2,706 matches
-
formele sale se utilizează metoda jocurilor dinamice ("Rațele și vînătorii", "Leapșa", "Al treilea fuge" etc.). * Metode și mijloace pentru dezvoltarea vitezei de repetiție O altă metodă de exersare a vitezei de repetiție este executarea unor acte și acțiuni motrice în tempouri maximale, în tempouri alternative (maximal, submaximal), la semnal auditiv, vizual etc. Utilă pentru dezvoltarea vitezei de repetiție este metoda întrecerii, datorită influenței pozitive pe care o are lucrul de viteză asupra organismului copilului. Dezvoltarea vitezei de repetiție se poate constitui
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
utilizează metoda jocurilor dinamice ("Rațele și vînătorii", "Leapșa", "Al treilea fuge" etc.). * Metode și mijloace pentru dezvoltarea vitezei de repetiție O altă metodă de exersare a vitezei de repetiție este executarea unor acte și acțiuni motrice în tempouri maximale, în tempouri alternative (maximal, submaximal), la semnal auditiv, vizual etc. Utilă pentru dezvoltarea vitezei de repetiție este metoda întrecerii, datorită influenței pozitive pe care o are lucrul de viteză asupra organismului copilului. Dezvoltarea vitezei de repetiție se poate constitui în temă de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pe serii (la școlari se recomandă lucrul pe serii). Factorii de progres în programarea exercițiilor de rezistență sînt durata efortului și scurtarea pauzelor dintre serii. * Mijloacele utilizate în lecția de educație fizică pentru dezvoltarea rezistenței sînt: alergare de durată în tempo uniform; alergarea continuă pe durata a 2' sau 3' (pot fi utilizate și valori superioare ale duratei efortului, în serii, cu pauze identice între repetări); utilizarea ștafetelor și a parcursurilor aplicative; jocurile dinamice sînt mijloace eficiente în dezvoltarea rezistenței prin
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
direcția și amplitudinea mișcării; structura exercițiului este simplă, cu o înlănțuire logică a mecanismului de mișcare; este indicat numărul de exerciții sau serii în funcție de scopul urmărit (creșterea masei musculare sau a forței de contracție); sînt respectate pauzele între serii și tempoul de execuție. se execută acte și acțiuni motrice pentru învingerea unei rezistențe (îngreuieri). Pot fi realizate îngreuieri cu ajutorul unor obiecte sau aparate, dar trebuie reținut că, la această vîrstă, în dezvoltarea forței, valoarea îngreuierilor folosite, raportată la valoarea maximă de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
26 Calități motrice Viteză Capacități coordinative Forță Rezistență Deprinderi motrice De baza Aplicativ-Utilitare Deprinderi și priceperi motrice specifice probelor și ramurilor sportive Atletism Alergare de viteză cu start din picioare Aruncarea mingii de oină de pe loc Alergare de durată în tempo moderat Gimnastică Acrobatică Săritură cu sprijin Joc sportiv Minibaschet Minihandbal Probe de evaluare Tabelul 9.1.2 Tabel nr. 9.1.2 PLAN ANUAL (EȘALONAREA ANUALĂ A UNITĂȚILOR DE INSTRUIRE) UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÎNT:ȘCOALA NR. 15; AN ȘCOLAR: 2004-2005 CLASA
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
40 41 Calități motrice Viteză Capacități coordinative Forță Rezistență Deprinderi motrice De bază Aplicativ-Utilitare Deprinderi și priceperi specifice probelor și ramurilor sportive Atletism Alergare de viteză cu start din picioare Aruncarea mingii de oină de pe loc Alergare de durată în tempo moderat Gimnastică Acrobatică Săritura cu sprijin Joc sportiv Minibaschet Minihandbal Probe de evaluare B. Planul calendaristic semestrial * Distribuirea lecțiilor pe unități de instruire Planul calendaristic semestrial va fi consemnat în forma următoare: ȘCOALA: CLASA: SEMESTRUL: PROBE DE EVALUARE (SPECIFICE FIECĂREI
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
de acționare codificate și dozate. Pentru realizarea fiecărei teme și obiectiv propus operăm cu ajutorul mijloacelor pe care le numim sisteme de acționare care pot fi simple și complexe. Fiecare sistem de acționare are cod cifric, dozare (timp, număr de repetări) tempo, formații de lucru, pauză între repetări. În lecția de educație fizică se programează unul sau mai multe sisteme de acționare avînd grijă ca prin dozarea respectivă să utilizăm timpul alocat lecției. Menționarea formației de lucru pentru fiecare sistem de acționare
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
lucru pentru fiecare sistem de acționare este importantă, deoarece permite aprecierea timpului avut la dispoziție și felul în care este utilizat. În continuare exemplificăm cîteva sisteme de acționare: 1. Sisteme de acționare simple formate dintr-o singură structură motrică au tempo, număr de repetări variabile, formații de lucru și pauză între repetări, activă sau pasivă după caz. Exemplu: pentru viteză (codul pentru viteză este V, lîngă care se atașează cifra 1, 2, 3 etc.). Viteza (V) V.1. Alergare pe distanță
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pauză între repetări, activă sau pasivă după caz. Exemplu: pentru viteză (codul pentru viteză este V, lîngă care se atașează cifra 1, 2, 3 etc.). Viteza (V) V.1. Alergare pe distanță de 10m din poziția stînd, la semnal auditiv, tempo (100%), 2-3 serii, pauză 30''(mers cu respirație). Formații de lucru: 2 linii a cîte 15 elevi V.2. Alergare pe distanța de 10 m cu plecare din sprijin ghemuit la semnal sonor, tempo (100%), 2-3x, pauză 30''(mers cu
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
din poziția stînd, la semnal auditiv, tempo (100%), 2-3 serii, pauză 30''(mers cu respirație). Formații de lucru: 2 linii a cîte 15 elevi V.2. Alergare pe distanța de 10 m cu plecare din sprijin ghemuit la semnal sonor, tempo (100%), 2-3x, pauză 30''(mers cu respirație). Formații de lucru: 5 linii a cîte 6 elevi 2. Sistemele de acționare complexe sînt formate din 2,3 sau mai multe structuri motrice, sub același cod. Numărul de repetări dat la început
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
reluat. Exemplu: HANDBAL (H); H.1. 3-4x, pauză (pasivă) 40'' a) Conducerea mingii în dribling în linie dreaptă cu brațul îndemînatic (dreapta, stînga) pe distanța de 10m, pasare cu o mînă de deasupra umărului (prinderea cu două mîini de la piept), tempo submaximal (70-80%), 3 serii, pauză 30''(mers cu respirație). Formații de lucru: cîte două șiruri față în față, a cîte 8 elevi. b) Conducerea mingii în dribling în linie dreaptă alternativ (cu brațul drept și stîng) pe distanța de 10m
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
mers cu respirație). Formații de lucru: cîte două șiruri față în față, a cîte 8 elevi. b) Conducerea mingii în dribling în linie dreaptă alternativ (cu brațul drept și stîng) pe distanța de 10m pasare cu două mîini de la piept, tempo submaximal (70-80%) 2x, pauză (mers cu respirație) 40''. Formații de lucru: cîte două șiruri față în față, a cîte 8 elevi. c) Pasarea și prinderea mingii în triunghi de pe loc cu o mînă; distanță 3m ,30'' spre stînga, 30'' spre
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
se pornește în alergare pînă la linia opusă, o depășește cu ambele picioare și revine la linia de plecare, parcurgîndu-se de 5 ori distanța de 5m; se înregistrează timpul realizat în secunde și fracțiuni de secundă; * Alergare de durată în tempo uniform moderat: se desfășoară pe teren plat, fără denivelări, în grupe de 6-8 elevi; alergarea este continuă, în ritm propriu, pe duratele corespunzătoare fiecărui calificativ; * Extensii ale trunchiului din culcat facial: executantul adoptă poziția culcat facial cu palmele la ceafă
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
22 23 24 25 26 Calități motrice Viteză Capacități coordinative Forță Rezistență Aplicativ-utilitare Deprinderi și priceperi motrice specifice probelor și ramurilor sportive Atletism Alergare de viteză cu start din picioare Aruncarea mingii de oină de pe loc Alergare de durată în tempo moderat Gimnastică Acrobatică Săritură cu sprijin Joc sportiv Minibaschet Minihandbal Probe de evaluare PLAN ANUAL (EȘALONAREA ANUALĂ A UNITĂȚILOR DE INSTRUIRE) UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÎNT: ȘCOALA NR. 15; AN ȘCOLAR: 2004-2005 CLASA a IV-a: .... CONDIȚII DE DESFĂȘURARE: MEDIU URBAN; SALĂ
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
40 41 Calități motrice Viteză Capacități coordinative Forță Rezistență Deprinderi motrice De bază Aplicativ-Utilitare Deprinderi și priceperi specifice probelor și ramurilor sportive Atletism Alergare de viteză cu start din picioare Aruncarea mingii de oină de pe loc Alergare de durată în tempo moderat Gimnastică Acrobatică Săritura cu sprijin Joc sportiv Minibaschet Minihandbal Probe de evaluare 5. P lanul calendaristic semestrial Va fi consemnat în forma următoare: ȘCOALA: CLASA: SEMESTRUL: PROBE DE EVALUARE (SPECIFICE FIECĂREI CLASE, VEZI PROGRAMA) OBIECTIVE CADRU: 1..... 2..... 3
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
e importanți fenomeni di "organizzazione delle masse", di regolamentazione anche coatta delle loro modalità di vită, di ricerca di un nuovo e forțe "conformismo" necessario per lo sviluppo della nuova produzione fordistă. Pur dunque con dei limiti, dovuti allo stesso tempo storico în cui egli vive e riflette, Gramsci è anche estremamente attento a precisare la derivă totalitaria dello Stato del Novecento e i pericoli insiti șu questo fronte în primo luogo per îl movimento comunistă. La questione della statolatria a
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
editore, Romă, 2009, p. 861. 21 Antonio Gramsci, Enzo Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1978, p. 20. 22 Ibidem, p. 22. 23 Simona Colarizi, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. 24 A. Bordiga, "Gli schieramenti parlamentari în Italia", în Rassegna comunistă, 31 mai 1921, în P.C. Zunino, Interpretazione e memoria del fascismo. Gli anni del regime; Laterza, Roma-Bari, 1991, p. 14. 25
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
dall' Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997. CHABOD Federico, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965. COLARIZI Simona, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. DRĂGULIN Cristea Ioana, Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, Cultura Medieșeana ÎI, Mediaș, 2013. Idem, Risorgimento în viziunea lui Antonio Gramsci, teza de doctorat, susținută decembrie 2015. Idem, Crearea statului italian
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
guerra, nei testi pubblicati sulla rivista nazionalista (non a caso!) "Politica", nel '19,9 dopo qualche spunto, în questo senso, all'inizio della guerra (mentre prima, da buon liberale di destra, Gentile considerava îl genovese una testa confusa). Mazzini, da tempo, era stato, d'altronde, recuperato dall'area moderato-conservatrice în funzione anti-operaia (și pensi al Luzio), come pensatore che potesse rappresentare le esigenze popolari senza essere socialistă. Di Mazzini, Gentile valorizzava ciò che poteva giustificare una comunità politică în cui i
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
sconfitta dell'Italia. La sua idea di un ripristino del liberalismo șu nuove bași era ormai vista nelle mani delle potenze alleate. Non che questa centralità dell'Idea di patria non avesse spinto Croce sullo stesso piano di Gentile al tempo della guerra d'Etiopia, né che subito dopo la guerra non pose di nuovo Croce, come dopo la Grande Guerra, în polemică con gli alleati, visto îl trattato di pace. Mă, certo, Croce ritenne di non rispondere all'invito di
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
ancoră în minoranza, che la maggioranza della classe operaia andrà coi riformisti e che i borghesi democratici liberali avranno ancoră da dire molte parole. Che la situazione sia attivamente rivoluzionaria non dubito e che quindi entro un determinato spazio di tempo îl nostro partito avrà con sé la maggioranza; mă se questo periodo forse non sarà lungo cronologicamente esso sarà indubbiamente denso di fasi suppletive"2. Sraffa e Wittgenstein: 1929-1930 Îl sodalizio intellettuale tra Wittgenstein e Sraffa è, per cerți verși
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
nel Tractatus Logico-Philosophicus di Wittgenstein contenute nell'insieme 6.37. La prima è riferita alla necessità logică - secondo Wittgenstein - che attesterebbe l'indipendenza delle forme logiche rispetto alla nostră volontà. "6.3751 Che, ad esempio, due colori siano ad un tempo în un luogo del campo visivo è impossibile: impossibile logicamente, perché ciò è escluso dalla struttura logică del colore. Pensiamo a come questa contraddizione și presenti nella fisica. All'incirca così: una particella non può avere nel medesimo tempo due
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
un tempo în un luogo del campo visivo è impossibile: impossibile logicamente, perché ciò è escluso dalla struttura logică del colore. Pensiamo a come questa contraddizione și presenti nella fisica. All'incirca così: una particella non può avere nel medesimo tempo due velocità; vale a dire, non può, nel medesimo tempo, esser în due luoghi; vale a dire, particelle în luoghi diverși în un unico tempo non possono essere identiche. (È chiaro che îl prodotto logico di due proposizioni elementari non
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
impossibile logicamente, perché ciò è escluso dalla struttura logică del colore. Pensiamo a come questa contraddizione și presenti nella fisica. All'incirca così: una particella non può avere nel medesimo tempo due velocità; vale a dire, non può, nel medesimo tempo, esser în due luoghi; vale a dire, particelle în luoghi diverși în un unico tempo non possono essere identiche. (È chiaro che îl prodotto logico di due proposizioni elementari non può essere né una tautologia né una contraddizione. L'enunciato
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
contraddizione și presenti nella fisica. All'incirca così: una particella non può avere nel medesimo tempo due velocità; vale a dire, non può, nel medesimo tempo, esser în due luoghi; vale a dire, particelle în luoghi diverși în un unico tempo non possono essere identiche. (È chiaro che îl prodotto logico di due proposizioni elementari non può essere né una tautologia né una contraddizione. L'enunciato, che un punto del campo visivo ha nel medesimo tempo due diverși colori, è una
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]