1,544 matches
-
ia loc pe scaun. Merge spre bine doamna. Sîmbătă îi dăm drumul acasă. Mulțumesc mult. O să revină după 3-4 luni. Da. Oarecum stînjenit, iese pe coridor și se îndreaptă spre ieșire. Mă duc la piață, spune pentru el. Aleargă printre tarabe, ochii caută piersici, dar putea găsi orice, numai de ce avea nevoie nu. Intră în panică și, cu inima strînsă, într-un coș urît de tot, cumpărat de la o tarabă, adună banane, mere turcești, prune uscate, alune și tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
spre ieșire. Mă duc la piață, spune pentru el. Aleargă printre tarabe, ochii caută piersici, dar putea găsi orice, numai de ce avea nevoie nu. Intră în panică și, cu inima strînsă, într-un coș urît de tot, cumpărat de la o tarabă, adună banane, mere turcești, prune uscate, alune și tot felul de alte bunătăți. Aproape aleargă spre spital. Totul este învelit cu hîrtie, ca să nu se mai vadă. Ce mult ai întîrziat..., reproșează moale soția. Dragoș dezvelește comoara cu frica celui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
imediat ce a ieșit în lume, respirînd pentru prima oară. Era rodul unei relații pasagere, nu prea dorită și nici prea plăcută. Mama sa, Ileana, venise la Iași cu legume la piață și a rămas peste noapte să doarmă sub o tarabă. Un țăran, încă verde, a servit-o cu alcool, i-a oferit salam, pîine și muștar și Ileana a simțit un soi de dorință vagă de a se juca puțin cu focul. Cînd a văzut a doua zi cu cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
casei ei ca să meargă la birtul din colț, domnișoara se cocoța pe pervazul ferestrei și, ca un făcut, fusta i se agăța Într-un cîrlig. Ieșeau la iveală două picioare lungi și albe ca două fire de praz atîrnate deasupra tarabei la Ziua Recoltei. Glasul roților de tren, bidinelele chivuțelor spoind kilometri pătrați de paiantă și cercelul de argint sclipind În urechea tuciurie a găzarului. Capoate de zenana În jurul ceștilor de cafea, capoate de zenana la porii, capoate de zenana făcînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
al unui obiect sau al unei persoane, el se vedea obligat să accentueze pe atributul degerată“. Fără Îndoială că valoarea cepei a cunoscut de-a lungul istoriei perioade de flux și reflux. Oricum, astăzi cuvintele lui Bălcescu... Mă pomenesc În fața tarabei, Încărcată de mere, de praz, de ridichi negre și de gulii. „Tare ghinionistă mai sînt, de cîte ori trec pe aici, Îmi spuneți că ceapa s-a terminat.“ — Eh, cucoană, dacă dumneata lenevești În pat și te boiești pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să știe și, chiar dacă ar ști, cum să Înțeleagă individul ăsta de ce mă culc eu În fiecare noapte cu puțin Înainte de ora la care el se trezește? Și a doua zi iată că mă opresc iar, ca un făcut, În fața tarabei și Întreb: Aveți ceapă? Am o șansă că locuiesc la capătul liniei. CÎnd mă urc În autobuz găsesc un scaun liber. PÎnă la Casa Scînteii, unde Îmi Îndeplinesc cu conștiinciozitate sarcinile de servici În calitate de ziaristă la revista „Volk und Kultur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pentru copii, era Înțesat de țăruși care indicau posibilele locuri unde erau Îngropate premiile), și Întrucît se apropia seara, acuși-acuși trebuiau să Înceapă săpăturile, deoarece alarmal aeriană Îi obliga să termine devreme. Într-un ungher, sub un platan, se afla taraba unei ghicitoare - ai fi zis că-i un closet Înjghebat În aer liber. Totul părea perfect În după-amiaza acestei duminici de vară tîrzie: „Dăruitu-v-am pacea, dar nu cea pămîntească...“ Ochii lui Arthur Rowe se umplură de lacrimi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ar Întîmpla, Nicicînd nu voi uita De valea Însorită... DÎnd ocol grilajului, merse În Întîmpinarea destinului: pe un jgheab Înclinat, se rostogoleau, zornăind, spre un eșichier, cîteva monede - nu prea multe. Mușterii erau destul de puțini și cam ocoleau cele trei tarabe ale bîlciului; dacă se hotărau totuși să cheltuiască vreo cîțiva bani, preferau să-și Încerce norocul la acest joc sau la „goana după comori“. Arthur Rowe mergea de-a lungul grilajului cu pașii șovăitori ai unui intrus, sau ai unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Savage, Învățătoarea de la școala duminicală, nevestele de cîrciumari și de clerici. În copilărie, se oprea cu maică-sa la toate dughenele, unde se vindeau haine de copii, pulovere roz, vase artizanale sau, și mai bine, elefanți albi. Îi plăcea Îndeosebi taraba cu elefanți albi: era ca și cum ar putea descoperi acolo vreun inel fermecat, În stare să-i Împlinească trei dorințe sau un vis la care rîvnea de mult, dar de fiecare dată se Întorcea acasă doar cu cîte un exemplar uzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nu-i ziua dumneavoastră norocoasă. Ce-ar fi să mai puneți la bătaie un șiling... pentru o cauză nobilă? — Prefer să Încerc În altă parte. Își aminti că maică-sa avea obiceiul să se oprească În egală măsură la toate tarabele, lăsînd nucile de cocos și jocurile de noroc În seama copiilor. Acum, la unele tarabe cu greu găseai vreun lucru, pe care să-l poți da măcar servitorilor de pomană... Iată, Însă, că sub un mic cort se zărea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pentru o cauză nobilă? — Prefer să Încerc În altă parte. Își aminti că maică-sa avea obiceiul să se oprească În egală măsură la toate tarabele, lăsînd nucile de cocos și jocurile de noroc În seama copiilor. Acum, la unele tarabe cu greu găseai vreun lucru, pe care să-l poți da măcar servitorilor de pomană... Iată, Însă, că sub un mic cort se zărea un cozonac așezat pe un piedestal, Înconjurat de un grup nu prea numeros de admiratori. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și spuse, depărtîndu-se de grup: — A, nu, nu sînt căsătorit. Războiul complicase din cale-afară comerțul tarabagiilor: unul dintre ei Își umpluse dugheana aproape numai cu ediții Penguin, la mîna a doua, pentru armată, iar un altul mai degrabă Își presărase taraba, decît s-o umple, cu haine vechi, dintre cele mai bizare - garderoba bătrîneții -, fuste lungi cu buzunărașe, corsete zăngănitoare, gulere Înalte, cu franjuri de horbotă și cu balene, toate scoase din dulapurile epocii eduardiene În folosul „mamelor libere“. Tricotajele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
putut, desigur, să nu participe la „goana după comori“, cu toate că ar Începuse deja să se simtă dezamăgit cînd se gîndea că o să afle despre ce comoară era vorba. Și după aceea, nu-i mai rămînea decît ghicitoarea - era Într-adevăr taraba unei ghicitoare, și nu un closet improvizat. Deasupra intrării atîrna o perdea dintr-o țesătură algeriană. O femeie Îl apucă de braț, spunîndu-i: — Trebuie neapărat să intrați. Doamna Bellairs e uluitoare... Mi-a ghicit că fiul meu... Nu-și sfîrși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
buni, ajunseseră o raritate... — Acum poți pleca, zise doamna Bellairs. — Mulțumesc foarte mult. Arthur Rowe Își spuse n-avea nimic de pierdut dacă se folosea de sfatul ei - poate că, la urma urmei, informația era exactă. Se Întoarse, așadar, la taraba cu cozonacul. Cu toate că Între timp scuarul se golise și nu mai rămăseseră decît tarabagiii, cozonacul continua să fie Înconjurat de un mic grup de admiratori. Era, Într-adevăr, un cozonac grozav. Lui Arthur Rowe Îi plăcuseră totdeauna cozonacii, Îndeosebi delicioșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cozonacii, Îndeosebi delicioșii cozonaci „Dundee“ și cei făcuți În casă, bine rumeniți, cu fructe și gust de caramel. — O să spuneți că-s lacom din fire, dar aș vrea să-mi mai Încerc o dată norocul, i se adresă el femeii de la tarabă, Întinzîndu-i șase pence. Poftim, cu plăcere. — Ei bine, cozonacul cîntărește patru funți și opt uncii jumătate. Aceste cuvinte fură urmate de o tăcere ciudată, ca și cum ar fi fost așteptate toată ziua, dar nu tocmai din gura lui. Deodată, o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
toată ziua, dar nu tocmai din gura lui. Deodată, o femeie voinică, din marginea grupului de privitori, spuse, rîzÎnd cu poftă: — Aiurea! Se vede cît de colo că-i burlac! — De fapt, domnul a cîștigat, Îi replică tăios femeia de la tarabă. A ghicit aproape exact, cu o diferență de cîteva grame. E ca și cum ar fi nimerit drept la țintă! adăugă ea, cu o exaltare nervoasă. — Patru funți și opt uncii! exclamă grăsana. Ei bine, ai grijă, domnule, un cozonac ca ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
adăugă ea, cu o exaltare nervoasă. — Patru funți și opt uncii! exclamă grăsana. Ei bine, ai grijă, domnule, un cozonac ca ăsta cade greu ca plumbul. — Ba din contră, e făcut cu ouă adevărate. Grăsana rîse batjocoritor și porni spre taraba unde se vindeau articole de Îmbrăcăminte. Arthur Rowe simți din nou o tăcere ciudată, În clipa cînd i se Înmînă cozonacul. Se strînseseră toți În jurul lui și-l priveau: trei doamne de vîrstă mijlocie și pastorul, care părăsise eșichierul; apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
soi de delegație venea să-i dea o mînă de ajutor domnului Sinclair, În frunte cu bătrîna cu pălăria pleoștită. — Mă tem că vă aduc o veste proastă, spuse ea zîmbind sfios. — Și dumneata vrei cozonacul! exclamă Rowe. Femeia de la tarabă rosti, zîmbind cu un aer protector: — Trebuie neapărat să-mi dați Înapoi cozonacul! Vedeți - s-a produs o greșeală. Nu cîntărește cît ați spus dumneavoastră. Apoi, Își aruncă privirea asupra unui bilețel și adăugă: — Avea dreptate femeia aceea. Cozonacul cîntărește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Avea dreptate femeia aceea. Cozonacul cîntărește trei funți și șapte uncii, prin urmare a fost cîștigat de dumnealui. Și arătă spre individul care venise mai adineauri cu un taxi și se repezise spre ghereta doamnei Bellairs. Acum stătea În umbra tarabei unde fusese expus cozonacul și se lăsa apărat de femei. Nu cumva doamna Bellairs Îi dăduse o informație și mai exactă? — Foarte ciudat, zise Rowe. Spuneți că a ghicit greutatea exactă? Cucoana păru să șovăie, ca un martor Încolțit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Întotdeauna ridicolă. Preț de câteva secunde, strângându-i mâna, Își spuse că momentele pe care le trăia erau de un ordin superior; apoi Își spuse că e foarte obosit; apoi se Întoarse și o luă de-a lungul cheiului, pe lângă tarabele buchiniștilor. Timp de un minut-două, Djerzinski Îl privi pe omul care se depărta În lumina asfințitului. 2 A doua zi seara, cină la Annabelle și Îi explică foarte clar, sintetic și precis, de ce trebuia să plece În Irlanda. Pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
se cîștigă. Gîndită în abstract, perfecționarea socială s-a dovedit o cangrenă. Odinioară era destul să zic precupețului că am mai multă încredere în alegerea lui decît într-a mea că, măgulit, el îmi oferea cea mai bună varză de pe tarabă. La aprozar salariatul de azi îmi trîntește în sacoșă doar gunoaie. „De la fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi” e un principiu aberant. Există și folclor pe temă: Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Aveam deci cititori. Însă mai Întâi, până să ne sune cineva, emoția era legată de apariția publicațiilor. Spunea Cătă că parcă nici după ce-i apăruse cartea și trimisese exemplare pentru cronici nu aștepta cu atâta Înfrigurare să vadă revistele pe tarabă. Oare scrisese cineva despre el? La fel și noi. Ne cumpăram fiecare un exemplar, Îl răsfoiam repede. Ne căutam anunțurile la rubricile de matrimoniale, oferte de servicii, artă și instrumente, diverse, mă rog, unde le plasaserăm pe talon. Culmea, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
așa mai departe, scrierea cărților prilejuindu-ne niște serate literare Încântătoare, era deja iarnă, decembrie, și noi munceam pe rupte, adunați seara lângă șemineul din living, aveam termen limită până la sfârșitul anului, la Începutul celui următor trebuiau scoase cărțile pe tarabe, atunci le cerea piața. Cam așa treceau zilele În Republică: ne Întorseserăm la literatură, Vasile nu se mai oprea din scris, Cătălin Începuse și el un roman, se amuza, dorind să scrie povestea unui criminal În serie a cărui regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de încântare, decis să nu întrerupă ardoarea tinerei, care se lansa în evocarea desenelor, convinsă că „exactitatea excesivă, deci himericul“ o apropiaseră pe Sia Strihan de marea șansă de-a deveni, de-a se exprima, de-a fi... treceau pe lângă tarabele înguste din piață, la un pas unul de altul, uitaseră de femeia despre care vorbeau. Fata în față, cu mersul abrupt, voinicul în dreapta, încordat. Genunchi sticlos, zvâcnind ritmic : pelerina se despica, roșie, peste piciorul lung, tocul fulgera caldarâmul, trupul tresărea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de un ovreiaș pripășit prin curtea CIA, care l-a slobozit în lume sub numele de Facebook. Prin naivitatea utilizatorilor, acest Facebook a devenit un fel de imens bazar, în care oamenii de bine își expun de bună voie la tarabă, secretele casei și familiei lor iar cumpărătorii, printre care este greu să deosebești de exemplu, care este terorist ce strânge informații despre "ținte", care este din serviciile secrete ce colectează toate informațiile, indiferent cât de mărunte, care este hoț sau
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]