1,596 matches
-
verzi si cu trăsături ce reamintesc de Angelia Jolie, tânăra și-a asigurat succesul pe podiumurile americane. Agenția care o reprezintă nu întâmpină niciun fel de obstacole în a-i găsi oferte frumoasei moldovence, născută la 27 octombrie 1989, în Tighina. Cu un corp bine definit, 81 - 56 - 84, ochi verzi și un chip care seamănă cu Angelina Jolie, Xenia Deli și-a văzut visul împlinit, acela de a deveni un model de succes.
Vezi cine este moldoveanca care încinge Hollywood-ul - Foto () [Corola-journal/Journalistic/67054_a_68379]
-
Geo Vasile A proape patru decenii Ion Lazu (n. 1940, jud. Tighina) a fost geolog prospector la o întreprindere din București. Debutează editorial cu proză în 1970. Autor a cinci romane apărute între 1971 și 2000, dar și poet, Ion Lazu iese recent la rampă cu narațiunea Ruptura, o confesiune autobiografică încărcată
Flagran de sinceritate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12349_a_13674]
-
ca un apropiat al grupului liberalilor ieșeni. Vlasov se află la conducerea Camerei de Comerț a României din 2007. De asemenea, Mihail Vlasov este socrul fostului ministru de Interne, liberalul Cristian David. Mihai Vlasov s-a născut în 1943 la Tighina, în Republica Moldova, și a absolvit Facultatea de Drept din Iași în 1974. Înainte de revoluție a fost judecător și avocat, dar a suferit o condamnare de șase luni de închisoare, înainte de 1989, pentru luare de mită. Anchetatorii l-au acuzat atunci
Cine este Mihail Vlasov, președintele Camerei de Comerț, reținut de DNA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/41209_a_42534]
-
Militare de Geniu, urmează în anii '30, aproape concomitent, cursurile Școlii de Aplicații de Geniu, dar și pe acelea de la Facultatea de Litere și Filosofie din București. După intrarea României în război participă la acțiunile militare din regiunile Chișinău și Tighina. În acea perioadă simpatizează cu comuniștii și curând este înregimentat în partid. În cea de-a doua parte a războiului, de partea Aliaților, activează în calitate de comandant de companie transmisiuni. După 1945 devine, pe rând, redactor-șef al Glasului armatei, șef
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
ministru, cu obraji roșii, canadiană galbenă și situație albastră, vizitează Clujul pentru a stabili, împreună cu Marko Bela, ultimele detalii în legătură cu noua denumire a Universității din Capitala Ardealului, respectiv ,,Bolyai”, care va avea și o secție ,,Babeș” în limba română, la Tighina, sub rectoratul lui Emil Constantinescu; altfel UDMR-ul va sfârteca protocolul cu PSD-ul, afirmă opoziția... Primarul Gheorghe Funar nu a participat la discuții fiind ocupat cu vopsirea în trei culori a șoselei Cluj-Napoca - Alba Iulia, via Odorheiu, Cristuru și
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
cenzură comunistă. Dar verificarea ei nu este chiar imposibilă. Anunțul menționat de memorialistă a apărut într-adevăr la mijlocul lunii iulie 1943 și suna astfel: "Prefectura Poliției Capitalei comunică: Gurfinchel Sara, zisă Gurian Sorana, născută la 3 noiembrie 191319 în Comrat Tighina, fiica lui Ițic și Ghitlea, licențiată 20, fostă publicistă, de statură mică, avînd piciorul drept mai scurt și cu defect la ochiul drept, este urmărită de poliție pentru fapte grave. Persoanele care-i cunosc adresa sau o găzduiesc sînt rugate
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
era reprodus, din poem, doar discursul proletarului (nu și monologul împăratului sau reflecțiile finale ale poetului). Merită conspectată, pentru a înțelege mai bine cum anume a fost contrafăcută imaginea poetului, prefața lui Nicolae Moraru, cunoscut critic ,de îndrumare" (născut la Tighina, în Basarabia, la 1 august 1912) la volumul Mihail șașa se scria, ,Mihail", după modelul onomasticii rusești"ț Eminescu, Poezii, EPLA, 1950: , Poetul era nemulțumit de superficialitatea în general a criticii burgheze, stearpă și mioapă."; Sub înrâurirea criticii burgheze se
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
afla țarul, Simeon Vladislavovici mi-a vorbit de secretul care trebuie păstrat deoarece Moldova și Valahia erau sub oblăduirea sultanului. Ahmed III declarase în Decembrie 1710 război Rusiei, datorită uneltirilor regelui suedez Carol XII care se găsea la Varnița lângă Tighina. Scopul urmărit de Petru I era să câștige de partea sa pe domnitorii Valahiei și Moldovei. Ca împreună să-i bată pe Turci și țarul să se încoroneze la Constantinopole, căci în Rusia nu fusese încoronat. David Corbea îi fusese
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
noi. Mulțămăsc! răspunde bâtul Nichifor cu lacrimi în ochi uitându-se la mâna cea beteagă pe care o poartă așa, de peste 70 de ani. Nume de nesfârșită pomenire Cârnățenii e un sat de moldoveni neaoși. Aici, spre deosebire de Chișinău ori de Tighina (pe care am fost sfătuiți s-o ocolim) se vorbește numai pe limba lui Ștefan Cel Mare și Cel Sfânt. În războiul transnistrian Cârnățenii au avut patru morți. Să-i și numesc ca să le fie numele lor de nesfârșită pomenire
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
Să-i și numesc ca să le fie numele lor de nesfârșită pomenire. Grigore Catană Galaction care a lăsat în urma sa, trei copii. Un alt Grigore - dar Grigore Vârtosu a fost împușcat mortal de-un glonte căzăcesc pe-un trotuar din Tighina. Familia lui, soție și patru copii, primește când și când ajutor obținut prin intermediul ziarului "Țara", oficios al Partidului unionist condus de Iurie Roșca. Au mai murit apărând cu arma de vânătoare sau cu furca trupul Sfânt al Basarabiei, Ion Ilie
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
în Est, Orbitor, Exuvii, Ușa interzisă etc. (sigur, nu doar acestea, am numit aici cărți pe ai căror autori încă nu i-am avut oaspeți în Basarabia). Aceste volume nu se găsesc în librăriile din Chișinău, Bălți, Soroca, Florești, Cahul, Tighina ș.a.m.d. Le aduc intelectualii basarabeni sau tinerii aflați la studii în România, tot ei le citesc și uneori mai schimbă o părere pe marginea lor, la telefon sau la o cafea în redacția Contrafortului. Evident, mai scriem și
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
în 1947, în comuna Recaș, județul Timiș. Absolvent al Institutului Teologic. Actualmente, preot paroh în Timișoara, cartierul Fabric-Est. Este colaborator al „Agendei“ din 1992, iar din 1996 colaborează și la „Agenda zilei“. PETRU UMANSCHI Născut în anul 1940, în Comrat Tighina, absolvent al Facultății de Arte Plastice. Pasiunea pentru muzică l-a determinat să colaboreze cu reviste tematice. Din anul 1992, este colaborator permanent al „Agendei“. Elena Buzdugan Director economic Născută în 12 februarie, 1961, la Ingriș. A absolvit Facultatea de
Agenda2003-27-03-agendisti () [Corola-journal/Journalistic/281212_a_282541]
-
tradiție, teritoriul Principatului Moldova era împărțit în Țara de Sus și Țara de Jos, ele însele împârțite în "Ținuturi" (Cernăuți, Onut ulterior devenit Hotin, Soroca, Strășineț, Câmpulung, Suceava, Dorohoi, Hârlâu, Orhei, Neamț, Roman, Cotnari, Iași, Lăpușna, Bacău, Vaslui, Tutova, Fălciu, Tighina, Putna (Vrancea), Tecuci, Covurlui, Tigheciu, Chilia, Ceatea-Albă) la rândul lor împărțite în "Ocoluri" mai mici. Partea Țarii de Jos situată de-a lungul malurilor Dunării și mării se numea "Basarabia", fiindca aparținuse inițial Țării Românești, condusa de dinastia Basarabilor. Turcii
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
să procedeze la fel, cu atît mai mult cu cît nicio tentativă de a complace forțelor separatiste nu le-a determinat pe acestea să accepte legalitatea republicană, nici măcar în momentul cînd la Chișinău au ajuns la putere comuniștii. Denumirea de Tighina era cunoscută în sec. XII și XIII de către navigatorii genovezi instalați la Cetatea Albă, care aveau legături comerciale cu populația băștinașă. La 8 octombrie 1408, când este pentru prima dată atestată documentar, localitatea este înscrisă "Teghenaccio", iar la 18 martie
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
din Liov, dar cu denumirea - Teghenechiciu. O altă gramotă din 24 februarie 1452, denumirea localității este redată într-o formă mai apropiată de cea actuală - Teghinea . Deci, din a doua jumătate a secolului XV, așezarea e menționată cu denumirea de Tighina. Însuși toponimul pare să fie o denumire foarte veche, preistorică, de origine geto-dacă sau proto-românească . În 1538 cetatea Tighina este cucerită de turci, care o redenumesc Bender - cuvânt de origine persană ce semnifică: "„port”", "„oraș portuar”", "„oraș fluvial”", "„loc de
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
formă mai apropiată de cea actuală - Teghinea . Deci, din a doua jumătate a secolului XV, așezarea e menționată cu denumirea de Tighina. Însuși toponimul pare să fie o denumire foarte veche, preistorică, de origine geto-dacă sau proto-românească . În 1538 cetatea Tighina este cucerită de turci, care o redenumesc Bender - cuvânt de origine persană ce semnifică: "„port”", "„oraș portuar”", "„oraș fluvial”", "„loc de acostare a navelor”". Totuși, în conștiința neamului românesc străvechea localitate a rămas memorabilă peste veacuri cu denumire Tighina. Acest
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
cetatea Tighina este cucerită de turci, care o redenumesc Bender - cuvânt de origine persană ce semnifică: "„port”", "„oraș portuar”", "„oraș fluvial”", "„loc de acostare a navelor”". Totuși, în conștiința neamului românesc străvechea localitate a rămas memorabilă peste veacuri cu denumire Tighina. Acest nume și-a găsit confirmarea documentară și a circulat în graiul populației locale timp de secole . Moldovenii nicicând nu i-au zis Bender, ci au continuat să o numească Tighina. Drept dovadă ne servesc letopisețile cronicarilor. Grigore Ureche în
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
străvechea localitate a rămas memorabilă peste veacuri cu denumire Tighina. Acest nume și-a găsit confirmarea documentară și a circulat în graiul populației locale timp de secole . Moldovenii nicicând nu i-au zis Bender, ci au continuat să o numească Tighina. Drept dovadă ne servesc letopisețile cronicarilor. Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” relatează: La 1584 «când au prădat cazacii Tighina și au arsu», «niște cazaci au prădat sate din sus de Tighina» etc. Miron Costin în cronica sa meționează despre
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
în graiul populației locale timp de secole . Moldovenii nicicând nu i-au zis Bender, ci au continuat să o numească Tighina. Drept dovadă ne servesc letopisețile cronicarilor. Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” relatează: La 1584 «când au prădat cazacii Tighina și au arsu», «niște cazaci au prădat sate din sus de Tighina» etc. Miron Costin în cronica sa meționează despre moartea în 1661, «La Tighina», a domnitorului Ștefăniță Lupu și despre faptul că «birul țării era legatu la Tighina pre
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
zis Bender, ci au continuat să o numească Tighina. Drept dovadă ne servesc letopisețile cronicarilor. Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” relatează: La 1584 «când au prădat cazacii Tighina și au arsu», «niște cazaci au prădat sate din sus de Tighina» etc. Miron Costin în cronica sa meționează despre moartea în 1661, «La Tighina», a domnitorului Ștefăniță Lupu și despre faptul că «birul țării era legatu la Tighina pre acele vremi...». Destul de frecvent utilizează toponimul Tighina Ion Neculce, cronica căruia se
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
letopisețile cronicarilor. Grigore Ureche în „Letopisețul Țării Moldovei” relatează: La 1584 «când au prădat cazacii Tighina și au arsu», «niște cazaci au prădat sate din sus de Tighina» etc. Miron Costin în cronica sa meționează despre moartea în 1661, «La Tighina», a domnitorului Ștefăniță Lupu și despre faptul că «birul țării era legatu la Tighina pre acele vremi...». Destul de frecvent utilizează toponimul Tighina Ion Neculce, cronica căruia se încheie în anul 1743. În letopisețul lui numărăm 68 de mențiuni . Numele vechi
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
cazacii Tighina și au arsu», «niște cazaci au prădat sate din sus de Tighina» etc. Miron Costin în cronica sa meționează despre moartea în 1661, «La Tighina», a domnitorului Ștefăniță Lupu și despre faptul că «birul țării era legatu la Tighina pre acele vremi...». Destul de frecvent utilizează toponimul Tighina Ion Neculce, cronica căruia se încheie în anul 1743. În letopisețul lui numărăm 68 de mențiuni . Numele vechi al localității îl întâlnim și în unele documente și publicații din străinătate apărute după
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
prădat sate din sus de Tighina» etc. Miron Costin în cronica sa meționează despre moartea în 1661, «La Tighina», a domnitorului Ștefăniță Lupu și despre faptul că «birul țării era legatu la Tighina pre acele vremi...». Destul de frecvent utilizează toponimul Tighina Ion Neculce, cronica căruia se încheie în anul 1743. În letopisețul lui numărăm 68 de mențiuni . Numele vechi al localității îl întâlnim și în unele documente și publicații din străinătate apărute după 1538. De exemplu, în tratul rus de geografie
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
întâlnim și în unele documente și publicații din străinătate apărute după 1538. De exemplu, în tratul rus de geografie „Cartea planului mare” (rus.: „Книга Большому Чертежу”), editată în 1627, se scrie Teghin, Teaghin și Teaghinea. În actele poloneze și latinești Tighina figurează ca Tehinia, Tehyna, Teghinea, Tighinea, Thehina, Tehin, Thehinea, Tehyn și Tekin. Denumirea de Bender datează dintr-o epocă mult mai târzie, fiind impusă uzului oficial de către autoritățile țariste abia în sec. XIX. Acest lucru s-a făcut cu scopuri
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
fiind impusă uzului oficial de către autoritățile țariste abia în sec. XIX. Acest lucru s-a făcut cu scopuri propagandiste, mai exact, pentru a eterniza biruințele armatei rusești asupra turcilor, concepție și viziune străină tradițiilor românește istorice și culturale. Deși topicul Tighina a fost neglijat de ruși, el nu a dispărut nici în secolul al XIX-lea. În proza scriitorului rus Nicolai Nadejdin „O promenadă prin Basarabia”: «noaptea am trecut pe lângă renumita cetate Bender, numită în moldovenește Tighino». În timpul primului Război Mondial
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]