2,064 matches
-
Catargiu și-a refăcut guvernul la 30 ianuarie/11 februarie 1876, gruparea centristă a lui D. Ghica și Vasile Boerescu a trecut în opoziție, criza guvernării conservatoare apropiindu-se de deznodământ. 19. Informația lui Bacalbașa este, în parte, inexactă. Redactorul Telegrafului fusese chemat în fața Parchetului la 27 ianuarie/8 februarie 1876 spre a da lămuriri în legătură cu o știre apărută în ziar privind o imaginară „călcare“ a unei bande electorale conservatoare „în strada Romană“. Întrucât ziarul publicase o dezmințire în această problemă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în ziar privind o imaginară „călcare“ a unei bande electorale conservatoare „în strada Romană“. Întrucât ziarul publicase o dezmințire în această problemă, nu a mai fost emisă citația amintită de Bacalbașa (TEL., an. VI, 2 martie 1876, p. 1). Redactorul Telegrafului, I.C. Fundescu, fusese însă judecat și achitat de Curtea cu jurați din București la sfârșitul lunii decembrie 1875, fiind învinuit de ofensă adusă prin presă Adunării Deputaților (TEL., an. V, 20 decembrie 1875, p. 1). 20. Senatul începuse să facă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
19 aprilie 1876 (s.n.) în Deutsche Zeitung și fusese reprodus în traducere câteva zile mai târziu de către „Românul (Ministerul sabiei - Säbel Ministerium din București“, ROM., an. XX, 12, 13 aprilie 1876, pp. 321-322) fiind preluat la 14 aprilie și de Telegraful. El reflecta interesele egoiste ale cercurilor con ducătoare austro-ungare care, provocând destabilizarea în sud-estul Europei, doreau să-și extindă aici sferele de influență, temându-se, totodată, de expan siunea, în aceeași zonă, a Rusiei țariste. 35. Guvernul Lascăr Catargiu se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea ziarele oficioase anunță zilnic că trupele turcești au violat în mai multe puncte teritoriul României.34 În Rusia însă, e cenzură strașnică, iar telegraful anunță că ziarul Golos a fost suspendat pe 2 luni. anul 1877 339 31. În textul lui Bacalbașa: Dunăre. 32. Constantin Bacalbașa a reprodus textul manifestului guvernamental din „supli men tul Românului“ (de fapt o „ediție specială“) din 13 aprilie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
război turcească să se retragă din dreptul Olteniței. 46. Starea de spirit a opiniei publice românești era reflectată de cotidienele liberale Românul (care preciza, la 27 aprilie/9 mai 1877, că „România nu mai poate sta cu brațele încrucișate“) și Telegraful (care se pronunța în favoarea ieșirii neîntârziate a României din starea de neutralitate, inacțiunea constituind „o înjosire a demnității noastre naționale, o nesocotință rușinoasă a trecutului nostru eroic“ - 27 aprilie/9 mai 1877). 47. La sfârșitul lunii aprilie 1877 liberalii radicali
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
juca: La sânul mamei; Filosofia bărbaților, iar Teodor Popescu va cânta între acte aria lui Țepeș, opereta națională Fata de la Cozia de Eugen Carada. Prețurile 2 și 1 leu.140 Ziarele cotidiane ale epocii nu erau puține. Aveam: Românul și Telegraful, ziare liberale, România liberă de sub direcția lui D.A. Laurian și prim redactor Ștefan Mihăilescu, cu înclinațiuni junimiste 141, Timpul, organul conserva torilor catargiști, Pressa, organul conservatorilor nuanța Vasile Boerescu, L’Orient 142, anul 1877 381 138. O lună de miere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înăuntru“ (v. I.L. Caragiale, Opere, vol. III, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, Ed. pentru Literatură, București, 1962, p. 387 și notele, p. 724). Imprudența jurnalului lui Damé și Caragiale a fost blamată de ziarele vremii, de Telegraful și Războiul (acesta din urmă considera zvonul „o glumă infamă“ în numărul său din 2/14 septembrie 1877), iar Pressa, la „Cronica interioară“ (an. X, nr. 178, 2 septembrie 1877, p. 2) publica o relatare mai largă pe care, pentru că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și antidinastică inițiată de liberalii radicali; unele dintre poeziile nesemnate din Ghimpele (printre care și acelea citate de Bacalbașa) ar putea să-i aparțină acestuia. Să mai asculte poporul Căci el - nătângul și chiorul - El l-a înțolit!...15 Din Telegraful de la 1872: du-te, du-te! Frunză verde de secară, Dragă băiețele! Du-te mai curând din țară, Dragă băiețele! În drum de te-i poticni Dragă băiețele! Are cin’te potcovi Dragă băiețele! etc., etc.16 Din Ghimpele de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Boierului Catargiu! addenda 411 15. Fragmente din poezia al cărei titlu e notat prin patru semne de exclamație: !!!! apărută în Ghimpele, an. XIII, nr. 7, 26 martie 1872, pp. 1-2. 16. Poezia Du-te, du-te (Cântec popular), reprodusă din Telegraful, a apărut în Ghimpele, an. XIII, nr. 11, 16 aprilie 1872, p. 3. Iar voi ciocoi Și vechi și noi Cătați-vă pungile Și plătiți bacșișele! Paparudele! Di ha, paparudele, C-a-nceput snopelile, Pumnii, târnuielile Să ție ulițele... Paparudele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dedicațiune unei statuie“, Ghimpele, an. XIII, nr. 17, 11 iunie 1872, p. 1. 20. Ioan P. Bancov, Cum cântă neamțul în România, Ghimpele, an. XIII, nr. 36, 22 oc tombrie 1872, p. 3 (poezia are în total șase strofe). Din Telegraful: gașpar-vodă Țara geme de durere Și tu, Prințe, ai uitat, Ducând timpul în plăcere, Pe poporul împilat!... Gașpar, Gașpar te deșteaptă Vezi poporu-i subjugat, Timpul fuge, nu așteaptă Mâine el e răsculat! Și din munte până-n mare Toți, ca unul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Balcanică. Proclamația începe cu cuvintele: „Cu ochii îndreptați spre cer trec în țara voastră ca să vă scap de jugul barbarilor“... Generalul Cernaieff va lua comanda armatei sârbești. addenda 415 21. Poezia Gașpar-Vodă. Surd la vocea adevărului, semnată M.C., reprodusă din Telegraful, a apărut în Ghimpele, an. XIII, nr. 38, 5 noiembrie 1872, p. 3 (are în total zece strofe). 22. Vrând să dea un plus de culoare paginilor sale memoralistice, în 1922, când le-a publicat în Adevărul, Bacalbașa și-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din ele dispar din București spre a se reîntoarce mai târziu pline de ruble, de toalete, de bijuterii. Două ziare noi apar. Până atunci cele două ziare care erau mai mult citite erau: Românul, organul lui C.A. Rosetti și Telegraful, cel dintâi ziar de tiraj (?) care trăgea vreo 3 000 până la 4 000 foi zilnic. Amândouă erau ziare liberale. La 15 mai 1877 apare România liberă, organ independent, având ca director pe D.A. Laurian, profesor de filozofie la Liceul Sf.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Crețulescu 120; Daciei 148; Funcționarilor Publici 117; Guvernului României, Imobiliara 120, 398; de Justiție (Tribunalul Capitalei) 5, 50; Ministerului de Externe 123; indice de nume de locuri 449 Ministerului de Interne 125; Naționala 127; Nifon 118, 126; Parlamentului, Poștelor și telegrafelor (Poșta Centrală) 117, 128; Regal (domnesc, princiar) 113, 115, 116, 120, 121, 128, 131, 135, 143, 146, 147, 376, 377, 381, 393; Grigore Sturdza 123; Suțu 124, 156; Știrbei 129; Telefoanelor 115, 298; Universității (v. și Universitatea) 395 Paltator (cofetăria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Liviu Petrescu, reproduse În continuare, aici, despre anacronismul tot mai evident al acestui tip de comunicare, Într-o vreme când chiar și dialogul scris preferă formele directe, imediate și clar țintite ale oralității, cum au fost ele intermediate de telefon, telegraf, magnetofon etc. Poate, altădată; la sfârșitul setului epistolar, eventual. Chiar și forma nepretențioasă a „biletului” contemporan, lăsat pe masa vecinului de birou sau inseriat În apelurile de pe e-mail, permite Însă, cred, lectura personalității expeditorului și oferă, fie și sumare, indicii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Plot. T.R. - plutonier termen redus Plut. Major - plutonier major P.O. - Părțile Operative P.P. - Pregătire premilitară Preș. Cons. Miniștri/Preș. Consil. Miniștri/Președ. Con. Miniștri/Președ. Cons. de Miniștri - Președinția Consiliului de Miniștri Prim. - primărie P.S. - Partea Sedentară P.T.T. - Poștă, Telegraf, Telefon R.A.C.F.R. - Regia Autonomă Căile Ferate Române Rap. - raport Reg./Regt. - regiment Rez. - rezervă R.L.R. - Regulamentul la Legea Recrutării S./Sec./ Secț. - secție S. Intendenței/Serv. Intend./Serv. Intendenței - Serviciul Intendenței Sect. 201 Bat. 1 Pază Fort. - Sectorul 201 Batalionul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
face cercetări. Rusia suferea înfrângere după înfrângere, pierdea teren după teren, așa că probabil teritoriul ar fi aparținut deja nemților până ar fi ajuns ei. — Ce s-a întâmplat cu locotenentul? — În acel noiembrie a fost spânzurat de un stâlp de telegraf. Foarte mulți ofițeri proveniți din familii de burghezi au avut parte de aceeași soartă... pe stâlpii de telegraf dintre Ucraina și Moscova. Păcat! Locotenentul n-avea nici o legătură cu politica. Pe el îl interesa doar biologia. Mi i-am imaginat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nemților până ar fi ajuns ei. — Ce s-a întâmplat cu locotenentul? — În acel noiembrie a fost spânzurat de un stâlp de telegraf. Foarte mulți ofițeri proveniți din familii de burghezi au avut parte de aceeași soartă... pe stâlpii de telegraf dintre Ucraina și Moscova. Păcat! Locotenentul n-avea nici o legătură cu politica. Pe el îl interesa doar biologia. Mi i-am imaginat pe ofițerii superiori spânzurați de stâlpii de telegraf, unul câte unul. — Cu puțin timp înainte ca armata bolșevică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
burghezi au avut parte de aceeași soartă... pe stâlpii de telegraf dintre Ucraina și Moscova. Păcat! Locotenentul n-avea nici o legătură cu politica. Pe el îl interesa doar biologia. Mi i-am imaginat pe ofițerii superiori spânzurați de stâlpii de telegraf, unul câte unul. — Cu puțin timp înainte ca armata bolșevică să preia puterea, locotenentul găsise un soldat rănit, care pleca de pe front, urmând să se interneze într-un spital militar. Era om de încredere, așa că i-a dat craniul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ajungea până la urechile mele. Vântul iernii dansează pe străzile orașului, învăluind turnul cel înalt, unduind crengile sălciilor de-a lungul râului, făcând să tremure crengile copacilor din pădure, măturând în calea lui iarba de pe câmp, făcând să răsune stâlpii de telegraf din cartierul fabricilor, lovindu-se de Poartă. Animalele au înghețat de frig. Oamenii se cuibăresc prin casele lor. Am închis ochii și am încercat să-mi amintesc câte ceva din Oraș: sălciile de lângă bancul de nisip, turnul de lângă Zidul de vest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
FOIȘOARA TELEGRAFULUI ROMÂN, supliment cultural editat de „Telegraful român”, apărut la Sibiu, bilunar, între 1 ianuarie 1876 și 25 decembrie 1877. Cu rubrici numeroase, dar cu o tematică neunitară, acest periodic este totuși redactat în raport cu un program politic și cultural limpede, fiind
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
FOIȘOARA TELEGRAFULUI ROMÂN, supliment cultural editat de „Telegraful român”, apărut la Sibiu, bilunar, între 1 ianuarie 1876 și 25 decembrie 1877. Cu rubrici numeroase, dar cu o tematică neunitară, acest periodic este totuși redactat în raport cu un program politic și cultural limpede, fiind organul publicistic al unui grup de
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
1876). Mai figurează câteva traduceri nesemnate din H. Heine și altele din J. J. Engel (făcute de D. Popovici-Barcianu). Rubrici de critică a traducerilor, note bibliografice și știri literare completează sumarele periodicului. La sfârșitul anului 1877 se anunță contopirea cu „Telegraful român”, subliniindu-se că schimbarea de formă editorială nu va modifica programul cultural. R.Z.
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
de credință moderniste și sacrifica unui vis de artă posibilitățile unei cariere. D. a colaborat la numeroase publicații ale epocii („Literatorul”, unde în 1890 era redactor, „Portofoliul român”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista literară”, „Revista orientală”, „Revista poporului”, „Analele literare”, „Biblioteca familiei”, „Telegraful român”, „Unirea”, „Românul”, „Naționalul”, „Binele public”, „Raiul”, „Ciulinul”, „Duminica”, „Forța morală”, „Liga literară”, „Peleșul”, „Pleiada”, „Vieața nouă”, „Generația nouă”, „Hermes” ș.a.) cu versuri, teatru și traduceri. Scria ușor (în periodice sunt răspândite peste 1500 de poezii), sub semnul unei remarcabile
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
doilea an de studenție începuse să colaboreze cu versuri la „Familia”, tot acolo publicând o nuvelă istorică, cu subiect exotic și senzațional (Simonida). Renunță însă repede la beletristică în favoarea cercetărilor etnografice, istorice și filologice, valorificate în articole apărute în „Familia”, „Telegraful român”, „Federațiunea” și „Orientul latin”. Din 1877 se stabilește la București și se dedică aproape exclusiv studiilor de istorie și adunării de documente din țară și din străinătate (Ungaria, Italia, Serbia), privitoare la istoria Transilvaniei și a celorlalte provincii românești
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
a Universității din București (1929), a fost, mai întâi, profesor suplinitor în Diciosânmărtin, Dumbrăveni, Aiud, fiind apoi funcționar în Ministerul de Externe, condus de Nicolae Titulescu. În 1923, debuta cu versuri în ziarul „Reformatorul” din Piatra Neamț; aici este redactor la „Telegraful” (1923-1924) și director al revistei literare „Freamătul” (1925, 1927). Colaborează cu poezie, cronică literară, fragmente din monografiile pe care le începuse despre Ștefan Petică și Artur Enășescu la „Tribuna nouă” „Floarea soarelui”, „Târnava”, „Universul literar”, „Universul”, „România literară”, „Convorbiri literare
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]