1,534 matches
-
Herdelea dădu din cap surâzând. Cunoștea relațiile casei. Venind deseori să se intereseze de Gogu Ionescu, aflase de la servitori toate amănuntele și chiar mai multe decât ar fi vrut. Lui Grigore îi plăcu înfățișarea modestă a tânărului și mai ales timiditatea lui, pe care zadarnic se silea să o ascundă. El însuși era sau cel puțin se socotea tot așa de dezarmat când întîmplarea îl punea în situații neașteptate. Îl luă de braț ca pe un vechi prieten, zicîndu-i: ― Fiindcă ne-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sensibilitate morală, să fi fost foarte sensibil în privința aspectului său personal, cel puțin în legătură cu celălalt sex, și să se fi simțit, în consecință, nenorocit la vreo observație critică în legătură cu aspectul său, ceea ce este o formă a rușinii". Expresiile emoționale de timiditate, rușine și modestie au drept cauză auto-observația: "Inițial, atenția sporită în legătură cu părerea altora despre aspectul exterior personal era cauza excitatoare, același efect fiind ulterior produs, prin puterea asociației, de autoatenția în legătură cu propria persoană" (idem, 187). Sub influența pudorii, declanșată în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adevăratul factorul care motivează îmbrăcămintea în ceea ce privește nivelul subiectiv al experienței; cu alte cuvinte, cât de des simțul modestiei sau al rușinii este cel care operează într-adevăr în circumstanțe care puțin probabil provoacă actul de acoperire, și nu anxietatea, frica, timiditatea, slăbiciunea, dorința de autoprotejare și altele asemănătoare? Este aceeași cu ‹‹împodobirea››? Câte femei, când se îmbracă pentru o întâlnire socială, sunt conștiente de faptul că se ‹‹împodobesc››? Câte alte sentimente subiective sunt puțin probabile să intre în acest proces? Și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
multe seturi de subscale. De reținut Analiza factorilor și grupurilor de simptome a scos în evidență două dimensiuni comportamentale majore: comportamentele introvertite și cele extrovertite. Din categoria primelor, numite și comportamente supracontrolate, fac parte anxietatea, depresia, izolarea socială, somatizarea și timiditatea. Printre comportamentele de exteriorizare sau subcontrolate se numără manifestările de acting-out, precum agresivitatea, încălcarea regulilor și delincvența. Sistemul Achenbach de Evaluare Empirică (ASEBA) ASEBA este una dintre cele mai populare metode de evaluare folosite în practica clinică și în cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
adaptative: abilități sociale, leadership, abilități de învățare Probleme de tip opozițional Alte comportamente: izolare, profil atipic Probleme de conduită Alte probleme care pot fi evaluate astfel (scale de sindromuri) Alte probleme care pot fi evaluate astfel Anxietate/depresie Anxietate sau timiditate Izolare/depresie Perfecționism Acuze somatice Probleme sociale Probleme sociale Acuze psihosomatice Probleme de gândire Probleme de familie Probleme de atenție Probleme emoționale Comportament caracterizat prin încălcarea regulilor Probleme cognitive Comportament agresiv Probleme de conduită Introversiune totală Probleme de controlare a
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cuvintele pe care trebuie să le spună oferind Coroana. Regele răspunde cu o voce nesigură și tremurătoare; hotărît lucru, el nu este un orator care să-și impresioneze audiența, iar albanezii aceștia, care sunt munteni războinici, privesc uluiți și cu timiditate la omulețul așezat într-un scaun mare, poleit cu aur, lîngă care se înalță o gigantică statuie de bronz a lui Mussolini. Ei nu pot înțelege ce înseamnă toate acestea.13 Ținînd cont de poziția dominantă deținută de Italia în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un puternic factor de predicție a recuperării, conform unui studiu epidemiologic canadian (DeWit et al., 1999). Pacienții cu vîrsta de 7 ani sau mai puțin la debutul bolii au avut cele mai mici șanse de recuperare. Relația fobiei sociale cu timiditatea și anxietatea socială Timiditatea nu a fost definită în mod corespunzător. Ea cuprinde elemente de stîngăcie și poate fi echivalată cu o anxietate socială moderată, care implică o frică de evaluarea negativă, dar nu conduce la disconfort sau evitare semnificative
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
predicție a recuperării, conform unui studiu epidemiologic canadian (DeWit et al., 1999). Pacienții cu vîrsta de 7 ani sau mai puțin la debutul bolii au avut cele mai mici șanse de recuperare. Relația fobiei sociale cu timiditatea și anxietatea socială Timiditatea nu a fost definită în mod corespunzător. Ea cuprinde elemente de stîngăcie și poate fi echivalată cu o anxietate socială moderată, care implică o frică de evaluarea negativă, dar nu conduce la disconfort sau evitare semnificative. Prevalența timidității raportate este
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
anxietatea socială Timiditatea nu a fost definită în mod corespunzător. Ea cuprinde elemente de stîngăcie și poate fi echivalată cu o anxietate socială moderată, care implică o frică de evaluarea negativă, dar nu conduce la disconfort sau evitare semnificative. Prevalența timidității raportate este mai mare de 40% (Turner și Beidel, 1989). Așadar, este mai frecventă, dar mai puțin incapacitantă decît fobia socială. Chiar și la cei care nu sînt timizi, în adolescență se dezvoltă o oarecare anxietate socială. Ar putea rezulta
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Kagan și colaboratorii săi (1988) au identificat un construct temperamental, pe care îl menționează ca inhibiție comportamentală (IC) la elemente nefamiliare, sugerînd că reprezintă o bază biologică presupusă pentru comportamentul timid. De asemenea, au descoperit într-un studiu longitudinal că timiditatea extremă (definită ca inhibiție în situațiile sociale) la vîrsta de 2 ani prevestește inhibiția la vîrsta de 7 ani. În mod asemănător, dezinhibiția extremă a rămas relativ stabilă în timp. Alte cercetări au căutat să stabilească legătura IC cu apariția
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
calm asupra lucrurilor, după încheierea situației, este posibil să acceptați ideea că anxietatea determinată de circumstanțele reale a fost exagerată. Vom discuta mai detaliat despre acest lucru în cele ce urmează. 1.1. Care sînt diferențele dintre fobia socială și timiditate sau anxietatea socială normală? Mulți oameni se descriu ca fiind timizi, deși nu există nici o definiție clară a acestei trăsături! Timiditatea în relațiile cu ceilalți sau conștiința exagerată a sinelui apar treptat, pe parcursul copilăriei. De obicei, în adolescență, oamenii încep
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
discuta mai detaliat despre acest lucru în cele ce urmează. 1.1. Care sînt diferențele dintre fobia socială și timiditate sau anxietatea socială normală? Mulți oameni se descriu ca fiind timizi, deși nu există nici o definiție clară a acestei trăsături! Timiditatea în relațiile cu ceilalți sau conștiința exagerată a sinelui apar treptat, pe parcursul copilăriei. De obicei, în adolescență, oamenii încep să se gîndească la modul în care sînt percepuți de către ceilalți. În majoritatea cazurilor, acest tip de anxietate socială se reduce
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
va fi și mai intensă. După încheierea situației, acestea pot medita în repetate rînduri asupra aspectelor care i-au nemulțumit, legate de comportamentul lor. Motivațiile acestui fapt vor fi discutate amănunțit în secțiunile următoare (secțiunile 4.4 și 5.4). Timiditatea severă, care are ca efect o evitare semnificativă a interacțiunii sociale, sau anxietatea supărătoare asociată cu situațiile sociale pot fi considerate fobia socială. 1.2. Ce este tulburarea de personalitate evitantă? Persoanele cu tulburare de personalitate evitantă sînt anxioase în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
adesea în cazul fobiei sociale circumscrise (cînd doar una sau cîteva situații provoacă anxietate). În multe situații, specificul mediului familial nu pare să fie un factor declanșator important. Totuși, anumite aspecte ale mediului familial pot influența o sensibilitate sau o timiditate înnăscută fie în mod pozitiv, prin consolidarea încrederii în sine și facilitarea socializării, fie în sensul intensificării acestor preocupări. 1.4.1. Efectul personalității Personalitatea se referă la modul în care sîntem obișnuiți să ne percepem pe noi înșine, relațiile
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai distincte, precum Columbo, Kojak, Baretta, Starsky și Hutch și alții. Totuși, acești polițiști TV aveau identități relativ stabile, ușor de recunoscut prin micile lor ciudățenii, prin anumite elemente de individualitate. Metodele de investigare pline de modestie și chiar de timiditate, dar și de șiretenie și de chichițe ale lui Columbo, tacticile de impresionare și chiar de intimidare ale lui Kojak, obiceiul lui Baretta de a se identifica cu "oamenii mărunți" și furia sa la adresa criminalilor care atentau la viața acestora
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu abilitate trocul și fac în așa fel încît termenii lui să fie acceptați cu entuziasm. Prin aceasta ei urmează pas cu pas principiul societății politice, anume acela că masa domnește, dar nu guvernează. IV Există un mister al maselor. Timiditățile gîndirii sociale actuale ne înfrînează curiozitatea. Lectura clasicilor, din contra, o mențin trează. Degeaba trecem sub tăcere misterul, îl denaturăm, îl uităm chiar, căci este imposibil să-l expulzăm, să-l aneantizăm. Filosoful sovietic Zinoviev scria recent în lucrarea Sans
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
meditative, lipsite însă de consistența observațiilor lui Mavrodin: Dacă te preocupă foarte mult un lucru, cred că nici nu ai timp să-ți dai seama că îmbătrânești [...]. Un bărbat nu se simte niciodată bătrân când e bogat și lipsit de timidități.”(p. 112) sau ,,[...] uneori mai poți avea speranțe că ai putea răzbate și peste un lucru interzis; printr-o nebunie oarecare sau printr un mare noroc, sfărâmi hotarele lucrului interzis.” (p.114). Intervenția acelei voci narative la persoana a III
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) - perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre - slaba încredere în sine și descurajarea; - conformismul comportamental;încreaderea prea mare în competența altora; - lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; - comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) - timiditate; - emotivitate; - teama de eșec; - teama de ridicol; - teama de dezaprobare socială; - teama de șefi, de subalterni, de colegi; - incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și dinamică a
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
pe un fond de sporită receptivitate și emotivitate din partea copiilor. Jocul reprezintă cel mai propice moment pentru copiii pentru a-și descoperi și pune în valoare calitățile fizice și psihice cu care sunt înzestrați, iar cei mai timizi își înving timiditatea dezvoltându-și ingeniozitatea și stăpânirea de sine. Acțiunile jocurilor creează situații pe care copilul trebuie să le dezvolte singur sau în echipă. Aceste rezolvări creează sau întăresc o serie de însușiri cum sunt: curajul, hotărârea, încrederea în sine și în
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
ce vrei și vezi limpede. Cu ei nici nu prea stau de vorbă. Ție ți se pare normal să te porți așa, dar din punctul lor de vedere, te-ai gândit? Ei iau purtarea ta drept trufie. Exact, tot așa cum timiditatea tatălui meu, demnitatea lui, pasul lui liniștit, felul lui de a fi respectuos și tăcut au fost luate drept trufie. Cum poate să fie înfumurat un biet cismar? Dacă eu nu fac rău nimănui, de ce s-mi fie răstălmăcit felul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mare lucru că i-am dat câteva palme”. Bazându-se pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan (2003) prezintă și alte tipologii ale părinților agresivi, stăruind asupra variabilelor psihologice și psihopatologice, cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul de păr, lovirea palmelor cu bățul etc.) și cea abuzivă (bătaia cu pumnii și picioarele, rănirea). Și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ceilalți membri ai familiei, ei căzând victime vecinilor, antrenorilor și altor persoane cu autoritate din exterior (un studiu recent efectuat în SUA i-a vizat pe unii preoți). Deși anumite trăsături de personalitate par să fie caracteristice părintelui agresor sexual (timiditate, inabilități de comunicare, deficiențe emoționale, stimă de sine), în contrast cu reprezentarea populară, studiile atent elaborate relevă că majoritatea nu numai că nu sunt bolnavi psihic, dar nici măcar nu se poate construi un portret-robot de personalitate abuzivă. Mai degrabă o combinație între
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Nu trebuie neglijat efectul „terapeutic” al exercițiilor creative asupra copiilor, deoarece acestea i-au ajutat să își descopere blocaje, să învețe a le depăși sau măcar a le reduce intensitatea. Cele mai întâlnite blocaje interne sunt: neîncrederea în forțele proprii, timiditatea, frica de ridicol, de blamul celorlalți, lipsa motivației pentru creativitate, la care se adaugă unele de natură cognitivă: lipsa unui fond informațional interdisciplinar, incapacitatea formulării problemelor etc. Aceste blocaje au fost eradicate și înlocuite cu manifestarea spiritului de inițiativă, încredere
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
unor alianțe mai mult sau mai puțin compromițătoare. Scopul poate așadar justifica mijloacele folosite, dar totuși nu orice scop.) Când este vorba Însă de educație, compromisul este periculos: „Învățăm copiii să se teamă și să se supună; avariția, orgoliul sau timiditatea părinților Îi Învață pe copii economia, aroganța sau supunerea. Îi mai stimulăm să fie imitatori, lucru spre care sunt și așa prea Înclinați; nimeni nu se gândește să-i facă originali, cutezători, independenți” (Vauvenargues). Adesea, În societate, surâsul este o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Blaga) Virtutea e calea de mijloc Între două vicii. (Aceasta este Însăși definiția aristotelică a virtuții, „ca medie” Între două excese: curajul, de exemplu, este o medie Între temeritate și lașitate; blândețea, o medie Între irascibilitate și indiferență; sfiala, Între timiditate și nerușinare etc. Aristotel voia, prin aceasta, să sublinieze ideea „elasticității” valorilor morale, care Îmbracă un caracter sau altul, În funcție de opțiunea morală de moment la care recurge fiecare; altfel spus, În funcție de ce orientare/sens dă fiecare conduitei sale morale - de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]