2,511 matches
-
cu o anumită ingenuitate și îngâmfare, dar cu o puritate ascetică substanțială care dă trecerii sale pe acest pământ o valoare probabil mai mare decât celei a Papei Ioan, care, chiar dacă glumea pe această temă, era un om al puterii. Tempo, 8 iulie 1973 Către editorul Rusconi 1tc "Către editorul Rusconi1" Nu intenționez să condamn nici un autor pentru că acceptă să lucreze cu Rusconi 2. Nu doar fiindcă cred, de exemplu, că a lucra pentru televiziune este mult mai rău, ci pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
critice mă face acum să concluzionez inevitabil printr-un îndemn adresat cititorului de a nu rata aceste pagini ale lui Pannella, singurele de până acum din Italia ce definesc din interior o perioadă a contestării, trasându-i o posibilă continuitate. Tempo, 4 noiembrie 1973 Experiențe ale unei cercetări despre toxicomania juvenilă în Italia, sub îngrijirea lui Luigi Cancrini 1tc "Experiențe ale unei cercetări despre toxicomania juvenilă în Italia, sub îngrijirea lui Luigi Cancrini1" Până acum câțiva ani, oamenii foarte săraci, cei
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
instaurăm o relație inteligentă (inclusiv, și în special, în lupta deschisă), să nu ne limităm la a-i pune în cârcă toate culpele, ci să încercăm să facem o asemenea operațiune cu atât mai meritorie cu cât e mai extremistă. Tempo, 11 noiembrie 1973 Giovanni Comisso: Cei doi tovarăși 1tc "Giovanni Comisso \: Cei doi tovarăși1" Giovanni Comisso 2 a scris Cei doi tovarăși în 1934, adică în perioada în care (în afară de Moravia 3 și de câteva scrieri narative arhaice înainte de el
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care era menit concreteței vieții și activității, știa bine că argumentele ce demonstrează nulitatea și iluzia „adevărului” sunt și ele „adevărate”, o sărmană filozofie ca oricare alta, nulă și derizorie însă față de intimitatea cu trupul mare și cald al existenței. Tempo, 2 decembrie 1973 Dezvoltare și progres 1tc "Dezvoltare și progres1" Există două cuvinte ce revin frecvent în discuțiile noastre, fiind chiar cuvintele-cheie. Acestea sunt „dezvoltare” și „progres”. Sunt două sinonime? Sau, dacă nu sunt două sinonime, indică două momente diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Adică aparținând acelei lumi unde se vorbea în dialect, iar acum nu se mai vorbește astfel decât cu rușine, unde se voia revoluția, iar acum a fost uitată, unde exista o grație (și o violență) de care astăzi se leapădă. Tempo, 11 ianuarie 1974 Un evreu neamțtc "Un evreu neamț" Îmi începusem articolul despre Cei doi tovarăși de Giovanni Comisso (Tempo, 2 decembrie 1973) exprimându-mi stupoarea față de precocitatea maturității narative a lui Comisso, într-un moment în care în Italia
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
se voia revoluția, iar acum a fost uitată, unde exista o grație (și o violență) de care astăzi se leapădă. Tempo, 11 ianuarie 1974 Un evreu neamțtc "Un evreu neamț" Îmi începusem articolul despre Cei doi tovarăși de Giovanni Comisso (Tempo, 2 decembrie 1973) exprimându-mi stupoarea față de precocitatea maturității narative a lui Comisso, într-un moment în care în Italia (1934) nici măcar nu se vorbea despre o tradiție narativă recentă. Fuseseră, cu câțiva ani înainte, doar „evreul neamț” Italo Svevo
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o carte, iar tinerii care se luptau și mureau o făceau ca într-o glumă cosmică, jucându-și propria viață cu aceeași ușurință ca eroii unui „western mut”. Într-un alt articol (despre Puțină febră de Sandro Penna, tot în Tempo, 10 iunie 1973) spusesem că, sub fascism, Italia rămăsese intactă în mizeria și în cultura sa „populară”: în realitate, fascismul antrenase și corupsese câteva sute de mii de italieni, dar ceilalți circa patruzeci de milioane - burghezia mică și foarte mică
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
avansată, mai matură și mai bogată și, mai ales - dată fiind formația mai mult franceză decât italiană a persoanelor care, la fel ca Svevo, țineau de aceasta, trăind la marginile Imperiului Habsburgic -, înzestrată cu o mare tradiție, cum spuneam, narativă. (...) Tempo, 1 februarie 1974 Oamenii culți și cultura populară 1tc "Oamenii culți și cultura populară1" Evident, nu putea fi altfel, și deci nu e cazul să ne plângem: dar este cu adevărat păcat că De Martino 2, în loc să se ocupe de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
relații cu puterea au rămas neschimbate. Iar epoca revoluționară a consumismului, care a răsturnat și a schimbat din rădăcini relațiile dintre cultura centralizată a puterii și culturile populare, nu a făcut decât să „izoleze” și mai mult universul popular napolitan. (...) Tempo, 22 februarie 1974 Biserica, penisurile și vaginele 1tc "Biserica, penisurile și vaginele1" Biserica nu poate fi decât reacționară: Biserica nu poate fi decât de partea puterii; Biserica nu poate decât să accepte regulile autoritare și formale ale conviețuirii; Biserica nu
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu atâta cruzime. Pesimismul față de omul pământesc este prea total pentru a îngădui ardoarea iertării și înțelegerii. Acest lucru aruncă o lumină plumburie și confuză asupra tuturor. Și nu văd nimic mai puțin religios, ba chiar mai respingător, decât asta. Tempo, 1 martie 1974 Închisoarea și fraternitatea iubirii homosexualetc "Închisoarea și fraternitatea iubirii homosexuale" Pretextul intervenției mele este un articol apărut într-un ziar ce aparține aceleiași ideologii instituite ca opoziție căreia îi aparțin și eu; și se datorează probabil vreunui
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
al unui homosexual la pogromul servil și feroce al așa-numiților „normali”: este vorba despre sinuciderea protagonistului homosexual din Cartea albă a lui Cocteau, ce și-a luat viața deoarece înțelesese că era intolerabil pentru un om să fie tolerat. Tempo, 26 aprilie 1974 Francesco de Gaetano: Aventuri în vreme de război și de pace1tc "Francesco de Gaetano \: Aventuri în vreme de război și de pace1" În legătură cu relațiile dintre „cultura” burgheză și „cultura” populară, am avut în ultimele luni experiențe amare
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
totalitare dintre puteri o distruge. Nici măcar nu se poate imagina că înșiși nepoții de 20 de ani ai lui Francesco De Gaetano, de-acum „aculturați” și de aceea transformați în niște adevărați slujitori ai puterii, mai pot fi ca el. Tempo, 12 iulie 1974 Ferdinando Camon: Literatura și clasele inferioare 1tc "Ferdinando Camon \: Literatura și clasele inferioare1" În 1970, Ferdinando Camon 2 a publicat un roman intitulat A cincea stare 3. Această „a cincea stare” ar fi lumpenproletariatul țărănesc, a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a textelor lor „expresive”, care este în linii mari identică în „culturile populare” din toată lumea (cel puțin așa cum a fost până astăzi). Codul expresiv și interpretativ „umil” este enorm de stratificat, iar stratificările sale nu corespund deloc fazelor istoriei oficiale. Tempo, 9 august 1974 Împotriva oficialității istoriei: martori neclasificabili 1tc "Împotriva oficialității istoriei \: martori neclasificabili1" În volumul său Literatura și clasele inferioare, Ferdinando Camon trasează un fel de schemă a relațiilor dintre scriitorul cult și cultura populară. Astfel de relații sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Prin aceasta dezamăgește și eludează cititorul, așa cum a dezamăgit și a eludat justiția Statului. Nici n-am putea să nu-i dăm dreptate: dat fiind că Statul a avut nevoie de Mafie, este clar că Sciortino cunoaște Statul foarte bine... Tempo, 16 august 1974 Genocidul 1tc "Genocidul1" Vă rog să-mi scuzați impreciziile sau incertitudinile terminologice. Materia abordată - s-a spus dinainte - nu este literară, iar spre nefericirea sau norocul meu eu sunt un literat, și de aceea nu dețin termenii
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în ce constau „cele sfinte” și dacă episcopii care la Sinod se declară progresiști nu sunt ipocriți, când singurul fel de a fi progresist pentru un preot este, evident, să fii progresist la modul extremist (sau creștin) ca Giovanni Franzoni. Tempo, 22 noiembrie 1974 Cuprinstc " Cuprins" Visul și mânia lui Pier Paolo Pasolini (Piero Spila) 5 Prefață (Alfonso Berardinelli) 9 Notă introductivă 15 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 17 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 23 15 iulie 1973
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ritmul și pledează elocvent, cum făcuse și John Dewey înaintea lui, pentru aplicarea termenului "ritm" la artele plastice. Ne pare totuși imposibil să ignorăm profunda deosebire dintre ritmul unei bucăți muzicale și ritmul unei colonade, în care nici ordinea, nici tempoul nu sunt impuse de structura operei. Complexitatea și integrarea nu sunt decât alți termeni pentru "varietate" și "unitate", având astfel o utilitate foarte limitată. Puține încercări concrete de a se ajunge la astfel de numitori comuni ai artelor pe o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de ajuns pentru a explica deosebirile dintre productivitatea literaturii laice și relativa sterilitate a picturii. Dar toate acestea ne duc prea departe, la probleme istorice concrete. Diferitele arte - artele plastice, literatura și muzica - au fiecare evoluția lor individuală, cu un tempo diferit și cu o structură internă diferită a elementelor. Fără îndoială, ele au relații permanente unele cu altele, dar aceste relații nu sunt influențe care încep într-un punct și determină evoluția celorlalte arte ; ele trebuie concepute mai degrabă ca
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Coordonarea în vorbirea populară românească, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Tigău, Alina-Mihaela, 2011, Syntax and Interpretation of the Direct Object in Romance and Germanic Languages, București, Editura Universității din București. Tiktin, Hariton, 1945, Gramatica română, ediția a III-a, București, Tempo. TILR - Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Tratatul de istoria limbii române, I-III, ms. (nepublicat). The Surrey Database of Agreement, bază de date alcătuită de Dunstan Brown, Greville Corbett, Carole Tiberius și Julia Barron, University of Surrey
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mușchii membrelor inferioare și ai spatelui, se intensifică activitatea sistemului cardiovascular și respirator. Acțiunea de tonifiere a mersului constă În creșterea capacității de contracție a miocardului, mărirea volumului diastolic a inimii și a circulației de retur a sângelui venos. În funcție de tempo și tipul de mers consumul energetic crește de la 3-8 până la 10-12 ori. În stare de repaus omul consumă energie În medie 1,5 kcal/min. În timpul mersului cu o viteză de 5-6 km/h omul cu o greutate de 54
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
h omul cu o greutate de 54 kg consumă 4,2 kcal/min, cel de 72 kg - 5 kcal/min, iar cel de 90 kg - 6,1 kcal/min. Cu alte cuvinte, consumul de energie crește de 3-4 ori În funcție de tempo și greutatea persoanei. În funcție de viteza de deplasare se deosebesc următoarele tipuri de mers: mersul lent (până la 70 pași/min). Este În general recomandat celor bolnavi, cei care se recuperează după infarct de miocard sau cei ce suferă de afecțiuni cardiace
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
se deosebesc următoarele tipuri de mers: mersul lent (până la 70 pași/min). Este În general recomandat celor bolnavi, cei care se recuperează după infarct de miocard sau cei ce suferă de afecțiuni cardiace avansate; mers cu viteză medie Într un tempo de 71-90 pași/min (3-4 km/h). Este recomandat În general celor bolnavi de boli cardiovasculare, efectul de antrenare pentru cei sănătoși este scăzut; mersul rapid Într un tempo de 91-110 pași/min (4-5 km/h), are efect de antrenare
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
suferă de afecțiuni cardiace avansate; mers cu viteză medie Într un tempo de 71-90 pași/min (3-4 km/h). Este recomandat În general celor bolnavi de boli cardiovasculare, efectul de antrenare pentru cei sănătoși este scăzut; mersul rapid Într un tempo de 91-110 pași/min (4-5 km/h), are efect de antrenare la persoanele sănătoase; mersul foarte rapid Într-un tempo de 111-130 pași/min (5-6 km/h), are o influență foarte puternică de antrenare. Cu toate acestea nu toate persoanele
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
recomandat În general celor bolnavi de boli cardiovasculare, efectul de antrenare pentru cei sănătoși este scăzut; mersul rapid Într un tempo de 91-110 pași/min (4-5 km/h), are efect de antrenare la persoanele sănătoase; mersul foarte rapid Într-un tempo de 111-130 pași/min (5-6 km/h), are o influență foarte puternică de antrenare. Cu toate acestea nu toate persoanele sănătoase pot să reziste acestui tempo pe o perioadă mare de timp. Efectul de antrenare este determinat de frecvența pulsului
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
km/h), are efect de antrenare la persoanele sănătoase; mersul foarte rapid Într-un tempo de 111-130 pași/min (5-6 km/h), are o influență foarte puternică de antrenare. Cu toate acestea nu toate persoanele sănătoase pot să reziste acestui tempo pe o perioadă mare de timp. Efectul de antrenare este determinat de frecvența pulsului. Frecvența cardiacă În timpul mersului, necesară pentru influențarea efectivă asupra sistemului cardiovascular, trebuie să fie În limitele a 65-85 % de la frecvența cardiacă maximă pentru fiecare vârstă (tab
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
În jur de 1,5 km, urmând să fie mărită la fiecare două lecții cu 300-400 m, crescând până la 4,5-5,5 km. De la Început se poate deplasa pe teren plat, mai apoi pe teren denivelat. Trebuie Început Într-un tempo lent, ca mai departe, În lipsa senzațiilor de ”strângere” la nivelul cutiei toracice, a durerilor În regiunea inimii, a creșterii frecvenței cardiace, a amețelilor și a altor simptome, se trece la un tempo mediu și rapid. Durata primelor lecții este În
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]