1,541 matches
-
de la fondarea țării. De ce ar trebui atunci să existe un asemenea contrast? Diferența între structura instituțională a sistemelor politice europene și a celui american are un rol. Sistemul european de tip cabinet are o structură piramidală, partidele de guvernământ fiind temperate de executiv dacă se dorește ca sistemul să funcționeze. Sistemul prezidențial american este mai pluralist: partidele sunt mai libere față de executiv și la fel sunt și legislatorii, federalismul adăugând încă o dimensiune de "libertate". Faptul că grupurile sunt și ele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
suplimentul "Revistei Fundației Regale"), "Tribuna", "Iașul literar", "Cronica", "Convorbiri literare", "Adevărul literar și artistic", "Ateneu", "Dacia literară" etc. Volume de versuri: Izobare, ediția I, București, 1946, ediția a II-a, Iași, 2005; Licențe emotive, Editura Junimea, Iași, 1987; Poezii. Contrapunct. Tempera. Mișcare inocentă, Editura Cartea Românească, București, 1988; Paletă de amurg, Editura Junimea, Iași, 1991; General museum, Editura Cronica, Iași, 2001; Variațiuni rococo, Editura Alfa, Iași, 2008; Cabinetul de stampe (antologie), Editura Alfa, Iași, 2009. Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
armonii mărunte,/ mă strigă pe nume ca-n catalog/ după certificatul de naștere ori deces/ și-am să-ți răspund într-un suav monolog" (Invitație). Retorica aceasta de camuflaj, de obicei ironico-parodic, este fructificată și în volumul următor, Poezii (Contrapunct. Tempera. Mișcare inocentă), Editura Cartea Românească, 1988. Pasiunea livrescă se direcționează acum mai apăsat în direcția resuscitării decorului și procedeelor simboliste specifice, deși impulsul de a uzita de acest gen de scriitură este subsumat deseori unei tendințe de semn contrar, resimțite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de mulțumire pioasă celor care m-au adus pe lume, părinții mei „vecini” Floarea și Constantin Dinu, ca și a părinților care m-au crescut „în curtea natală”, Tudora și Barbu Dinu, de la care moștenesc cumpătarea morometelui de peste pădure care tempera speranța cu interogația pricinoasă „pe ce te bazezi?” Nu pot să nu mulțumesc în calitate de creator al textului celor care sunt făcătorii cărții, sub bagheta sigură pe îndoiala ei, blânda Carmen Țăranu, alături de cea care, când era mică „vedea Vedea”, iar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a Economiei, în ambele ipostaze înfășurate, de știință și acțiune, răspunde diversității mediate social a conținuturilor dinamice nevoi-resurse. Dacă este să vorbim despre staționaritatea sistemului economic, ea are ca reper definitoriu mereu acest culoar de interacțiune, în care excesele se temperează ciclic prin fluctuația de confirmare volumică și structurală dintre nevoi și resurse. Economia rezolvă aceste probleme ca un anume automatism al organelor vegetale, responsabile de fotosinteză la plante sau de transferul de energie prin respirația aerului de către plămâni sau circulația
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub asediul postmodernității / 32 2.4. Hedonismul și educația / 34 2.5. Idealul un concept vetust? / 37 2.6. Idealul bine temperat o contradicție în termeni? / 40 2.7. Tehnică fără etică? / 41 2.8. Învățare fără etică / 45 Capitolul 3. Despre modele și rolul lor în educație / 51 3.1. Vechii greci și forța educativă a modelului / 51 3.2. Prezentul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lumii cunoașterii, profesorul nu poate oferi expertiză într-o lume care stă sub semnul hedonismului; pe de altă parte, profesorul reprezintă autoritatea într-o lume care relativizează orice autoritate, inclusiv aceea a individului asupra propriei persoane. 2.6. Idealul bine temperat o contradicție în termeni? Dacă această descriere sumară este adecvată, atunci școala este în criză, o criză care ar putea fi una de ideal; cum ar putea fi descris un ideal bine temperat? Poate prin apelul la recuperarea unor valori
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a slăbiciunilor umane riscul imanent al reversiei, metastaza nesfârșită a umanului. Adoptând o atitudine umanistă, Baudrillard critică utopiile tehnologice ajunse în orizontul postumanismului și al transumanismului, însă recurge la distopii identitare și umane. Aceste perspective distopice, pe de o parte, temperează și echilibrează prima extremă, trag semne de alarmă și deschid priviri circumspecte, dar pe de altă parte, inițiază un discurs localizat la o extremă la fel de vicioasă. Polemizând cu fenomenele extreme (ex-terminisă ale spațiului virtual, discursul criticului figurează el însuși în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
permanent la interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un amestec de afectivism și raționalism, de fenomenologie și tehnicism, un hibrid (uneori monstruosă între sensibilitatea corporală postmodernistă și raționalitatea științifică modernistă. Postumanismul temperat critică idealismul transumaniștilor care încearcă să se desprindă de granițele corporale și mintale ale ființei umane. Mai degrabă decât să însemne transcenderea corporealității fizice, ontologia postumană hibridizează fizicul și computaționalul în condiția virtualității. Acest tip de ontologie nu țintește la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cristalini, foarte bogat în ape superficiale. Văile sunt destul de largi și cu multă apă, iar pe fundul depresiunilor de la partea inferioară a rezervației și mai ales în aval de aceasta, apar porțiuni de terenuri cu exces de umiditate. Clima este temperată cu nuanțe subbaltice, verile fiind mai răcoroase, iar iernile bogate în zăpezi, climat ce favorizează dezvoltarea molidului - esență dominantă în cadrul rezervației. Culoarul Moldovei, deschis pe direcția dominantă a vânturilor și tipul de rădăcină trasantă, superficială a molidului, favorizează apariția frecventă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
mănunchi de microportrete, de „studii de caz”, construite ca proze scurte semiindependente, dau seama expresiv de dramele individuale ale unor deportați, zdrobiți ca ființe umane de condiția concentraționară. Autenticitatea mărturiei e dublată de autoanaliza minuțioasă, iar concluzia asociază o mizantropie temperată cu un optimism moderat. Comunist dezamăgit, dar rămas credincios idealului care l-a făcut să îmbrățișeze în tinerețe o ideologie cu efecte dezastruoase, G. e un memorialist incomod pentru cei dispuși să cosmetizeze unilateral (indiferent în ce direcție) istoria contemporană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
are nici un drept să se interfereze în afacerile private, reducându-i prerogativele la acelea de judecător și jandarm. În familie urmărește reducerea autorității tatălui, luându-i dreptul de educație și de orientare a copilului în interesul familiei. Prin urmare în loc să tempereze excesele ce rezultă din alterarea instinctului de dominație și subordonare, această doctrină urmărește dezmembrarea formelor de organizare socială care au la bază acest instinct: statul și familia. Proclamă proprietatea ca fiind individuală, absolută și inviolabilă, contrar instinctului natural conform căruia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
același timp conservă instinctele de bază ce permit oricărei ființe viețuitoare să supraviețuiască. La rândul său creierul reflexiv (cortexul cerebral) realizează componenta rațională a comportamentului uman, în plus deține facultățile superioare ale acestuia (rațiunea, memoria, judecata) și capacitatea de a tempera activitatea creierului impulsiv prin acțiunea mentalului conștient, format prin educație și cutumele sociale impuse de societatea în care omul trăiește efectiv. Într-o lume dominată de-a lungul întregii sale istorii de conflicte și războaie sângeroase, ca urmare a devierii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iminent pentru națiune, ar dispărea, pentru că umanitatea în ansamblu nu ar mai avea inamici externi, prin urmare forțele armate ar fi inutile. Ceea ce ar rămâne în fapt ar fi armonizarea relațiilor din interior, care s-ar rezuma la: 1. a tempera instinctele de proprietate și dominație (generatoare de conflicte atunci când devin vicii) prin puterea legislativă, executivă și judecătorească; 2. a asigura liniștea și ordinea internă; 3. și armonizarea relațiilor dintre suveranii națiunilor, indiferent de forma de guvernământ. Acestei ipoteze ideale i
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
statului, educația, familia, unde trufia, hoția și imoralitatea se întindeau ca o plagă ce era pe punctul de a sufoca elementul autohton, împotriva cărora se ridica cu atâta înverșunare Eminescu. A trebuit ca Tudor Vladimirescu să ridice poporul pentru a tempera această evoluție nefastă. Celebra sa lozincă „Țara este norodul și nu tagma jefuitorilor’ exprima cât se poate de clar situația jalnică a țării și pericolul în care se afla. Dominația greacă asupra Bisericii noastre avea să se încheie odată cu secularizarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
analiza atentă a evoluției istorice a societăților umane și a eșecurilor diferitelor metode și modele sociale folosite. El demonstrează că la originea acestei stări de fapt stă natura conflictuală a omului, generată de instinctele sale bazale care nu pot fi temperate decât prin cunoaștere și educație în spiritul moralității creștine. În acest context dezavuează „omul modern”, creație a massmediei americanizante (presa, radioul și cinematograful la vremea sa), care îl face pe individ „pretențios, mândru și stupid” în devenirea sa egoist-materialistă și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de fotografii și biografii, publicate în presă. Publicul se confruntă cu un curent justițiar. Unii jubilează. Majoritatea își pune întrebarea: de ce aceste dezvăluiri acum? De ce este demascat un vinovat și nu un altul? Bunul-simț al unei părți a opiniei publice temperează vârtejul a ceea ce românii numesc "dosariada". Într-adevăr, era bine cunoscut faptul că orice responsabilitate reală, orice carieră realizată înainte de 1989 presupuneau a servi regimul și a nu refuza să furnizezi informații dacă Securitatea o cerea. În plus, modul aparent
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
american Gerhard Lenski (1966) a propus o sinteză a celor două perspective. Lenski începe prin a recunoaște că oamenii sunt în mod fundamental egoiști și interesați major în propria lor supraviețuire și a celor care le sunt apropiați. Socializarea poate tempera aceste tendințe la unii oamenii, dar egocentrismul rămâne parte a vieții umane. Cum, atunci, bunurile și resursele sunt distribuite? Oamenii pur și simplu îngrămădesc tot ce ei pot dobândi. Astfel de acțiuni pot fi contraproductive ca unic mecanism al distribuției
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
al perenității, la care râvnește ființa noastră plăpândă.” Treptat, orizontul peregrinului se lărgește spre cele mai diverse spații geografice și culturale: India, Israel, SUA, Albania, Africa, Brazilia. Se revelă astfel tot mai pregnant scriitorul „de aleasă sensibilitate, pe care o temperează singură excesiva sa grijă de expresie” (Perpessicius), „scriitorul delectabil, fin observator al peisajului din afară, ca și al universului interior” (Al. Piru). Altă dimensiune a scrisului lui R. este aceea de portretist, învederată în Cartea albă (1968), unde închină tablete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
pretențiile inițiale, existând riscul de a salva orice afirmație prin "metaforizare". După cum o arată societățile orale sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui Tudor și revoluționarii lui Ipsilanti, fapt care, alături de lipsa sprijinului rusesc, este responsabil pentru eșecul mișcării de emancipare. Singurul câștig pentru principatele danubiene în urma răscoalei de la 1821 a fost restaurarea principiului domnitorilor pământeni. De asemenea, suzeranitatea otomană a fost temperată de intrarea celor două țări române sub protectorat rus. Influența rusă va fi continuu amplificată. Convenția de la Akkerman, din 7 octombrie 1826, consfințește prerogativele Rusiei și calitatea sa de putere protectoare în principatele danubiene. Iar Tratatul de la Adrianopol, încheiat cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Aaron este că "acela care este pătruns de această iubire sfântă [iubirea omenească prescrisă de creștinism], își va iubi și patria și nația sa, deși nu cu chipul acela esclusiv ca cetățenii vechi" (p. 40). Patriotismul, etalând o virtute civică temperată de moralitatea legii creștine, devine astfel echivalentul unei "religii civile", ale cărei "dogme privesc morala, precum și îndatoririle pe care cel care le profesează este obligat să le îndeplinească față de ceilalți" (Rousseau, 1957, p. 283). Ideea de suveranitate populară (de inspirație
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etatiste, toate manualele din această perioadă prezintă certa conștiință a românismului etnic, i.e., conștiința originii comune și a unității etnice a poporului român, dincolo de separația politică. Singura concluzie care poate fi trasă este că factorul naționalist a fost eliminat sau temperat la maximum de acțiunea cenzurii statale și a autocenzurii. Pe pagina de gardă a manualului lui Albineț stă scris "Cu voea censurei", pecetea oficială a aprobării statale. Ideea mitică a unității, atât de potentă în suscitarea imaginarului politic și atât
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un prooroc al postnaționalismului. Națiunea este continuu săpată la temelii de forțele de producție care nu mai respectă barierele politice. Revoluția industrială, descătușând forțe nebănuite ale producției, angrenează piețele naționale, anterior autarhice, în cadrul sistemului economic mondial. Antinaționalismul principial este totuși temperat prin adăugarea unei componente inspirate de Realpolitik: ținând cont de starea de fact, a existenței cadrelor naționale, lupta proletariatului pentru acapararea puterii politice trebuie să ia notă de aceste realități. Tocmai de aceea, chiar dacă muncitorii sunt apatrizi, iar exploatarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societății românești posttotalitare. Liniile de fractură socială, până atunci predominant clasiale (diviziuni orizontale) au fost verticalizate în urma decupării populaționale după criteriul etnic. Europenizarea progresivă a României, integrarea statului român în structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]