2,257 matches
-
maldăre de lână.../ Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă clocotită./ E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă de povidlă de prune îngroșată/ Cu indiscreții fine (mă mir!) de cârpă arsă./ O clipă-o nuanțare de lapte, însă ștearsă.../ Și deodată somnul pe frunte ca o pată". Căderii într-un somn binefăcător de aici i se adaugă alte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și rolurile secundare de decorator, costumier, machior, luminist, mașinist. Aceste roluri sunt asumate cu simt artistic. Datorită simțului estetic pe care îl are, ea modelează scene originale. Că regizor, apelează la "teatralizarea" evenimentelor. Pariziana este o virtuoasa a scenelor cu tentă senzațională, purtând însemnele spectaculozității. Ea seamănă cu personajele din teatrul de avangardă al lui Antonin Artaud, care "fac" spectacolul dramatic prin modul de a valoriza tehnică teatrală și de a reprezenta scenic timpul și spațiul. În comedia urbană, conform schemei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
revint à la mémoire, d'une façon și nette qu'il distinguait maintenant des détails nouveaux, des particularités plus intimes; sous le dernier volant de șa robe, son pied passait dans une mince bottine en soie, de couleur marron; la tente de coutil formait un large dais sur să tête, et leș petits glands rouges de la bordure tremblaient à la brise, perpétuellement" [Flaubert, L'éducation sentimentale, p.44]. 311 "Quelquefois, îl se réveillait le coeur plein d'espérance, s'habillait soigneusement
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vehement orice încercare (chiar și justificată) de a apropia creația să de a altora, fie aceștia chiar nume de prim rang. Scrierile sale ulterioare de factură teoretică, interviurile sau articolele publicate după anii patruzeci în care abordează subiecte variate cu tentă socială, politica, dar care nu le neglijează pe cele literare sau de tehnica poetica aproape că nu conțin referiri la posibile ascendente ale versurilor sale în operele contemporanilor. Sistemul de autoapărare pe care scriitorul și-l dezvoltase în urmă experiențelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scriitorului ermetic, după al doilea Război Mondial poezia trebuia reconstruită pornind de la exemplul înaintașilor prin reconsiderarea atentă a operelei lor. În același an, 1946, sicilianul a scris Omul și poezia, expunere bogată în ecouri leopardiene, ce, sub condeiul lui, capătă tentă ideologică: atunci când spunem durere, nu înțelegem pesimism, care este negarea vieții (...), ci acea forță ce a putut întotdeauna să frângă orice lanț.250 După război poetul a fost înscris, pentru un timp, în Partidul Comunist. Au urmat O poetica (1950
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ocurentelor cuvântului respectiv promite să nuanțeze ascendentele. În Canturile există un numar de douăzeci și două de prezente, egal cu rata frecventei de apariție a substantivelor affetto, errore, mare, luce și via.340 Învăluit în tonul declamativ al versurilor cu tentă patriotică, regăsim termenul amintit în La monumentul lui Dante, unde autorul alege formă de plural: venti. Pluralul, folosit de Leopardi și în alte poezii (epitetele interminati spazi și sovrumani silenzi din Infinitul) este un procedeu al poeticii cuvântului vag, formulate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
că scriitorul a trecut dincolo de mesajul rimelor inițiale, de care s-a îndepărtat mai mult decât o făcuse în cazul celor două traduceri din Simonide.472 Poetul a adăugat versurilor lui Arnault o componentă aparent nesemnificativă, decisivă în realitate: o tentă tipic leopardiană de vag, indefinit, ușor, mai putin accentuată în textul de pornire. Chiar și numai încărcătură atât de personală a traducerilor lui Quasimodo ar putea trimite cu gândul la tehnică leopardiană a imitației: cu atat mai mult cu cât
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o imagine acustică printre termenii amintiți Quasimodo zugrăvește iubirea că pe un ecou al sentimentului leopardian impetuos: Dar unde bat, iubire, a tale tobe? (De-a lungul Isarului).507 Pornind de la binomul dragoste / moarte, poetul romantic creionează și fragmente cu tentă civică, patriotică, ce subliniază rolul poetului în cadrul societății și iubirea de țară: și sus pe-Antela, unde sfântă ceață / prin propria-i moarte, moartea o desfide, / urca privind spre mare, / spre coasta și spre ceruri Simonide. Cu grele lacrimi șiroind
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e io penso a te che ascolti (...) residui / di meditazioni dentro îl mio corpo / e îl rumore della morte nel suo arco / continuo e la mia domanda assoluta / che și chiude. Îl silenzio non m'inganna: Scrivo parole e analogie, tento / di tracciare un rapporto possibile / tra vită e morte. (...) Ciò che deve venire è qui, / e se non fosse per te, amore, / îl futuro avrebbe già quell'eco / che non voglio ascoltare e che vibră / sicuro come un insetto della
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Silvio Novaro (1930-1941), îngrijit de Giovanna Musolino, Archinto, Milano, 1999, p. 14. 137 În cercul de prieteni de la 'Circoli': Angelo Barile, Adriano Grande, Salvatore Quasimodo, Glauco Natoli, Ungaretti era numit îl vate sau îl vatissimo, nume care, nu fără o tentă de ironie, indică respectul și admirația de care se bucură poetul din Romă în lumea literară a epocii: după publicarea fragmentului mai sus menționat Angelo Barile preciza în scrisoarea din 7 ianuarie 1932: Dar după toate aparențele trebuie să presupun
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cele mai liberale și cele mai puțin înclinate spre dirijism, cele mai reticente la intervenția economică a statului, adepte ale ideii de superioritate a întreprinderii private și a liberei inițiative; • tipul vest-european, ce cuprinde economiile de piață cu o pronunțată tentă dirijistă, variind după coloratura politică a guvernului, adepte ale intervenției active a statului în economie; • tipul de economie socială de piață, ce reprezintă un sistem economic care tinde spre reunirea libertății pieței cu armonia socială, în care sectorul privat cooperează
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai mult sau mai puțin introspective despre viața ei. Carnetele au culori metafo rice: negru (segmentul narativ referitor la experiența Annei în Africa), roșu (fragmentul despre simpatiile comuniste ale personajului), galben (intervalul întîlnirilor erotice eșuate) și albastru (dimensiunea singura cu tentă psiho logică suprapusă vieții personale a Annei, cu emoțiile și revelațiile sale intime). "Carnețelele" interacționează cu o nuvelă (neutră din unghiul perspectivei narative) intitulată Free Women/Femei libere, o introducere dezvoltată în existența Annei și a prietenei ei Molly (conturată
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
neclare: este vizitat noaptea de persoane misterioase, care dețin chei "universale", "potrivite" la toate încuietorile publice și private din Ucraina și care îi lasă colete cu tot felul de bunuri și obiecte), alături de un pistol automat, și face comisioane (cu tentă conspirativă) pentru redactorul său șef dispărut la rîndul lui din oraș, pentru o vreme, pînă "se așterne praful". Află, într-o astfel de incursiune în biroul șefului, că necrologurile sînt "aprobate" de un superior enigmatic, urmînd a fi "executate" la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
alt mijloc de redescoperire a frumuseții primordiale, resuscitată prin incantații de tipul : "Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumina./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala, zărilor, velină// Ce-am făcut? Cum o s-ascund// Pata galbenă, arsura? este tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbuibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zări lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Cerul senin ca pe-un panaș puțin strâmb". (Învingători) sau ludice: "Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumină./ Eu în joc stropesc cu soare/ Coala zărilor velină// Ce-am făcut? Cum s-o ascund/ Pata galbenă arsura?/ Peste tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zori lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
autoarei, Ochiul de greier, 1981. Este poate volumul marcat cel mai puternic de aversiunea contra ideologiei, aducând, în construcția lui, o absență a metaforei, diferită de absența cu care obișnuise poezia lozincardă. Deși el însuși conține o metaforă una cu tentă subversivă, ochiul de greier fiind ochiul veșnic treaz al artistului persecutat acest volum va marca începutul unui lung șir de alte volume încadrate în ceea ce am numit absență a metaforei: Greierii cântă numai în somn,/ Greierii ziua sunt numai insecte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cele mai liberale și cele mai puțin înclinate spre dirijism, cele mai reticente la intervenția economică a statului, adepte ale ideii de superioritate a întreprinderii private și a liberei inițiative; • tipul vest-european, ce cuprinde economiile de piață cu o pronunțată tentă dirijistă, variind după coloratura politică a guvernului, adepte ale intervenției active a statului în economie; • tipul de economie socială de piață, ce reprezintă un sistem economic tinzînd spre reunirea libertății pieței cu armonia socială, în care sectorul privat cooperează cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
au activat cu mult înaintea apariției termenului, ori de a descoperi, în opera unui același scriitor, atât texte moderne, cât și postmoderne (este binecunoscut, în literatură, cazul Joyce: dacă Portretul artistului la tinerețe a fost receptată ca o lucrare cu tentă modernă, Finnegans Wake este considerată o scriere postmodernă). * * * Aceste sumare treceri în revistă ale unor trăsături ale postmodernismului au indicat, concomitent, și o serie de dificultăți care pot apărea în fața unui demers care se vrea a fi unul cât mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Derrida). Subscriind opiniei conform căreia, în pofida numeroaselor asemănări și preluări conceptuale, cele două curente au totuși o identitate proprie, s-au putut reliefa contururile unei "cotituri postmoderne", cu caracteristicile sale distincte. Pentru că postmodernismul s-a proclamat drept un curent cu tentă internațională, un moment al analizei a fost dedicat încercării de a răspunde întrebării dacă există un postmodernism românesc, reperele periodizatoare evidențiind și modul de tratare a postmodernismului de către reprezentanți ai culturii române, precum și temele cele mai discutate în acest spațiu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unei "fatalități a modernității noastre, și căreia noi nu-i cunoaștem decât latura deprimată, din care americanii au făcut un eveniment, care este, poate, într-adevăr, evenimentul sfârșitului istoriei" (Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent, p. 70). 505 Vidich decriptează chiar o tentă eshatologică în comparația întreprinsă de Baudrillard "Cartea este scrisă într-o tonalitate eshatologică ce se referă la un dezastru iminent atribuibil Statelor Unite, drept nucleu canceros pentru întreaga lume civilizată" (Arthur Vidich, "Baudrillard's America: Lost in the Ultimate Simulacrum", p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
considerăm că este hazardant să vorbim de globalizare cu 500 de ani în urmă, ca și de for mar ea unei conștiințe și imaginați i universale, ca făcând parte dintr un proces natural de dezvoltare, de progres, cu o accentuată tentă de internațional iza re. Globalizarea de astăzi este mult mai individual iza tă decât a fost vreo dată. Cei care consideră că globalizarea este c u adevărat un fenomen nou susțin că aceasta presupune cel puțin trei elem ent e-
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
într-o valută terță - când ele nu se mai află sub controlul țării emitente a valutei de tranzacție, ci cad sub incidența normelor, instituțiilor și reglementărilor internaționale. Astfel, orice valută folosită în tranzacții care ies de sub controlul autorităților monetare emi tente devine „eurovalută“, iar totalitatea tran zac țiilor realizate în eurovalute forme lă para ază „europiața financiară“ care reprezintă o pi ață internaționa lelă și complementară piețelor naționale. Pornind de la definițiile prezentate anterior, con siderăm că sistemul financiar este format din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dat a a ceasta, problema pe piață a apărut pentru titlurile financiare locale, aș a numitele Tesobonos, la care atât investitorii locali, cât și cei străini au în ceput să renunțe, ca urmare a unei combinații între anumite fricțiuni cu tentă electorală și a creșterii ratei dobânzilor din Statele Unite. În cele din urmă, guvernul mexican a evitat intrarea în imposibilitate de plăți, datorită ajutorului acordat de către Trezoreria Statelor Unite și FMI, care, î mpr eună, au deblocat o linie masivă de creditare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
1876)51 de Nicolae Gane, scenariul terorii este filtrat prin ochii unui foarte tânăr boier. Acțiunea debutează simplu, memorialistic, întâmplările fiind redate la persoana I (Genette ar vorbi, în acest caz, despre o povestire homodiegetică)52 și având o clară tentă autobiografică. Astfel, băiatul de familie bună primește o scrisoare de la tatăl său, prin care este înștiințat că va fi luat de la internatul la care învață de către Constantin, vizitiul familiei, pentru a-și petrece vacanța pe moșia părintească. Drumul fiind lung
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fantasticului conacul, spațiul negativ al prozatorului și, prin incidență cu dramele umane, o metaforă existențială" (1985: 197). Un fenomen asemănător este punctat de Horia Avrămuț, care notează că, în nuvelă, "[p]rim planul îl ocupă atmosfera care se constituie din tente stranii, în consens cu pasiunile ce se dezvoltă și se ciocnesc. Conacul izolat din coasta Repedei este, prin arhitectura sa ciudată, mediul propice tainei" (1984: 135-136). Alegând, ca setting al intrigii sale, un spațiu bizar, cu pulsații deschise în finele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]