2,198 matches
-
urma îmi amintesc cu câtă teama asistam la prima ședința, când supervizorul încerca să-l facă pe Vlăduț să accepte o recompensa alimentara, el care nu suporta nici măcar sa te apropii de gura lui cu ceva dulce. Dar, cu mult tact si putere de convingere, supervizorul ne-a demonstrat ca nu greșisem atunci când am ales-o pe ea, Vlăduț era parca vrăjit de ea, o asculta si culmea: manca ciocolata!!!!! Terapeuta practic a pus bazele verbalizării, prin exerciții nenumărate de miogimnastica
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, modificat prin OMFP 1389/2006); noțiuni generale de psihologie și psihopedagogia lecturii; solicitudine, calm, promptitudine, amabilitate și tact în relațiile cu utilizatorii; abilitate, politețe, fermitate și eficiență în relațiile cu furnizorii; capacitatea de a menține și stimula un climat de colegialitate în contextul lucrului în echipă; capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștinte și deprinderi de muncă
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mici cu literatura, cu eroii diferitelor povestiri, le dă acces la multe exemple și metode de viață. Ei încearcă, și de multe ori reușesc să transpună în conduita lor, câte ceva din spiritul de întrajutorare și răspundere al exemplelor întâlnite, din tactul și delicatețea comportamentului celorlalți. Dezvoltarea și educarea conduitei sociale le vârsta școlară mică Personalitatea școlarului mic se distinge și prin modul cum se manifestă el în planul relațiilor cu ceilalți. Activitățile din grădiniță au contribuit mult la socializarea copilului, la
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
fie obositor, constrângător și rutinier, ci atractiv, plăcut. În acest sens, este necesar să li se cultive copiilor curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii la descoperire personală, ceea ce solicită din partea lui entuziasm, talent și tact pedagogic. În concepția sa, orice acrivitate instructiv educativă trebuie să fie o investigație, care se bazează pe spontaneitatea copiilor și pe actele lor de creație. Ei au dreptul să pună întrebări, să-și exprime liber opiniile, angajându-se chiar în
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
elevilor de a nu se lăuda singuri, de a nu accepta laude nemeritate sau excesive, de a nu căuta să fie în centrul atenției prin înfățișare sau atitudine, de a refuza atitudinea trufașă și invidia. Cu răbdare, cu voință, cu tact și iubire, deci prin vocație pedagogică, profesorul de religie are datoria de a îndrepta cele rele și de a-i călăuzi pe elevi spre virtuțile demne de chipul lui Dumnezeu în om. Conștiința morală a copilului parcurge o etapă de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
într-o stare de incertitudine. Între 12-14 ani intră în joc pubertatea. La această vârstă are loc închegarea caracterului precum și a principalelor trăsături de personalitate. O atragere forțată spre ora de religie poate avea consecințe imprevizibile. De aceea, sunt necesare tactul și, mai ales, răbdarea din partea profesorului de religie. Preadolescenții comunică și se comunică, ies din sine, se organizează în grupuri, solidaritatea și gradul de socializare cresc în mod simțitor. Comuniunea de interese și sentimente face ca și religiozitatea să se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
influența grupul clasă spre împlinirea scopurilor constructive, în deosebi din punct de vedere moral. Este suficient ca acesta să ofere câmp cât mai larg dezvoltării înclinațiilor sociale pozitive ale elevilor (respectul, curajul moral, iertarea, toleranța, generozitatea) și să intervină cu tact și discreție pentru a perfecționa ceea ce ei, cu puterea lor limitată, pot realiza doar imperfect. III. Strategia didactică utilizată pentru dezvoltarea comportamentului moral-religios la copii Pentru dezvoltarea comportamentului moral religios la elevii, s-a elaborat o strategie didactică pentru disciplinele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de climat general, socio-culturali, în dezvoltarea și afirmarea personalității elevilor (mediu social și cultural, contextul familial, economic, etc.); - Factori de ambianță psihosocială, de climat psihoeducațional (relații interpersonale, valori și modele socio-umane, relațiile dintre profesor și elev, stilul de conducere și tactul pedagogic, etc.). Aceștia sunt factorii stimulativi pentru dezvoltarea și afirmarea creativității, iar învățământul trebuie să recunoască existența unui potențial creativ general, alături de potențialitățile creative specifice. Deși creativitatea este educabilă, învățământul nu cultivă întotdeauna această dimensiune a personalității. De multe ori
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pentru această rubrică pe care o dorim - o spunem iarăși - una specială în economia revistei noastre. Am avut astfel prilejul de a intra în dialog cu două persoane deosebite, două distinse doamne, care, fiecare în felul său, cu răbdarea, cu tactul și cu amabilitatea desăvârșite care dau noblețea acestei profesii, atunci când ea vizează superlativul, s-au arătat dornice să ne împărtășească din vasta experiență - de școală și de viață - acumulată, acceptând, în același timp, cu multă solicitudine (pentru care le mulțumim
OAMENI DE LA CATEDRĂ Cei ce ne-au dat nume.... In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1732]
-
tema prevenirii acestor dificultăți. Numai printr-o evidențiere sinceră a problemelor cu care se confruntă școala, printr-o deschidere a școlii către problemele familiei, părinții pot fi apropiați mai mult de școală și responsabilizați față de viitorul copiilor lor. Comunicarea deschisă, tactul, înțelegerea, toleranța, valorizarea pozitivă a copilului sunt căi prin care se pot depăși barierele de comunicare. Părinții și profesorii pot fi astfel o echipă eficientă în formarea copiilor. Lucrarea de față își propune să analizeze impactul pe care comunicarea îl
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ultima vreme. Părintele: Soțul meu a început să facă jogging și Sam a alergat cu el.” O astfel de abordare a relației profesorpărinte are mult mai multe șanse de a-l atrage pe acesta din urmă spre școală. Comunicarea deschisă, tactul, înțelegerea, toleranța, valorizarea pozitivă a copilului fiind căile prin care se pot depăși barierele mai sus menținate. Părinții și profesorii pot fi astfel o echipă eficientă în formarea copiilor. Dacă părinții se vor simți confortabil în prezența profesorilor ei vor
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
fiecare părinte și-o pune în acest moment este: „Cum trebuie să mă port cu copilul meu?” Se impune, în primul rând o bună cunoaștere a copilului și a rolului familiei, dar și foarte multă răbdare, calm și mai ales tact. Procesul dezvoltării psihice a copilului include o serie de etape de vârstă, fiecare dintre acestea caracterizându-se prin particularități specifice. Cunoașterea acestor particularități de vârstă constituie un element extrem de important în educația copiilor. I.1.1. Caracterizarea pluridimensională a vârstei
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
celorlalți că nu țin pasul. este posibil să nu participe la lecții în clasă. certăreț, cinic, sarcastic, rebel. revendicativ, insistent, autocratic. slab interes pentru detalii. bleg, fără grijă și dezorganizat în materiile fără importanță. centrat asupra lui însuși, intolerant, fără tact. capricios. posac. emotiv, închis în sine, rezervat, necomunicativ. uituc, distrat, cu gândurile aiurea, cu privirea rătăcită spre fereastră. hiperactiv fizic sau mintal. Există o serie de alți factori nonintelectuali, de personalitate care influențează creativitatea. Dintre aceștia amintim factorii biologici și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de exprimare a copilului și realizării unui produs (desen, povestire, joc), în mod firesc și spontan. Caracteristicile principale ale acestui nivel al creativității sunt spontaneitatea, libertatea de exprimare, curiozitatea, dispoziții și aptitudini pentru anumite domenii. Încurajarea și îndrumarea plină de tact a acestor calități contribuie la formarea și autoformarea personalității creatoare. Se conturează ideea că este important nu doar produsul actului creator, ci și procesul în sine, chiar dacă nu este obiectivat. Pe treptele timpurii ale ontogenezei este chiar mai important să
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Prin construirea încrederii, a unei atmosfere prietenești, interviul se realizează mult mai ușor, dispare suspiciunea personală și se urmărește, de către ambii participanți, căutarea doar a vulnerabilităților pentru elementele auditate în vederea atingerii obiectivelor comune. Auditorul trebuie să-și folosească inteligența și tactul ca să obțină încredere, respect, să risipească eventualele rezerve și să creeze un climat de încredere. Auditorul este inițiatorul interviului și trebuie să știe foarte clar ce caută și cum va afla ceea ce caută. Poziția de leader în timpul auditului va fi
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
deficient de auz profesor psihopedagog Daniela Maja, Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor în silabe, legarea silabelor în cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot fi observate chiar și cu ochiul liber. Elementele prozodice ale vorbirii: accentul, ritmul și intonația sunt importante deoarece ajută la stabilirea de raporturi logice între cuvinte, sintagme și propoziții și predau o stare sufletească. Ritmul vorbirii
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
pe elevul vinovat cu aceeași bunăvoință părintească. Din această întâmplare elevii și-au dat seama că profesorul Brăescu nu este un simplu salariat al statului care execută un program impus de regulamente, ci este un părinte și un pedagog cu tact, care știe să treacă cu vederea unele greșeli ale elevilor. Un fost profesor de la Seminarul Veniamin Costache spunea că după moartea doctorului Brăescu, circula printre elevi un curs de anatomie ținut de profesorul Brăescu elevilor acestui seminar. Acest curs era
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Îmi amintesc, cu deosebit respect, anii și întâmplările rostuite de timp, alături de regretatul nostru profesor, Virgil Florea. Întâmplarea mă adusese în umbra lui unde aveam să deslușesc tainele lumii nevorbite, a cuvântului neauzit. Cu un tact desăvârșit, cu măiestria pedagogului de altadată și toate la un loc îmbracate în aura profesionalismului, domnul profesor Florea Virgil își punea, de aceasta dată, la o vârstă înaintată, sufletul, zâmbetul, răbdarea, experiența anilor de dascăl, la picioarele unor micuți frumoși
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
deficienți de auz. Procesul de învățare, în special cu copiii de vârstă mică, solicită multă răbdare. Totodată profesorul trebuie să fie drept, obiectiv, întrucât elevii respectă mai mult pe cei care-i apreciază obiectiv decât pe cei care manifestă indulgență. Tactul și măiestria pedagogică sunt calități pe care trebuie să le posede profesorul pentru a proiecta și organiza actul educațional, pe lângă buna pregătire de specialitate. Măiestria pedagogică se constituie ca știință și artă. Ea este rezultatul atât al pregătirii cât și
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
de educație fizică sunt organizate în vederea dezvoltării armonioase și recreării elevilor. 2.1. Respectarea regulilor de igienă este consecvent urmărită în vederea întăririi deprinderilor de igienă ale elevilor. 2.2. Eventualele situații de nerespectare a normelor de igienă sunt rezolvate cu tact, prin metode adecvate. Introducerea Curriculumului Național este însoțită de o serie de concepte noi. Aplicarea consecventă a acestora va imprima în sistemul curricular o serie de dimensiuni noi. Acestea se vor manifesta prin: plasarea învățării - ca proces - în centrul demersurilor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a preda, cât și de a învăța pe alții să învețe. Toate acestea se vor realiza în parteneriatul student - profesor - școală. Profesia de dascăl presupune o gamă largă de calități: dragoste față de copii, talent și pasiune, vocație, toleranță, răbdare, calm, tact pedagogic, optimism pedagogic, o deosebită capacitate de instruire și educare, de prelucrare a informației și de organizare a cadrului optim transmiterii acesteia, receptivitate, față de noutățile apărute în domeniul educațional. Robert Hubert consideră că „Educatorul este omul care împins de vocația
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
volitiv și o cultură vastă. Dirigintele poate fi un exemplu pozitiv prin inteligență, creativitate și empatie. În cazul în care inteligența include competența profesională și cultura generală; creativitatea - aptitudinile combinatorice și imaginația pedagogică, iar empatia se manifestă ca chintesența moralului, tactului, intuiției pedagogice, atunci putem vorbi de talentul, carisma, atitudinea reflexivă și responsabilă a dirigintelui. Rolul de manager impune următoarele competențe: a) supravegherea și dirijarea clasei de elevi; b) dezvoltarea capacității de a transforma clasa de elevi într-un colectiv unit
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
ale căror relații cu părinții sunt exagerate din punct de vedere afectiv; b) asigurarea unor raporturi relaționale, juste și echilibrate. Părinții trebuie să ofere modele de conduită corespunzătoare, calitățile și atitudinile lor având o influență formativă decisivă; dimpotrivă, divergențele între tact și cuvinte, între atitudine și conduită antrenează incertitudini și lipsă de discernământ în aprecierea răului sau binelui de către copil. c) complementaritatea rolurilor parentale. Părinții trebuie să alcătuiască în raport cu copilul o unitate inseparabilă care-și împarte rolurile și sarcinile. Diferite, dar
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
000 de calorii pe zi, sub formă de preparate comerciale sau realizate ad hoc, cu concentrații variabile 64 de proteine, hidrocarbonate, lipide, ioni, micronutriente, funcție de necesitățile și toleranța pacientului. 3.4.2. NUTRITIA PARENTERALA Nutriția parenterală se va utiliza ori de câte ori tactul digestiv nu poate fi utilizat(nutriție parenterală totală) sau pentru suplimentarea nutriției enterale(nutriție combinată). Avantaje: există certitudinea că întreaga cantitate administrată ajunge la celule, efectul este rapid. Dezavantaje: necesită personal și tehnici specializate, aduce riscuri legate de plasarea cateterelor
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
nivelul întregii clase cu efecte deteriorante asupra relațiilor de colaborare dintre institutor/profesor și elevi. Tot astfel, o stare de încordare afectivă între elevi produce dificultăți de integrare, organizare și control ale colectivului de elevi. „O comportare rigidă, lipsită de tact și înțelegere, de o minimă capacitate empatică, excesiv de punitivă (eventual) poate determina rezultate slabe la învățătură și un indice formativ scăzut al influențelor educative” (ibidem, p. 228). Manifestată prin fugă, absenteism, violență, orientare spre alte activități etc., teama de școală
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]