1,440 matches
-
regelui, ci numai pentru prințul Henric„în cazul în care nu ar fi trăit suficient de mult încât să ajungă să îl instruiască. Regele Iacob era o fire bolnăvicioasă și supraviețuise mai multor tentative de asasinat. Regele i-a cerut tipografului său, Robert Waldgrave, să păstreze secretul asupra acestei cărți și a comandat o ediție de numai șapte exemplare. Cu toate acestea, cartea și toate informațiile conținute de aceasta au fost scoase din țară.“ (trad. n.). Subiectul cărții a stârnit interesul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de pauză și punctul sunt mai ales semne de punctuație, iar virgula, deși semn de punctuație, privește Într-o anumită măsură și ortografia În sens strict (p. XXXVII). CITAT RETRAS!!! Se spune că I.L. Caragiale, exilat la Berlin, dădea telefon tipografilor săi pentru a schimba câte o virgulă În unele dintre textele sale! Chiar dacă faptul În sine ține de domeniul anecdoticii, el sugerează cât se poate de bine scrupulozitatea În privința problemelor de punctuație a marelui nostru dramaturg. Dacă există vreun reproș
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și În alte contexte. De pildă, În limba engleză, ele sunt folosite Între oră și minute (5:30). 5.7. Semnele citării (ghilimelele) Ghilimelele au Început să fie folosite de prin secolul al XVII-lea, fiind create de către un presupus tipograf francez, Guillaume, de la care li se trage și denumirea. Guillaume a creat așa-zisele ghilimele franceze («...»). Acest semn de punctuație a fost extins apoi și În alte culturi, În diverse forme: englezii folosesc ghilimelele alcătuite dintr-un fel de virgule
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și astăzi. Principiile de transcriere se referă la aspecte fonetice, morfologice și lexicale. Cei trei autori afirmă: Principala dificultate În transcrierea citatelor din autorii secolului al XIX-lea se datorează imensei varietăți de principii ortografice aplicate de scriitori, editori și tipografi. Principiul general pe care l-am adoptat În proiectul de față este acela al interpretării grafiilor pentru restabilirea realității lingvistice (p. 21). Prezentăm În continuare câteva reguli ce trebuie respectate la transcrierea textelor, preluate din studiul amintit. 3.1. Păstrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
frazei. În general, acuratețea textului era dată de mai mulți factori: la apariția lui concurau niște profesioniști autentici, oameni care Învățau În școli de meserii arta tipografică sau făceau ucenicie Îndelungată la locul de muncă. Se putea Întâmpla ca unii tipografi să fie În „complicitate” cu autorii, cărora le cunoșteau toate pretențiile și slăbiciunile. Așa au fost George Lesnea sau Petre Ispirescu, care au lucrat și ca tipografi. Arghezi cerea corectorului să nu intervină, poetul afirmând că „un corector mărginit prețuiește
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau făceau ucenicie Îndelungată la locul de muncă. Se putea Întâmpla ca unii tipografi să fie În „complicitate” cu autorii, cărora le cunoșteau toate pretențiile și slăbiciunile. Așa au fost George Lesnea sau Petre Ispirescu, care au lucrat și ca tipografi. Arghezi cerea corectorului să nu intervină, poetul afirmând că „un corector mărginit prețuiește mai mult pentru literatură decât un corector foarte deștept și rațional” (apud Ioana Pârvulescu, 2001). Nu toți autorii de texte științifice acordă importanța cuvenită acestui stadiu obligatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
aceasta Îl are de parcurs de la autor la cititor. A tehnoredacta Înseamnă a pregăti un manuscris pentru tipar, respectiv pentru imprimantă. Aspectul tehnic al unei lucrări s-a bucurat Întotdeauna de atenția autorilor ei. Este destul de citat, mai ales de către tipografi, elogiul pe care Arghezi l-a adus muncii tipografilor. Un fapt interesant, Însă care poate arăta cât de important devine aspectul exterior al unei cărți este și următorul: În iulie 1945, când al doilea război mondial abia se Încheiase, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
A tehnoredacta Înseamnă a pregăti un manuscris pentru tipar, respectiv pentru imprimantă. Aspectul tehnic al unei lucrări s-a bucurat Întotdeauna de atenția autorilor ei. Este destul de citat, mai ales de către tipografi, elogiul pe care Arghezi l-a adus muncii tipografilor. Un fapt interesant, Însă care poate arăta cât de important devine aspectul exterior al unei cărți este și următorul: În iulie 1945, când al doilea război mondial abia se Încheiase, iar omenirea și mai ales URSS erau distruse din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dicționare, enciclopedii etc.) se tipăresc pe coloane, la fel ca și ziarele. Dar acest mod de aranjare În pagină atrage după sine alte aspecte de tehnoredactare, despre care vom vorbi ceva mai Încolo. 4. Alegerea corpului de literă În limbajul tipografilor, prin literă se Înțelege „orice material tipografic care servește la redarea textului, făcând posibilă transmiterea ideilor cărții către cititor” (***, Tehnoredactarea..., p. 26). Prin urmare, literele vor include semnele grafice propriu-zise ale alfabetului, cifrele, semnele de ortografie și de punctuație, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
depind de formatul colii de hârtie, de formatul de text și de metoda de legare. În primele cărți, ramele albe erau foarte mici, ceea ce determina un citit greoi, obositor. Mărimea ramelor albe diferă de la o carte la alta. În limbajul tipografilor, cele patru rame se numesc astfel: rama de la cotor, rama de sus, rama laterală și rama de la picior. Dimensiunile ramelor albe trebuie să fie direct proporționale cu formatul paginii și cu formatul textului, alcătuind Împreună un ansamblu unitar, perfect echilibrat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Bârlad, cu învățătură la New -York. În Aurora ționistă, săptămânală, din iulie 1899 spune profesorul Grigore Crețu, se anunța bârlădenilor ștampilele ce săpa Sol(omon) B. Forstein în cauciuc și metal. Se înțelege că și C.S. Lețcae era nu numai tipograf ci și săpător de litere. Dintr-o scrisoare a lui Lețcae este redat citatul: „Pentru progresul economic al acestei tipografii am fost nevoit a mă îndeletnici cu săparea literelor necesare pentru afișe, în timpul când nu aveam de lucru. Astfel am
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
românești”: „Red. Lascar Costin în 1881. Fondator: St. Neagoe și G. Cațafay, 48x32 cm, anual 12 lei. De la 2 iulie 1892 când reapare, se suprimă subtitlul „odată pe săptămână”, 48x33 cm., anual 6 lei, 10 bani numărul. Editor, proprietar și tipograf G. Cațafany. De la 4 august 1905 apare cu subtitlul „Organ al Societății Studenților Tutoveni”, pe care îl schimbă de la 29 septembrie 1905 în „Organ al intereselor generale.” De la 1 ianuarie 1899, anual 3 lei și de la 9 mai 1906, anual
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a consacrat până la ieșirea la pensie, în 1893. Avântat în lupta politică a fost la Bârlad ctitorul ziarului Semănătorul prin care a servit cu credință Partidul Liberal. La 5 martie 1881 a fondat ziarul Paloda, recunoscând de proprie tar pe tipograful George Cațafany, propagând iubirea de patrie. În ultimii ani de viață, cei pentru care militase, i-au trădat aspirațiile, refuzându-i un loc în parlamentul țării, în cele din urmă s-a înscris ca membru în Partidul Constituțional, dar decepția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un generos cu gazeta Rulmentul. Este păcat că și în cazul Rulmentul s‐ a mai pierdut un ziar, un prilej de a avea permanent o cronică pentru cititori. Durata în timp a ziarului se leagă neîndoios de străduința unor 145 tipografi ca Haim Leibovici, Ion Contoman, Necu lai Dănilă sau Todirașcu, Pintilie nedespărțiți de literele care au dat viață bilunarului bârlădean. La capătul a 17 ani, răsfoind colecția ziarului Rulmentul, știind și revăzând ce a făcut el pentru educarea și formarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alexandru Jugănaru, dr. Weinfeld, Vasilescu etc. Al doilea ziar se numea „Ideea românească”... Când împrejurările politice au devenit tulburi și foarte grele din cauza intervențiilor legionare, ziarele și‐ au încetat apariția. Nu se găsesc la Biblioteca Academiei R.S.R. din neglijența 160 tipografului 3, care n‐ a trimis acesteia nici un exemplar.” Gheorghe Ioniță,membru al Academiei Bârlădene - din articolul „De la Academia Bârlădeană”. Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
30 de bani numărul. Tipografia Asociației “Unirea”. De la 3 ianuarie 1871 (48x33 cm.), de la 14 februarie 1871 (50x33 cm.) și de la 14 ianuarie 1873 (47x32 cm.). La 14 ianuarie 1873 costa 10 bani numărul și de la 21 3 Din „neglijența tipografului” ori a autorului de a trimite publicația celui care arhivează sau constituie fondul de documentare pentru cititori, dar și acestora din urmă care n‐au servicii asigurate să cunoască piața publicisticii și să o ceară este Boala veche nu numai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarului: P. Ionescu. Vasluiul, spune I. Antonovici, apare la tipografia Cațafany până la 23 iunie 1886. Faptul că în tipografiile de la Bârlad tipăreau scriitori sau autoritățile limitrofe din Vaslui, Fălciu, Tecuci și chiar din Târgu-Ocna cu informații din ultima localitate de la tipografii B.H. Margulies din Bacău, A. Hoessohn (în 1907 rentier) și Iancu Flachs chiar din Târgul Ocna până și după ce în localitățile respective se înființaseră 207 tipografii, dovedește că Bârladul avea „ascendență culturală în partea sud-estică a Moldovei" scrie Antonovici („Tipografiile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în vederea alegerilor comunale, când, săptămânalul de duminică, apoi de joi „va spune cine sunt adversarii noștri și ce voim no i.” Girant responsabil este Ion Șeibulescu, tipărit la Tipografia George V. Munteanu Bârlad, apoi la George Cațafany, tipografia ”Comercială”, la Tipografi a Lupașcu. În ziarul liberalilor de la Bârlad au mai semnat: Al Pallady, C. Th. Moroșanu, N. Simionescu, Gh. Diamandy, Const. Geană, V.C. Nicolau, N.D. Sveștian, Al. Cazaban, dar și G. Ionescu - Quintus, care la 17 ianuarie 1916, sub semnătu ra
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
condeile folosite s-a dovedit a fi fost o publicație de calitate. * „Acta Moldaviae Meridionalis”/2007/p. 9, opinie față de care noi 223 Vocea Tutovei Vocea Tutovei apare în luna mai 1891, sub conducerea unui comitet, ca organ personal al tipografului G. V. Munteanu, scris în majoritate de lucrătorii lui, care erau animați de simțământul naționalismului dar și de soarta românilor din Ardeal (43 x 27 cm., anual 10 lei),probleme car e fuseseră tratate și de ziarele bârlădene anterioare - Semănătorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista „Crucea” își avea redacția în Bârlad în strada Ștefan cel Mare nr.161 și îl avea ca director pe George D. Grosu, dar se realizează la tipografia G. Cațafany. Direcția revistei o avea la l aprilie 1906 lucrătorul 303 tipograf G.D. Grosu care, de unul singur, compila materialul din alte reviste și realiza publicația. Redacția și administrația revistei „Crucea" dar și a bibliotecii culturale cu același nume era în strada Ștefan cel Mare nr.16. În această revistă au scris
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
compila materialul din alte reviste și realiza publicația. Redacția și administrația revistei „Crucea" dar și a bibliotecii culturale cu același nume era în strada Ștefan cel Mare nr.16. În această revistă au scris proză: G.D.Grosu, Zanet Corlățeanu (lucrător tipograf și el și pe care îl vom regăsi la Huși), dr.(în teologie) Elefterescu, econom V. Pocitan. În revistă s-a reprodus din Cartea de aur a directorilor Casei școalelor, partida lui Stroe Belloescu și ceva din Ecoul Moldovei. De
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și 1 martie - 1 aprilie 1909), o revistă a grupului G. Tutoveanu, Emil Gârleanu, D. Nanu și a mai tinerilor C. Moldoveanu și A. Mândru colaboratori harnici de la „Paloda” la care o contribuție materială și de suflet a adăugat‐o tipograful și literatul G. Cațafany. În revistă au mai semnat: M. Sadoveanu, N. Iorga, E. Lovinescu, G. Vâlsan, A. Gorovei, D. Anghel, El . Farago, Ilarie Chendi ș.a. ...” La Făt‐ Frumos au scris - spune G. Tutoveanu în Discuții literare cu V.D. Damaschin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicate a avut mai mult un caracter moral-religios dar a difuzat și multă poezie. 373 Tipografia C.D.Lupașcu, strada Ștefan cel Mare nr.6 Bârlad. Uneori li se cerea cititorilor scuze că revista apare cu întârziere, fie din lipsa lucrătorilor tipografi, fie a hârtiei... datorită evenimentelor. Biblioteca municipală Bârlad are în custodie numerele pe anii 1941 și 1942. * Monografiile Liceului „Gh. Roșca Codreanu” Realizate de profesorul Traian Nicola sunt subs tanțiale și deosebit de interesante pentru cei care doresc să cunoască în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Manolache - Holda, Adolf Axelrad 407 ș.a. Apare din iulie la 2 septembrie 1896: 35x25 cm., anual 7 lei, 15 bani numărul. Se imprimă la tipografia „Gutenberg”, Stein și Segal. („Lumea nouă”, București, 4 august 1896). * Condusă de autodidactul frate al tipografului Solomon Segal, sub pseudonimul Săveneanu, care venea de la Săveni, din nordul Moldovei, locul de unde venise la Bârlad, deși se născuse la Ștefănești Botoșani - ne spune profesorul Gr. Crețu, și înființase la 1896 tipografia „Modernă Gutenberg", în care „a scos în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
încotro vă îndreptați. Informațiile grafice vă arată direcțiile în performanță, permițând oferirea unui răspuns la momentul potrivit pentru potențialele probleme și o întărire pozitivă imediată. Dean Tapp, proprietarul unei companii de tipărire a etichetelor, a raportat un caz în care tipografilor li s-a oferit feedback verbal pentru a mări numărul de foi tipărite pe oră. Feedbackul verbal pentru performanța de astăzi (de obicei oferit a doua zi) suna în felul următor: „Ai tras 14 156 de coli pe oră ieri
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]