64,222 matches
-
bibliografia cuprinzînd nume dintre cele mai diverse: Igor Stravinski, Ion Barbu sau Matila Ghyka. Concepte muzicale sau literare precum "timbru","tramă", "tempo", "elan" beneficiază de prezentări precise și imparțiale. Un lung șir de anexe continuă indirect demonstrația: sînt amintite diverse teorii și perspective asupra muzicalității textului poetic (Schopenhauer, structuraliștii G. Saint-Guirons și Nicolae Moutard, teoria Tohăneanu-Funeriu sau cea a lui Constantin Brăiloiu). Tonul convențional-academic al eseului dispare în cea de-a doua parte, Antifonic: Dialog între Philologus și Philomena. Duetul secund
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
Concepte muzicale sau literare precum "timbru","tramă", "tempo", "elan" beneficiază de prezentări precise și imparțiale. Un lung șir de anexe continuă indirect demonstrația: sînt amintite diverse teorii și perspective asupra muzicalității textului poetic (Schopenhauer, structuraliștii G. Saint-Guirons și Nicolae Moutard, teoria Tohăneanu-Funeriu sau cea a lui Constantin Brăiloiu). Tonul convențional-academic al eseului dispare în cea de-a doua parte, Antifonic: Dialog între Philologus și Philomena. Duetul secund instaurat de cuvîntul editorului Șerban Foarță se arată acum în toată complexitatea sa - un
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
analizele foucauldiene actuale). Se cuvine să avertizez cititorul - dacă e necesar - că autoarea acestei cărți este o cunoscută teoreticiană feministă. Numele ei este prezent în cele mai importante antologii de feminism, Kolodny fiind totodată semnatara unor contribuții la critică și teorie literară bine primite peste ocean. În anul 1990, cînd a acceptat postul de decan al departamentului de științe umaniste al universității din Arizona, Kolodny nutrea, după propria ei mărturisire (parțial cel puțin), două mari ambiții: aceea de a marca un
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
dispozitiv principal care era camera de gazare) un popor întreg, numai pentru vina de a fi fost ceea ce era, cum au făcut naziștii. În al doilea rînd, ideologia comunistă care se revendică de la idealismul filozofic hegelian, utopiștii sec. 19 și teoriile lui Marx, nu numai că nu era criminală ca atare, ci pornea inițial de la principii nobile, umaniste și progresiste, care au fost pervertite ulterior în practica socială, pe cîtă vreme nazismul nu putea invoca nici o tradiție filozofică respectabilă, exterminarea rasială
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
vreme nazismul nu putea invoca nici o tradiție filozofică respectabilă, exterminarea rasială devenind pentru el o tehnologie și un scop în sine, cu justificări incomprehensibile dincolo de ura furibundă și primitivă a unor anti-oameni (nu folosesc cuvîntul "monștri" pentru că am în minte teoria Hannei Arendt despre "banalitatea răului", despre un Eichman, funcționar mediocru și birocrat), ridicată la rangul de politică de stat. De acord, răspunde Tzvetan Todorov, unul din cei mai cunoscuți cercetători și eseiști din Franța în domeniul vieții sociale, autor al
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
schimbat în profunzime de la moartea sa. Citită ca o Evanghelie, opera sa își schimbă destinul și își micșorează valoarea." Cît despre gazetarul politic, acesta nu era "național", ci naționalist, fundamental reacționar, cum erau destui în romantismul european: "Grav este că teoriile politice ale lui Eminescu, desprinse din contextul lor, au hrănit și hrănesc încă naționalismul extremist românesc și de dreapta și de stînga, că spiritul reacționar a găsit în el o autoritate mereu invocată și mereu fals actualizată. Nu e vina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
neapărat adevărat? De ce am crede că un chip frumos ascunde un suflet fericit? Acestea sînt întrebările importante din studiul lui Sander Gilman. Oricît de interesante incursiunile sale în istoria psihiatriei și a chirurgiei, oricît de spectaculos documentate analizele sale la teorii mai mult sau mai puțin celebre, aparținîndu-le lui Freud, Adler, dar și Karl Menninger, Paul Schidler și feministe contemporane, miza grea a cărții este însăși legătura dintre frumusețe și fericire, pe care autorul pare s-o presupună ca fiind de la
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
interioare: dacă e fericit înlăuntru, această fericire trebuie adusă și în afară, zugrăvită pe chip. Felul în care jonglează Gilman cu diverse variațiuni pe marginea acestei legături e extrem de interesant, deși uneori și riscant. Dacă înțeleg bine argumentul lui, problema teoriilor eugenice și a discriminării rasiale apare atunci cînd pornim de la premisa că o figură neconformă cu standardele de frumusețe acceptate la un moment dat într-o comunitate e semnul unei slăbiciuni sau inferiorități interioare. Capitolele dedicate nasului diform, ca trăsătură
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
trăsătură distinctivă a evreilor, ilustrează această chestiune. Cartea nu are un capitol-concluzie separat, din păcate, iar Gilman își propune cam multe pentru un singur studiu: un studiu de istorie a psihiatriei, unul de istorie a chirurgiei, unul de istorie al teoriilor eugenice, unul al rasismului. Dar analiza pe care o face antisemitismului din perspectiva chirurgiei estetice scoate la iveală neașteptate conexiuni între felul în care se intersectează idei esențiale precum fericirea, libertatea și identitatea de sine. Sander L. Gilman, Creating Beauty
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
matur, cu vocația sintezei, așa cum ne-am convins după lectura noului volum al lui Ovid S. Crohmălniceanu, scris în colaborare cu Klaus Heitmann (Cercul Literar de la Sibiu și influența catalitică a culturii germane, București, Ed. Universalia, 2000). Pornind de la celebra teorie a lui Lucian Blaga, potrivit căreia cultura germană ar fi influențat în mod "catalitic" spiritualitatea românească, autorii au încercat s-o valorifice din plin, punând în seama acestei influențe realizările majore ale Cercului Literar de la Sibiu și dezvăluindu-le cu
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
să ai mai întîi de toate o bună înțelegere și asumare a propriei persoane. Iubind și punînd preț pe iubire, femeile își afirmă de fapt, dacă îl înțeleg eu bine pe autor, prerogativele identitare. Mi se pare extrem de interesantă această teorie relațională a identității, mai ales că am întîlnit-o și la alți gînditori contemporani. Mai greu îmi este să înțeleg de ce socotește Lipovetsky că ea e valabilă doar în cazul femeilor. Pentru că, istoric, vorbind, ele au fost implicate într-un permanent
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
ne-realist. Să-ți închipui că ești frumos, inteligent, fermecător, seducător, pentru ca în virtutea tuturor acestor virtuți fantas(ma)tice să vezi dragostea celuilalt pentru tine drept verosimilă, să crezi în ea, căci abia atunci îi poți răspunde. Dragostea este, conform teoriei lui Kashiwagi, "efortul de a lega realitatea de aparență". Kashiwagi e convins că oameni ca el nu pot iubi, pentru că nu izbutesc niciodată să uite că nu au o înfățișare dezirabilă, care să inspire iubire. Cu alte cuvinte, pentru că nu
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
Kashiwagi e convins că oameni ca el nu pot iubi, pentru că nu izbutesc niciodată să uite că nu au o înfățișare dezirabilă, care să inspire iubire. Cu alte cuvinte, pentru că nu-și pot imagina că ar fi vreodată iubiți. Dar teoria lui merge chiar mai departe: convingerea că nu putem fi niciodată iubiți stă la baza ființei omenești, indiferent de cum e alcătuită fizic, de ce cusururi sau farmece are. De ce? Pentru că de această convingere depinde putința noastră de a ne vedea așa cum
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
în lumea aceea sălbatică și tandră și indiferentă față de pieire, ghidat de-a lungul rîpei de fluturele care semăna leit, acum îmi dădeam bine seama, cu zîmbetul și cu șoaptele ei". În numai cîteva rînduri Gellu Naum activează probleme de teorie literară care ar putea umple ușor o carte. Însă avertismentele cu privire la delirul interpretativ pe care l-ar putea genera propriile scrieri nu întîrzie să apară: "Și, încercînd să-l feresc pe cititor de un drum greșit, altul decît cel pe
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
și multă, multă ironie". Frondeurul prin structură ajunge a fi un frondeur din obligație, a-și transforma, altfel spus, gratuitatea spiritului într-un torturant proces de defensivă, de disculpare, de atac. Astfel apare, sub condeiul său, termenul de "victimologie" și teoria corespondentă. Ceea ce ni se înfățișează cu deosebire tulburător în scrisul lui I.D. Sîrbu sînt notele vaticinare ale acestuia. Văzînd răul în adîncime, autorul Jurnalului a intuit capacitatea lui de a-și prelungi raza de acțiune, de a se răspîndi în
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
asuma răspunderea propriilor alegeri, renunțând ca atare la puterea de decizie. Fromm vede în această capitulare o trăsătură inaugurală pentru ceea ce el numește caracter autoritar, sau sado-masochist. Prin acest tip de demers, el se situează într-un dezacord explicit cu teoriile durkheimiste, care purifică sociologia de problemele psihologice, precum și împotriva oricărei psihologii comportamentale; căci aceste două curente par să ignore existența unui dinamis propriu naturii umane, luând în calcul exclusiv transformările venite din exterior. Freudismul s-ar dovedi, prin urmare, singura
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
în calcul exclusiv transformările venite din exterior. Freudismul s-ar dovedi, prin urmare, singura orientare capabilă să dea seama de autonomia psihicului. Cu un inconvenient totuși (se delimitează o dată mai mult Fromm) - anume un anistorism flagrant (reproș nu o dată adresat teoriei psihanalitice, dar care în cazul principalului reprezentant al revizionismului neofreudian aglutinează conotații suplimentare). Traducerea acestei cărți a lui Fromm stinge în fine o datorie veche de câteva decenii a culturii române. De altfel, problemele dezbătute în Frica de libertate își
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
Bogdan Iacovu Romanul Muzici și faze reprezintă debutul editorial al lui Ovidiu Verdeș, lector la Catedra de teoria literaturii a Facultății de Litere din București. Cartea sa era foarte cunoscută înainte de publicare, prin includerea unui fragment într-un manual alternativ apărut la Editura Univers, fragment care a declanșat reacția epidermică (dusă pînă la dimensiunile unui adevărat scandal mediatic
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
a unor țări europene ș Grecia, Serbia, Rusia, Bulgaria, Polonia, Franța, Italia, a unor țări din Asia, Israel, Egipt, Siria. În această ordine de idei, cartea învățatului preot Cezar Vasiliu se prezintă ca un doct curriculum informațional, care trebuie afiliat teoriei moderne a comunicării. Avem, deci, informația, avem receptorii și mesajul, ce se constituie din tectonica fișelor de sfinți, promovați pe baza unei cronologii, în funcție de canonizarea lor. Obișnuit cu expunerea de catedră (fiind într-un timp și cadru universitar, teologul de
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
zice chiar pentru eretici, ca să se dumirească de care parte a baricadei vor să mai viețuiască, după închiderea ultimei pagini a cărții acesteia. P.S. Cu ceva ani în urmă, apărea în USA, o carte provocatoare pentru domeniile științei literaturii ș teorie, critică, istorie literară ș semnată Harold Bloom, The Western Canon ș The Books and School of The Ages ș 1994, ed. rev. 1995. Cele două ediții au cunoscut nenumărate traduceri în lumea liberă, deci, și în România (1998). Surprinzător, termenul
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
împreună cu Țuculescu. Cine vrea amănunte despre această experiență artistică și umană are la îndemînă cartea pe care Eugenia Iftodi a publicat-o acum cîțiva ani (în preajma lui Țuculescu, fără editură, f.a.), o carte-jurnal în care planul creației și acela al teoriei și filosofiei artei absorb, pînă la voalare, planul existenței nemijlocite. Lucrările care au rezultat din această experiență sau, mai exact, în urma acestui experiment, îl implică pe Țuculescu în forme și în proprorții diferite, în cazul în care judecăm implicarea ca
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
Paul Alexandru Georgescu Teorii, procese, mutații Puterea politică se definește prin bivalență: pe de o parte este un fapt real, impactant prin comandă și constrângere, iar pe de altă parte, este exigență ideală, centru valoric, pretenție de autoritate moral-juridică. Într-un eseu mai vechi
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
puterii înseși. Ca atare, imaginea propusă până acum pentru a reprezenta puterea - cercul - lasă locul alteia - elipsa - care are două centre formate din conducători și conduși. Reflectând această situație, legitimizarea se desfășoară în două direcții și se constituie în două teorii: Machttheorie, justificarea prin forță, și Anerkennungstheorie, justificarea prin recunoaștere. Le vom examina pe rând și apoi le vom comenta în lumina antropologiei și politologiei actuale, schițând, în concluzie, marile schimbări care se petrec sub ochii noștri, în fenomenologia puterii. Teoria
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
teorii: Machttheorie, justificarea prin forță, și Anerkennungstheorie, justificarea prin recunoaștere. Le vom examina pe rând și apoi le vom comenta în lumina antropologiei și politologiei actuale, schițând, în concluzie, marile schimbări care se petrec sub ochii noștri, în fenomenologia puterii. Teoria forței. Cinism și indulgență O bună călăuză în examinarea teoriei forței o găsim în prestigiosul gânditor neokantian trecut la neotomism, Gustav Radbruch, care se întreabă de ce dreptul în vigoare (deci puterea de la care emană) este și obligatoriu, legitim? Teoria forței
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Le vom examina pe rând și apoi le vom comenta în lumina antropologiei și politologiei actuale, schițând, în concluzie, marile schimbări care se petrec sub ochii noștri, în fenomenologia puterii. Teoria forței. Cinism și indulgență O bună călăuză în examinarea teoriei forței o găsim în prestigiosul gânditor neokantian trecut la neotomism, Gustav Radbruch, care se întreabă de ce dreptul în vigoare (deci puterea de la care emană) este și obligatoriu, legitim? Teoria forței dă un răspuns oarecum tautologic, justifică focul prin flogistic: puterea
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]