1,451 matches
-
-se. Ăștia nu obosesc niciodată. Și de ce trebuie urle tot timpul? Te ia cu durere de cap. Julia s-a dus lângă pat, după care s-a suit pe el și a început să se târască în patru labe, capturând telecomanda din mâna lui James. Apoi a apăsat pe butonul de stingere. —Ei, nu vrem să te ia cu dureri de cap, nu? a spus ea începând să tachineze urechea lui James cu limba. Știa că mișcarea asta îl înnebunea. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
în baie, și-a luat bentița de pe marginea chiuvetei și a revenit în cameră. Cine era la telefon? a întrebat ea pe tonul cel mai firesc pe care și l-a putut fabrica. A, nu-l cunoșteai. James a luat telecomanda și a dat drumul la televizor. Intenția Juliei fusese să-și păstreze calmul, așteptând să vadă dacă James o să-i mărturisească, din proprie inițiativă, conversația cu Deborah, dar modul rapid în care îi închisese gura a făcut-o să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-și păstreze calmul, așteptând să vadă dacă James o să-i mărturisească, din proprie inițiativă, conversația cu Deborah, dar modul rapid în care îi închisese gura a făcut-o să-și revizuiască strategia. Așa că s-a întins peste pat, a înșfăcat telecomanda și a stins televizorul, obligându-l pe James să se întoarcă și să se uite supărat la ea. Acum că ți-am captat întreaga atenție, o să repet întrebarea. Cine era la telefon? a spus ea cu mâinile în șolduri. — Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-o. —De ce? Julia a fost surprinsă de cât de calmă i-a sunat vocea. —Ca să-i spun c-am ajuns cu bine. James a avut măcar decența să pară puțin jenat. Am înțeles. Din nou, tăcere. James se uita la telecomandă, de parc-ar fi implorat-o în gând să ilumineze, ca prin farmec, televizorul. Julia strângea din buze, adâncită în gânduri. — Deci, să vedem dac-am înțeles corect, a spus ea după câteva secunde. Mă aduci la New York, drept cadou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
s-o convingi să-ți devină cea mai bună prietenă, a spus Luca ridicând întrebător dintr-o sprânceană. Alison a clătinat din cap, scuturată de un mic fior. —Ba mi-a tras și o palmă. Lui Luca i-a scăpat telecomanda din mână. Ce-a făcut? a strigat el ridicându-se în picioare, astfel că scaunul a zgâriat podeaua. Asta e complet inacceptabil. O sun chiar acum să-i spun. Nu, te rog, n-o suna. Alison s-a ridicat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
David, dacă trebuie să m-apuc să-ți scriu liste cu instrucțiuni de fiecare dată când te las cu Jessica... Mi se că ești demn de milă. Apoi femeia s-a întors către canapeau pe care zăcea Jake. Puștiul butona telecomanda posomorât, schimbând canalele cu viteză, de parcă creierul lui de adolescent nu era capabil să se concentreze pe un singur program mai mult de câteva secunde. Haide, Jake! Ești gata? Băiatul nu s-a clintit. Cred c-a murit, dar mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Pentru un efect și mai intens, Julia presărase deasupra petale roz de trandafir. Femeia a început să aprindă și alte lumânări, pe care le-a așezat pe blatul șemineului și pe cele două noptiere din lateralele patului. Apoi a luat telecomanda și-a îndreptat-o către cufărul de lemn de la picioarele patului, deasupra căruia stătea un televizor cu plasmă. În absența lui James, Julia se băgase în pat devreme și se uitase la două filme cu Brad Pitt, de la cap la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
În loc de sonerie, are un mesaj Înregistrat de ea: „Trezește-te, mami, trezește-te, somnoroaso!“ Îi dăm hamsterul lui Emily (femelă, dar care va primi numele de Jesus), o bicicletă pentru Barbie, o căsuță de păpuși Brambly Hedge, un câine cu telecomandă și o grămadă de alte chestii din plastic de care nu avea nevoie. Emily e Încântată de păpușa Barbie mediator de pace pe care am cules-o din magazinul Duty Free din Stockholm până când desface cadoul de la Paula: bebelușul Wee-Wee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mine să ducă sus lucrurile care se află jos lângă scări? Rich nu-și desprinde ochii de la televizor. —Ah, marea Femelă revine. E deja acea perioadă a lunii? — Mă acuzi că aș suferi de sindrom premenstrual? Rich scheaună și scapă telecomanda. —Dumnezeule, Kate, mă gândesc cu nostalgie la sindromul tău premenstrual. În ultimul timp, am avut sindrom postmenstrual, intermenstrual. Am avut sindrom douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Ai putea să Închizi robinetul când vii În sfârșit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
era-n ea... heroină? — Cine-ar putea ști? Focul a fost prea puternic, nu s-a mai putut analiza. Sub fereastră, poate apărate de aerul rece care năvălea de afară prin geamul spart, un televizor și un videorecorder supraviețuiseră neatinse. Telecomanda era pe noptieră, arătînd ca o ciocolată amăruie topită, cu cifrele Încă vizibile În masa informă de plastic. — Oare la ce program se uita? mi-a scăpat pe negîndite. Scuze... a sunat de parcă nu mi-ar păsa. — Chiar așa! spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
clienților care nu puteau ajunge în timpul săptămânii. De fapt, nu toată ziua! strigă Edward reușind să acopere zgomotul dușului. Mai întâi ai programarea de dimineață. Îți amintești? Maggie se prefăcu că nu aude și, încă la orizontală, se întinse după telecomandă. Dacă tot s-a sculat la ora asta îngrozitoare, măcar să-i iasă ceva din asta. Talkshow-urile de duminică. Când schimbă pe ABC, se prezenta deja rezumatul știrilor. Nervii sunt încordați la maximum în această dimineață la Ierusalim, după violențele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
eșuate de asasinat. Grijile legate de impactul evenimentelor recente asupra tratativelor de pace din Orientul Mijlociu, despre care s-a sperat că vor fi finalizate nu mai târziu de... —Dragă, serios. Vor fi aici în douăzeci de minute. Se întinse după telecomandă și dădu volumul mai tare. Emisiunea făcea un du-te-vino între intervențiile corespondenților din Ierusalim și ale celor de la Casa Albă, care explicau că administrația americană făcea demersuri ca ambele tabere să-și păstreze calmul și să continue tratativele. „Ce coșmar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe Marci În salon, cocoțată pe o sofa verde Închis, decorată În stil auster, țeapăn, pe care se afla un exemplar din cartea Sunt necesari bărbații? de Maureen Dowd. Avea un pahar cu ceva de băut Într-o mână și telecomanda În mâna cealaltă. Ochii nu i se dezlipeau de ecranul televizorului. Schimba de pe un canal pe altul ca o maniacă. Era Îmbrăcată cu un costum Rochas de un alb imaculat, cu manșete din dantelă neagră și o fundă la gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
zgomot puternic chiar în apropiere. Cu mâinile întinse și cu mușchii încordați, ca și cum ar arunca mingea la coș, tresări și, neștiind unde se află, se uită în jur. Era chiar în patul în care adormise încă de cu seară cu telecomanda în mână. Nedumirit se uită prin fereastră: Soarele în înaltul cerului, câinele revoltat, că stăpânul îl neglijase și-i întârziase prea mult plimbarea de dimineață, lătra de mama focului, iar el, supărat că nu-și mai amintea nimic, că uitase
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ani de căsătorie, să serbeze revelionul în fața micului ecran, numai ei doi, într-un cadru rustic, doar cu telefonul și cățelul alături. După ce câțiva copii de prin vecini, veniți cu plugușorul le-au urat "La mulți ani!", după ce au butonat telecomanda în fel și chip, după ce au ascultat mesajul Președintelui și după avalanșa de mesaje primite în primele ore ale anului în care abia intrase, când totul s-a liniștit, au stins luminile, au oprit televizorul și aparatul de radio. S-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
oricând, ceea ce a creat de la bun început o impresie foarte bună. Pentru a avea o perspectivă de ansamblu asupra activităților ce se vor desfășura, directorul și inspectorul s-au așezat în scaunele ergonomice glisante ce se deplasează în spațiu prin telecomandă fără a se ciocni între ele, special amplasate pentru situații de acest fel. Elevii, din poziția așezat, își puteau proiecta de pe microdischeta atașată manualului electronic polivalent din buzunarul fiecăruia, pe ecranul concav de 149 de inci din față, cu ajutorul unor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fără a se ciocni între ele, special amplasate pentru situații de acest fel. Elevii, din poziția așezat, își puteau proiecta de pe microdischeta atașată manualului electronic polivalent din buzunarul fiecăruia, pe ecranul concav de 149 de inci din față, cu ajutorul unor telecomenzi individualizate, rezultatele muncii lor de cercetare în legătură cu tema pusă în discuție și pentru care s-au pregătit. Cu aceeași telecomandă multifuncțională, fiecare elev, atunci când este atenționat printr-un semnal acustic sau luminos, își poate etala concret rezultatele cercetărilor individuale în legătură cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de pe microdischeta atașată manualului electronic polivalent din buzunarul fiecăruia, pe ecranul concav de 149 de inci din față, cu ajutorul unor telecomenzi individualizate, rezultatele muncii lor de cercetare în legătură cu tema pusă în discuție și pentru care s-au pregătit. Cu aceeași telecomandă multifuncțională, fiecare elev, atunci când este atenționat printr-un semnal acustic sau luminos, își poate etala concret rezultatele cercetărilor individuale în legătură cu tema pusă în discuție, pe anumite spații din dioramele cu plasmă, amplasate de-a lungul pereților laterali. Am vrut să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rechinului și noi gonirăm pe urmele butoiului, Scout la cârmă cu barca la viteză maximă, spărgând fiecare val și scoțând fum negru, ca o fabrică victoriană scăpată de sub control. Fidorous, tot la capătul trambulinei de la prora lui Orpheus, activa o telecomandă. Prăbușit pe punte și ud leoarcă, auzeam doar succesiunile de bipuri ale numerelor de telefon apelate și-un ton electronic de apelare - țrr-țrr, țrr-țrr - peste hârâitul furios al motorului și bufnetul valurilor. — Funcționează, strigă doctorul, fluturând din mână în vreme ce vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
va fi terminat. În realitate, cele două săptămâni fuseseră un calvar. Lungit În pat, cu o sticlă de whisky la Îndemână, Bruno asculta zgomotele făcute de fiul său În camera de alături: apa trasă la WC după ce se pișa, țăcănelile telecomandei. Exact ca fratele său vitreg În același moment, dar fără s-o știe, privea prostește, ore În șir, elemenții caloriferului. Victor dormea pe canapeaua din salon; se uita la televizor cincisprezece ore pe zi. Dimineața, când Bruno se trezea, televizorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
supliciul unei bătrâne, Mary Mac Nallahan, și al nepoatei sale, un bebeluș. Cu niște clești tăioși, Di Meola tranșa bebelușul În fața bătrânei, apoi, după ce-i smulgea acesteia un ochi cu degetele, se masturba În orbita sângerândă; În același timp, cu telecomanda, acționa un zoom ca să-i apropie chipul. Bătrâna stătea ghemuită, prinsă de zid cu cătușe de metal, Într-o Încăpere ce părea un garaj. La sfârșitul filmului, era culcată În propriile-i excremente; caseta dura peste trei sferturi de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
altă specie Înflorise: discuțiile despre fotbal. Reluări maiestuoase au Început să populeze peretele-ecran, portarii plonjau ca niște vulturi pentru a salva goluri ca și făcute, spectatorii izbucneau În tribune cu brațele ridicate, ridicați de fazele pe muchie de cuțit. Cu ajutorul telecomenzii, grupul nostru a avut privilegiul de-a descifra niște enigme celebre ale fotbalului . Mulți li s-au alăturat celor doi bătrânei care se certau non-stop pe baza fazelor litigioase, formând adevărate galerii. Chiar și fostul ocupant al Casei Albe studia
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cameră miniaturală de filmat, prin care fusesem urmărit tot timpul. O altă muscă tocmai Își făcea zbârnâind intrarea În cameră pe fereastra deschisă. Am ridicat ochii și m-am uitat spre apartamentul lui Kuznețov. Acesta era În balcon, cu o telecomandă În mână și, la rândul lui, privea În direcția mea. Deși nu avea cum să mă vadă, ascuns fiind de Întunecimea camerei, Demiurgul a schițat un salut cu mâna. A reintrat apoi În apartament, și-a luat raglanul și a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cam asta-i tot. Mi-am amintit ceva și m-am dus să ridic receptorul telefonului. Încă era conectat. — Vocea mea sună ciudat? Cum sună? — Sună OK. Normal. — Dar apartamentul cum este? Miroase? — E un aer cam... închis. Am luat telecomanda și am vrut să închid televizorul. Băiețelul cu ochii închiși, lipsiți de orice expresie, și cu spatele la fel de încordat și de rigid ca al Fionei când se așezase pe canapeaua mea nu mai era pe ecran; dar „unchiul“ cu rânjet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Dar sentimentul de singurătate se combina cu sentimentul de ușurare și în scurt timp cel de ușurare a devenit mai puternic, copleșindu-mă, calmându-mă și căluzindu-mă încetișor înapoi spre fotoliu și spre cei doi prieteni și tovarăși de încredere, telecomanda televizorului și cea a aparatului video, așezate fiecare pe câte o cotieră. Am deschis aparatele, am apăsat pe play și Kenneth spuse: — Să știi că un chip frumos nu e totul. M-am trezit în dimineața următoare cu senzația că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]