2,444 matches
-
schimbare la marea dezamăgire, București, 2001; Stare de gr(e)ație, pref. Eugen Simion, postfață Ion Rotaru, București, 2001; Giuleștina și ai mei, București, 2003. Culegeri: Ești mică, Bocșă, București, 2001 (în colaborare cu Lena Stanca). Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Tandrețe maximă”, LCF, 1981, 50; Constantin Sorescu, „Poeme pricinoase”, SLAST, 1984, 9; Mariana Codruț, „Poeme pricinoase”, CL, 1984, 2; Valentin F. Mihăescu, „Poeme pricinoase”, LCF, 1984, 17; Radu Călin Cristea, „Poeme pricinoase”, VR, 1984, 9; Gheorghe Grigurcu, „Excursie cu liftul”, ST
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
Poeme pricinoase”, CL, 1984, 2; Valentin F. Mihăescu, „Poeme pricinoase”, LCF, 1984, 17; Radu Călin Cristea, „Poeme pricinoase”, VR, 1984, 9; Gheorghe Grigurcu, „Excursie cu liftul”, ST, 1988, 11; Coșovei, Pornind, 217-220; Traian T. Coșovei, George Stanca sau Excesul de tandrețe, CNT, 1993, 19; Țeposu, Istoria, 58-59; Popa, Ist. lit., II, 625; Radu G. Țeposu, George Stanca, în Dicț. scriit. rom., IV, 334-335; Corina Sandu, Starea de felație, LCF, 2003, 9. A. Ml.
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
impas familial ori, mai ales, între două iubiri, între ispita carnală și „prototipul angelic”. Protagoniști sunt profesori de filosofie ale căror familii mor la cutremurul din 1977 și care devin etaloane ale perfecțiunii moral-didactice, tinere profesoare (precum Andreea din romanul Tandrețe, 1986), ziariști ca Valeriu Dobreanu din Dragoste și moarte (1994) (unde este de bănuit, până la un punct, un alter ego al autorului), inițiat nu doar în artele marțiale, ci și în amara școală politică a vieții duplicitare și pentru care
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
Dragul nostru Alex..., București, 1981; Răspuns la post-restant, București, 1981; O vară de dor, București, 1983; Liliac alb în ianuarie, București, 1984; Dans în foișor, București, 1984; Furtună de mai, București, 1985; ed. (Căpitanul Rox), București, 1991; Fascinații, București, 1985; Tandrețe, București, 1986; Dimineața iubirii, București, 1987; Ochii timpului, București, 1988; ed. București, 2003; Întâlnire-n oglindă, București, 1989; Liceenii, București, 1991; Liceenii rock’n roll, București, 1992; Extemporal la dirigenție, București, 1992; Liceenii în alertă, București, 1993; Virginitate (în colaborare
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
despre și pentru copii, LCF, 1984, 22; Smaranda Cosmin, Temele adolescenței, LCF, 1985, 5; George Muntean, Cărțile copilăriei și adolescenței, LCF, 1985, 23; George Chirilă, Pornind de la adolescență, CNT, 1986, 40; Gheorghe Bulgăr, Destine tinerești, RL, 1986, 51; Ioan Vicoleanu, „Tandrețe”, ATN, 1987, 1; Rotaru, O ist., III, 721-722; Liviu Papuc, „Dimineața iubirii” ca „saga” a adolescenței, CL, 1988, 12; Cândroveanu, Lit. rom., 204-207; Popa, Ist. lit., II, 1014. D. C. M.
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
afirma că mărcile prozei sale ar fi „culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic”, în altul propunea ca modalități de resuscitare a genului „epica densă până la suspans, umorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea”. Principalele atribute ale cărților lui S. sunt, într-adevăr, fantezia bine temperată, dublată de umor și ironie, oralitatea obținută prin alternarea vocilor narative și utilizarea persoanei a doua singular, precum și grija de a schimba tiparele compoziționale și clișeele genului practicat
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
influențată, în primul rând, de direcția evoluției vieții afective a acestora. Dorințele erotice au un alt sens decât în cazul băieților. Ele preferă relații de intimitate și prietenii stabile. Idealurile tinerelor fete sunt reprezentate prin întemeierea unei familii, apariția copiilor, tandrețe, nevoia de a fi ocrotite etc. Un aspect important îl reprezintă modul de a se prezenta, legat de feminitate și specific acesteia: ținuta, cosmetica, îmbrăcămintea, mersul, modul de a vorbi, situația în grup. Lecturile preferate de tinerele fete sunt cele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Spre deosebire de Căderea în lume, asemenea trucuri lasă însă acum impresia de autopastișă. De aceea, mai importantă este dimensiunea erotică: deși marcată adesea de artificiozitate și trivialitate, aceasta se desăvârșește în scena dezvirginării tânărului Cezar, considerată, datorită amestecului rar de sexualitate, tandrețe și umor, „o capodoperă a genului” (Alex. Ștefănescu). Privite în ansamblu, numeroasele cărți de publicistică ale lui Ț. au caracter memorialistic, moralist și livresc, fiind o extensie a prozelor, care comportă la rândul lor, în grade variate, aceste trăsături. Unitare
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Europă surprinsă la persoana întâi singular. Prezente în descrieri și digresiuni, Viena, Veneția, Zürich, Paris, Barcelona, Madrid, Granada, Cordoba, Londra etc. sunt orașele muzeelor, piețelor, străzilor, parcurilor, ale artiștilor ce le reprezintă și cărora peregrinul le dedică rânduri scrise cu tandrețe și cu un sentiment al familiarității, U. fiind în fond un „sentimental generos, pe care cultura și gustul îl ocrotesc de banalitatea expresiei” (Ștefan Aug. Doinaș). În ciuda faptului că a fost „prins într-un mare bloc de timp care-a
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
Minimalismul, biografismul și textualismul primelor volume îl apropie pe V. de poeții optzeciști, de care ulterior încearcă să se distanțeze. În Nemuritor în păpușoi el pendulează între livresc, trimiteri culturale, vers intelectual, pe de-o parte, și spontaneitate, prospețime și tandrețe, pe de alta. Nu e însă deloc un sentimental, afecțiunea fiind însoțită de ironie și chiar de duritate. Iubita trebuie să vadă miracolul poetic și să accepte să facă parte din el: „nu te împotrivi/ lasă-te absorbită/ de visul
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
trecut sub tăcere de scriitor, care se străduia să-și reconstruiască un arbore genealogic exclusiv românesc); profesoară de elină cu studii la Paris, Olimpia Iovanache îi va transmite întâiului ei născut pasiunea pentru studiu, imaginea sa regăsindu-se, însuflețită de tandrețe, în romanul Lunatecii (I-II, 1965). Tatăl, mic proprietar funciar, a urmat prestigioasa École Centrale pariziană, însă nu a profesat niciodată, lăsându-se în voia unei existențe fără orizont, consumată între cafenea și club, ruinătoare pentru starea materială a familiei
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
prezintă o față iar acasă altă. A.M. provenea dintr-o familie de intelectuali și la prima vizită, ca și la școală, totul părea normal. Băiatul însă devenea tot mai retras și avea o privire tristă, obosită. După câteva gesturi de tandrețe acesta a început să-i spună învățătorului că tata nu-i mai citește seara povești, că mama plânge în bucătărie și alte lucruri de care părinții nu erau conștienți că au fost sesizate de copil. Vizita a fost anunțată și
CARACTERUL CONTINUU ŞI UNITAR AL COLABORĂRII ŞCOLII CU FAMILIA. In: Arta de a fi părinte by Magda Paşca, Ligia Simina Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1417]
-
242-243; Al. Andriescu, „Anotimpul încrederii “, CRC, 1974, 41; Virgil Mazilescu, „Anotimpul încrederii”, RL, 1974, 46; Barbu, O ist., 364-365; Mincu, Poezie, 197-199; Piru, Poezia, II, 206-208; Zalis, Tensiuni, 275-280; Constantin Ciopraga, Vârstele poetului: Corneliu Sturzu, CRC, 1979, 19; Emil Manu, Tandrețea cuvintelor calme, RL, 1979, 21; Cândroveanu, Poeți, 156-161; Felea, Aspecte, II, 131-133; Lit. rom. cont., I, 664-665; Ioan Holban, Fața și reversul unui destin, CRC, 1981, 11; Grigore Smeu, Identitatea reală, RL, 1981, 23; George Popescu, Vocile memoriei, R, 1982
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
Doria, oprește-te!..., Iași, 1981; Duminica era ziua mea de plâns, București, 1984; Un mincinos în plus..., București, 1985; Roagă-mă orice!, București, 1986; Călătorie spre „Fructul Soarelui”. Prin noul destin al României, București, 1987; Opțiunea Metrou, București, 1989; Țărmul tandreței, București, 1989; Noapte bună, iubite prinț, Galați, 1997; Ziua în care vine Papa, București, 2002. Repere bibliografice: G. Gheorghiță, „Timpul fără cusur”, LCF, 1967, 21; Nicolae Buliga, „Ape fără maluri”, GL, 1967, 44; Radu Mareș, „Bomba din fort”, TR, 1972
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
Vasile Sălăjan, Seducția cotidianului, TR, 1976, 47; D.D. Șoitu, „Mâine, cu mare dragoste”, CRC, 1976, 48; Tania Radu, „Roagă-mă orice!”, FLC, 1986, 51; Stănescu, Jurnal, III, 110-113; Nicolae Georgescu, „Roagă-mă orice!”, LCF, 1987, 4; Dan Silviu Boerescu, „Țărmul tandreței”, SLAST, 1989, 14; Nicolae Georgescu, „Țărmul tandreței”, LCF, 1989, 17; Ioan Adam, Redescoperirea iubirii, ALA, 1997, 392; Popa, Ist. lit., II, 1026; Dicț. scriit. rom., IV, 510-512. A. F.
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
D.D. Șoitu, „Mâine, cu mare dragoste”, CRC, 1976, 48; Tania Radu, „Roagă-mă orice!”, FLC, 1986, 51; Stănescu, Jurnal, III, 110-113; Nicolae Georgescu, „Roagă-mă orice!”, LCF, 1987, 4; Dan Silviu Boerescu, „Țărmul tandreței”, SLAST, 1989, 14; Nicolae Georgescu, „Țărmul tandreței”, LCF, 1989, 17; Ioan Adam, Redescoperirea iubirii, ALA, 1997, 392; Popa, Ist. lit., II, 1026; Dicț. scriit. rom., IV, 510-512. A. F.
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
de acceptare și își organizează viața în așa fel încât să acorde atenție copilului cu cerințe speciale. Părinții echilibrați sunt calmi, cooperanți, stabili emoțional, își manifestă frecvent dragostea, au o atitudine de deschidere față de cei din jurul lor, le acordă atenție, tandrețe, atașament, își încurajează copiii fără a abuza de un ton critic, de pedepse sau amenințări. În funcție de diagnostic și de prognosticul specialiștilor, vor găsi resursele necesare pentru a acționa, mai ales că ei știu ce este necesar, când și cum trebuie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
convergențe la universal (1975), alcătuiește culegeri de interviuri - Poezie și politică (1972), Literatură și națiune (1986) ș.a. În poezie debutează editorial în 1974, cu Bunica Beps, volum integrat ulterior în mai amplul Mausoleul bunicii Beps (1999). Nota caracteristică e o tandrețe ce se comunică pe calea unui umor intelectual de sursă livrescă. Traversând claviaturi diverse ale poeziei române din secolul al XX-lea, de la St. O. Iosif la Ion Barbu, de la Mateiu I. Caragiale la Radu Stanca, bătând cu specială insistență
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
trezită la viață.” Opinia că, în ipostaza de cronicar, P. adoptă numai atitudinea elogios-ceremonioasă și evită să-și exprime judecățile negative este eronată. Profesând un singular umanism estetic în epocă, și-a rostit observațiile cu „inima plină de toleranță și tandrețe”, cum spunea Tudor Vianu, cu grija de a nu vulnera susceptibilitățile firești și sensibilitatea creatorilor de frumos. A înveșmântat adevărurile poate dureroase în metafora elegantă a stilului său, le-a expus în mod temperat, uneori prin aluzii și sugestii, privilegiind
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Starea prozei, RL, 1981, 5; Ioan Holban, Un prezent irepetabil, CRC, 1981, 12; Laurențiu Ulici, Pe marginea ficțiunii, RL, 1981, 22; Piru, Debuturi, 239; Alex. Ștefănescu, Bibliografia unei generații, SLAST, 1982, 60; Mircea Muthu, Ironie și tandrețe, TR, 1983, 5; Cleopatra Lorințiu, Amintiri din adolescență, SLAST, 1986, 10; Gheorghe Glodeanu, Maieutica personajului, TR, 1988, 22; Alexandru Țion, Filtrul conștiinței, AST, 1989, 3; Anton Cosma, Eseu prin ficțiune, VTRA, 1989, 4-5; Mihai Dragolea, „Piatra soarelui”, ST, 1989, 5
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
înger”, SPM, 1978, 416; Dana Dumitriu, Un strop de viață, RL, 1978, 51; Dan Mucenic, [Interviu cu Mara Nicoară], LCF, 1979, 11; Victor Atanasiu, „Boala crinilor”, RL, 1980, 32; Vasile Mihăescu, „Boala crinilor”, CL, 1980, 10; Al. Piru, Exuberanță și tandrețe, SLAST, 1981, 12; Sultana Craia, „Obiectele verii”, LCF, 1981, 15; Laurențiu Ulici, Între Saphelia și Circelopa, RL, 1984, 50; Dicț. scriit. rom., III, 451-452; Popa, Ist. lit., II, 567. S.D.
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
apei / [...] invocație monotonă și dureroasă / sfâșiindu-se blând”. Sub alarma limitei și captivității în agonie Cu fața la zid agită caleidoscopic scenografia precedentă, între seraficul atroce, coborât din Bosch sau (invocatul) Hyeronymus von Aachen și capriciul goyesc sau coșmarul expresionist, recapitulând gesticulația tandreței și a ororii, a „suferinței și lăcomiei”, cu toate tonalitățile elegiei. Detașată de modele literare în curs, fără orgoliul inovației sau al deplinei originalități, poeta își asumă monologul în „singurătatea spectacolului”. Tot în registrul asincron al modernității clasicizate, romanul Parfumul
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
sentențios în glăsuiri, lansând replici de efect, când mai abrupte, de un eliptism ce se vrea epatant, când înflorite meșteșugit. Din aceeași „familie” face parte și nefericitul, neiubitul Dan, din Rebelul (Fratele meu cu solzi de aur, 1970). Scena, de tandrețe și bruschețe, dintre Radu și Ana (Veac de iarnă) amintește izbitor confruntarea, clasic psihanalizabilă, dintre Hamlet și regina Gertrud. La fel, momentul încordat care îi implică pe Vlad și pe Velica (Vlad Anonimul). Cu o întărâtare crescândă, Timuș o agresează
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
încă o dată, dincolo de consemnarea amorurilor și a traiului boem dus de protagonistul Ștefan Dumitrescu, pe iscusitul narator-păpușar care își manevrează personajele astfel încât acestea să îi ilustreze teoriile: zădărnicia frumuseții feminine, înstrăinarea produsă de modificarea sentimentelor, despărțirea ca formă supremă de tandrețe, finalitatea iubirii care stă chiar în deliciul despărțirii. În plus, construcția prozastică denotă o acuratețe geometrică: inițial Ștefan este lucidul, ocazional îndrăgostit, cu măsură, în timp ce Doly, partenera sa, pragmatică în alte privințe, sucombă tentației pasiunii, iar finalul inversează perspectivele: Ștefan
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
clienții!, București, 1979; Doamna Voltaire, București, 1979; Pelerinaj la ruinele unei vechi pasiuni, București, 1980; Mobilă și durere, București, 1981; Soarele și ambianța, îngr. și pref. Lucian Raicu, București, 1983; Acești nebuni fățarnici, îngr. și pref. Victor Parhon, București, 1986; Tandrețe și icre negre, îngr. Gheorghe Zoltan-Gheorghiu și George Mihalache, București, 2000. Traduceri: Martti Larni, A patra vertebră sau Șarlatan fără voie, București, 1963 (în colaborare cu Felicia Dan); Gábor Goda, O lume de ceară, București, 1965 (în colaborare cu Gh.
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]