individuali în cursuri personale ale vieții, în funcție de cunoașterea tacită sau sistematică și de regulile (in)formale ale relaționării și trăirii sociale. Cunoașterea tacită și cea sistematică - mai mult sau mai puțin extinsă - sunt combinate și recombinate, costurile sociale ale unui curs al acțiunii sunt evaluate, iar profiturile personale sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politice la cele ale vieții economice sau culturale, odată cu politicile promovate, sunt analizate, interpretate și activate de actorii individuali în cursuri personale ale vieții, în funcție de cunoașterea tacită sau sistematică și de regulile (in)formale ale relaționării și trăirii sociale. Cunoașterea tacită și cea sistematică - mai mult sau mai puțin extinsă - sunt combinate și recombinate, costurile sociale ale unui curs al acțiunii sunt evaluate, iar profiturile personale sunt prospectate astfel încât, în final, se va alege acea variantă de acțiune individuală și practică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
întreprinse. Ne putem imagina, într-o formă schematică, ilustrată de figura 2, o succesiune a instanțelor implicate într-un curs rațional al acțiunii sociale. Figura 2. Instanțe succesive în structurarea acțiunilor sociale și individuale Instituire Instituții, organizații, politici -------------------------------------------------------Cunoaștere Cunoaștere tacită sistematică Realizare Interacțiuni și negocieri sociale ---------------------------------------------------Evaluarea Prospectarea costurilor sociale profiturilor așteptate Finalizare Cursuri optime ale acțiunilor - -------------------------------------------------Consecințe Consecințe intenționate neintenționate Distingem trei niveluri de structurare a succesiunilor în cadrul unui curs rațional al acțiunii sociale. 1. Instituirea se realizează în cadrul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale acțiunilor - -------------------------------------------------Consecințe Consecințe intenționate neintenționate Distingem trei niveluri de structurare a succesiunilor în cadrul unui curs rațional al acțiunii sociale. 1. Instituirea se realizează în cadrul configurat de instituțiile, organizațiile sau politicile existente sau propuse, precum și/sau mai ales în funcție de cunoașterea tacită sau sistematică asociate acestora. Subiectul instituirii poate fi un actor individual, o organizație sau o comunitate, inclusiv autoritățile reprezentative ale statului național sau ale unei formațiuni supranaționale. Instituirea poate consta într-o inițiativă antreprenorială individuală, într-un proiect de reformă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]