55,143 matches
-
cel ce permite menținerea productivității marginale a capitalului constantă și care garantează o creștere a producției pe cap de locuitor, pe termen lung, cu același procent; două țări care au aceleași rate de creștere demografică, rată de investiții și nivel tehnologic, dar poziții diferite față de aceeași stare regulată de creștere nu se vor dezvolta cu aceeași viteză. Țara care ocupă poziția de "dedesubt" față de starea obișnuită are o rată de creștere mai rapidă (fenomen de recuperare numită de convergență). Cu alte
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
populația activă. Pe de altă parte, îmbătrânirea populației europene atrage din ce în ce mai mult atenția celor care se tem de o încetinire a creșterii potențiale a Europei în același timp cu o creștere relativă (față de Statele Unite, mai ales, țară ce definește frontiera tehnologică a lumii). Creșterea endogenă și aspectele calitative ale populației În modelele de tip Solow, randamentul investiției și deci rata de creștere a intensității capitalului scad când stocul de capital fizic devine ridicat. Productivitatea capitalului scade până la punctul în care cantitatea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai mult importanța calității unei populații în procesul creșterii. Trebuie să reținem în această privință câteva concluzii suplimentare. Mai întâi, nivelul de educație al unei populații afectează creșterea pe termen lung prin intermediul efectelor sale asupra vitezei de adaptare la schimbarea tehnologică. Indivizii relativ mai educați adoptă mai repede noile produse și/sau noile tehnologii. În al doilea rând, țările dotate cu un stoc de capital uman mai mare cunosc nivele de trai superioare. În al treilea rând, educația și cercetarea sunt
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tehnologii. În al doilea rând, țările dotate cu un stoc de capital uman mai mare cunosc nivele de trai superioare. În al treilea rând, educația și cercetarea sunt factori de creștere în toate țările, oricare ar fi nivelul de dezvoltare tehnologică. În economiile apropiate de granița tehnologică (economii de inovație), educația crește oferta cercetătorilor și reduce costul lui C&D. Ea întărește astfel efectele politicilor de subvenționare ale statului de tipul C&D asupra inovației. În țările mai puțin avansate tehnologic
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dotate cu un stoc de capital uman mai mare cunosc nivele de trai superioare. În al treilea rând, educația și cercetarea sunt factori de creștere în toate țările, oricare ar fi nivelul de dezvoltare tehnologică. În economiile apropiate de granița tehnologică (economii de inovație), educația crește oferta cercetătorilor și reduce costul lui C&D. Ea întărește astfel efectele politicilor de subvenționare ale statului de tipul C&D asupra inovației. În țările mai puțin avansate tehnologic (economii de imitație), educația facilitează adoptarea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tehnologică. În economiile apropiate de granița tehnologică (economii de inovație), educația crește oferta cercetătorilor și reduce costul lui C&D. Ea întărește astfel efectele politicilor de subvenționare ale statului de tipul C&D asupra inovației. În țările mai puțin avansate tehnologic (economii de imitație), educația facilitează adoptarea tehnologiilor introduse în țările cele mai bogate. În plus, în acestea din urmă, investiția în învățământul superior este mai rentabilă în privința eficacității (Aghion și Cohen, 2004). În ultimul rând, explicarea diferențelor de creștere între
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în același timp, sprijină strategia afișată de autoritățile europene de a face din Uniunea Europeană "economia cunoașterii celei mai competitive și celei mai dinamice din lume" (Consiliul european de la Lisabona, mai 2000 și Consiliile europene succesive). În contextul actual de evoluție tehnologică rapidă, investirea în resursele umane este una din măsurile destinate să atingă acest obiectiv. Într-adevăr, "documentul de la Lisabona cheamă la o creștere substanțială a investiției pe cap de locuitor în resursele umane și prezintă o lungă listă de obiective
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cf. infra) care dinamizează piețele financiare. Dar, și aici, persistă câteva elemente generatoare de pesimism. Având în vedere creșterea costului muncii din cauza penuriei de mână de lucru, concurența internațională va determina schimbări ale locului de muncă dăunătoare creșterii. Rămâne progresul tehnologic, ca mijloc de a atrage creșterea prin partea superioară și de a permite deci o intrare mecanică a cotizațiilor în casele de pensii. Aceasta nu înseamnă că atât aportul productivității, cât și al creșterii economice ar fi nul. Cu cât
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
urmăm, căci nu există altă cale. Și putem scăpa de acest păcat doar când idealurile noastre sunt în conformitate cu cele biblice. Există doar Dumnezeu, Isus, Sf. Maria, Duhul Sfânt, Lucifer. Antihristul e falșii profeți care chipurile redescoperă credința în acest secol tehnologic. Împlinirea nu există, iar homosexualitatea este singurul principiu adevărat. Ea trebuie să rămână neîmplinită, energia vitală, viața rezultând din potențialul homosexualității, și nu din înfăptuirea sa. Există în lume doar binele și răul, ambele în stări pure (și deci dualismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
internă a individului sunt guvernate de noțiunea salvării personale și colective, implicând, adesea, ideea unei recompense în viața de apoi, și de imperativul unei vieți trăite în acord cu legile divine. Prin contrast, societatea pragmatică modernă, care emerge în urma exploziei tehnologice, se definește prin ideea unei recompense imediate, ante mortem, legile divine fiind substituite de imperative etice care vizează realizarea binelui colectiv de pe premisele prosperității materiale a fiecărui individ. Urmărirea Graal-ului sau a stării de satori nu mai este decât o
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
poate fi înțeleasă arbitrar și subiectiv. Prin urmare, pentru educație, la fel ca și pentru o conduită în viață, se impune întrebarea: Cum să-mi construiesc ghidul interior ținând cont de cantitatea imensă, practic necontrolabilă, a informațiilor de pe internet? Progresul tehnologic fără precedent nu a făcut inutilă, cum se așteptau mulți, întrebarea cu privire la evoluția moralei omenirii, ci mai degrabă cu privire la problemele tot mai mari puse de tehnologie, de la gene până la atom a trezit-o. Nu experimentăm cu toții tot mai mult același
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
susțin o interpretare fundamentalistă a Bibliei caută să intimideze lumea cu viziunile apocaliptice cele mai înspăimântătoare ale Noului Testament (de exemplu Mt., 24, 6-8.29). În America ultimelor decenii, literatura apocaliptică creștină a explodat, înlocuind romanele science-fiction, marcate de optimismul tehnologic, influențând astfel chiar și politica. Spre această tendință, de exemplu, poate fi îndreptată ideea luptei biblice finale împotriva "împărăției răului", căruia se dă numele de Armageddon. Totuși, la fel cum relatările biblice ale creației ca lucrare a Domnului au fost
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Dezvrăjirea lumii" (Max Weber) nu s-a realizat și este evidentă o "întoarcere la religios", religios care în realitate nu a fost niciodată complet eliminat. Totuși, nu voiam să fiu nici dintre cei ce credeau în ideologia progresului ca evoluție tehnologică a capitalismului. Chiar și eșecul credinței în știință este evident: bomba atomică, gazele toxice, eugenetica sunt și ele produse ale științei. Mai mult, incontestabilul progres tehnologic a împins umanitatea să se confrunte cu grave prăbușiri ecologice, economice și sociale ce
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu voiam să fiu nici dintre cei ce credeau în ideologia progresului ca evoluție tehnologică a capitalismului. Chiar și eșecul credinței în știință este evident: bomba atomică, gazele toxice, eugenetica sunt și ele produse ale științei. Mai mult, incontestabilul progres tehnologic a împins umanitatea să se confrunte cu grave prăbușiri ecologice, economice și sociale ce au condus la o criză economică, în fața căreia susținătorii unei Realpolitik, dar și marii protagoniști ai lumii economice și financiare în continuare nu știu ce este de făcut
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie. Complexitatea transformări-lor, de ordin tehnologic, politic, economic, social, strategic etc. aduce în realitate un nou cadru și un nou model economic, cu un conținut încă difuz pentru unii, dar tot mai prezent în realitate. Milton Friedman a explicat astfel rolul guvernului în noul context economic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu adevărat sunt rezultatele, competențele dobîndite, iar diferitele experiențe, desfășurate uneori de zeci sau sute de ani, permit decantarea valorilor, ierarhizarea priorităților și structurarea adecvată a sistemului. Societatea informațională spre care ne îndreptăm este, în esență, o societate descentralizată. Evoluția tehnologică, standardizarea și concentrarea capitalurilor au influențat și continuă să influențeze și procesul administrativ. Economiile de scară au devenit o realitate și ele contribuie mult la creșterea eficienței economice și sociale. Nu e vorba de o simplă mecanică politică sau socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economiilor moderne nu trebuie realizată prin intervenția guvernului, ci prin controlul masei monetare, economiștii ofertei au pledat convingător pentru dereglemen-tare și pentru stimularea ofertei care-și creează piața, ca la Say, toți neoliberalii recomandînd o decizie guvernamentală mai scăzută. Străpungerea tehnologică specifică noii economii o face și mai dificilă. Cum spunea Peter Drucker, "aproape două secole am discutat aprins ce ar trebui să facă guvernul. Aproape niciodată nu ne-am între-bat ce poate să facă guvernul. Acum vor fi mai mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
rolul Statului în politica economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie. Complexitatea transformărilor, de ordin tehnologic, politic, economic, social, strategic etc. aduce în realitate un nou cadru și un nou model economic, cu un conținut încă difuz pentru unii, dar tot mai prezent în realitate. Milton Friedman a explicat astfel rolul guvernului în noul context economic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
printr-o industrializare planificată. Statul și-a asumat dirijarea procesului investițional, distribuția veniturilor (implicînd o redistribuire accentuată), formarea personalului, schimburilor comerciale etc. Astfel, întreprinderile publice au devenit un fel de avanposturi ale modernizării economiilor tradiționale. Ele trebuiau să devină avanposturi tehnologice, să realizeze o anumită rentabilitate, un nivel acceptabil de acoperire a cheltuielilor prin venituri proprii (autofinanțare), o alocare eficientă a resurse-lor și o redistribuire echitabilă a veniturilor, în condițiile în care prețurile și tarifele erau administrate, integral sau în parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
V = Valoarea brută a activelor întreprinderii publice (valoarea lor de înlocuire); A = Amortizarea totală; K = Rata de rentabilitate convenită. Prin împărțirea veniturilor totale la cantitățile livrate se obține prețul unitar. Dificultăți pot apărea datorită fluctuațiilor ratei inflației sau a schimbărilor tehnologice. În ce privește rata rentabilității, la stabilirea ei trebuie să se aibă în vedere faptul că întreprinderea publică să poată atrage capitalul necesar finanțării unor noi capacități, sau modernizării celor existente. În ce privește prețurile diferențiate, ele se pot practica atunci cînd costurile serviciilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pot fi constituite pe structura întreprinderilor publi-ce existente sau pot fi create entități noi. Se realizează prin asociere în participațiune sau vînzarea unei părți din capitalul public către parteneri privați. De obicei, aceștia vin cu aport de capital financiar și tehnologic, ca și cu know-how-ul necesar. Formula permite asocierea lesnicioasă a partenerilor și este utilizată frecvent. Pe lîngă parteneriat, o altă metodă de deschidere a sectorului public către economia privată o constituie privatizarea managementului. Este un prim pas spre privatizarea totală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
altor chestiuni legate de protecția mediului, urbanism și amenajarea teritoriului ș.a. Principalele elemente, diferite prin natura și funcțiile lor, ce compun economia locală, structura sa, determinându-i profilul și capacitățile sunt: resursele umane, resursele materiale naturale, ansamblul competențelor științifice și tehnologice, resursele financiare, structura pe ramuri și participarea la diviziunea națională a muncii, sistemul informațional, repartiția finală a bunurilor și serviciilor și nivelul de participare la circuitul economic național și internațional. Din punctul de vedere al economiei locale, interesează în primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se înscrie în concertul economic național, elementele de originalitate și specificitate cu care participă la diviziunea națională a muncii. Prin poziție geografică, tradiție, resurse, politică economică (regimul impozitelor și taxelor locale, sistemul de facilități, instituirea de zone speciale de dezvoltare tehnologică și/sau de liber schimb etc.), capacitate de expertiză, capital instituțional (administrație, rețea finan-ciar-bancară, unități de cercetare-dezvoltare, de învățământ, camere de comerț etc.), dezvoltarea infrastructurii, management performant, nivelul de cultură și civilizație, prin deschiderea spre exterior, o anumită entitate administrativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe diversitate și pluralism, înflorește cu adevărat doar acolo unde virtuțile civice joacă rolul ce le revenea până mai ieri constrângerilor societății holiste, bazate pe paradigma lui homo hierarhicus. Valorificarea infrastructurii culturale, a potențialului ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, a capitalului instituțional și a capacității de expertiză, dezvoltarea serviciilor intelectual-intensive și valorificarea forței inovative locale, numai acestea ar putea realiza o regiune inteligentă, o rețea de complementarități tehnico-economice care să dezvolte servicii și domenii înzestrate în tehnologia de vârf
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dezvoltării economice locale, ca și restricțiile în formularea strategiilor necesare în acest sens. Astfel, printre condițiile favorabile figurează: structura pe grupe de vârstă a populației, mărimea și calitatea capitalului uman, dimensiunea infrastructurii culturale, potențialul ridicat de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, existența componentelor majore ale infrastructurii economice și a conexiunilor acesteia la nivel național, reprezentarea firmelor mici și mijlocii, care au o bună capacitate de inovare și de adecvare la un mediu concurențial, existența mai multor centre de creștere economică regională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]