5,710 matches
-
la trei tipuri de trăsături: „unele opozabile, altele neopozabile și altele gradabile”. Introducerea gradualității aici pare să se impună în cazul unui continuum cum ar fi culoarea, temperatura, sunetele, emoțiile, sentimentele. Și Coșeriu, în încercarea să de a stabili o tipologie a câmpurilor lexicale, vorbeste de opoziții graduale de tip mic/minuscul etc.34. Oricum, în domeniul nostru, existența unor trăsături gradabile este evidentă. În privința polisemiei și a tipurilor ei, am ales să pornim de la poziția teoretică a lui Roger Martin
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu ajutorul altora. Cât despre polisemia externă, aceasta afectează actanții: ex. critique se poate spune despre un demers, o metodă, un cititor, o privire, o lucrare. Sensul nu se modifică: în acest caz, relația metonimica privește substantivul calificat și nu adjectivul. Tipologia e comparabilă cu cea a polisemiei interne. Va fi vorba deci de: a. Polisemie externă de accepții: 1. Restrângeri sau extensii privind subiectul sau unul dintre obiecte. Ex. brasser - despre bere și apoi, despre orice substanță sau amestec care se
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
note, este un câștig pentru cititorii limbii-țintă și posedă o complementaritate cu celelalte dinaintea ei. 2.3.2. Probleme de traducere La analiza fiecărui nume, ne-am referit și la problemele de traducere. În cele ce urmeaza vom schița o tipologie a lor. Un lucru e limpede de la bun început: e imposibil că cineva care nu are acces la textul original, ci doar la traduceri, oricât de fidele, să-și dea seama de inventarul numelor divine din Coran. Cauzele sunt multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
actual al modernizării demonstrației 216 d) Demonstrația tehnică audiovizuală 218 e) „Intuiția simbolică” - un suport al conceptualizării 220 f) Condiții ale folosirii eficiente a demonstrației 222 2. Metode de modelare (model devices) 223 a) Ce este un model? 223 b) Tipologia modelelor utilizate În Învățare 225 c) Funcțiile modelului și valoarea formativă a modelării 229 d) Observații privind organizarea Învățării pe modele 230 3. Metoda studiului de caz 232 a) Studiul de caz În ipostază euristică, explorativă 233 b) Studiul de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exercițiul operațiilor 247 d) Cerințe și condiții În utilizarea exercițiului 249 2. Metoda modelării structurilor de comportament (modelling) 252 3. Metoda proiectelor (project method) 253 a) Conceptul de „proiect” În didactica modernă 253 b) Potențialul pedagogic al proiectului 255 c) Tipologia proiectelor 256 d) Organizarea și conducerea proiectelor 257 4. Metoda lucrărilor practice 258 C. Metode de simulare (bazate pe acțiunea fictivă) 261 1. Metoda jocurilor (metodica ludică sau Învățarea prin joc) 262 a) Jocurile didactice sau jocurile educative 262 b
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Programa și principiile programării 287 c) Tipuri de programare 289 d) Avantajele și limitele instruirii programate 293 4. Instruirea bazată pe calculator (inserția tehnologică) 296 5. Instruirea asistată de calculator (IAC) 297 a) Ce este softul educațional (didactic-intensiv)? 297 b) Tipologia softurilor 299 c) Avantaje 299 d) Limite și critici 301 e) IAC și profesorul 302 6. Învățarea electronică (e-learning) 303 a) Precizări conceptuale 303 b) Ce este Internetul? 303 c) Caracteristici și avantaje semnificative 306 Bibliografie selectivă 309 Prefață la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se ajunge la modificarea totală a părerilor, În finalul discuției. Cu precizarea că preocuparea este Îndreptată aici nu În direcția obținerii consensului, ci În mod deliberat a contrariului. Desfășurarea activității se face În conformitate cu o planificare ce include: - stabilirea scopului; - o tipologie a Întrebărilor de utilizat, care trebuie să aibă calitatea de a părea spontane (chiar dacă sunt Îndelung gândite) - și corelate strâns cu gradul de cunoaștere al participanților. Revenind la tipurile de Întrebări, acestea pot fi: de cercetare, de aprofundare sau direcționare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
izomorfe, convenționale, a căror construcție are ca scop principal tocmai interpretarea fenomenului, cunoașterea lui În profunzime. Utilizarea efectivă a modelelor, materiale sau ideale, ca instrumente În organizarea și susținerea Învățării a dat naștere, În accepție didactică, metodelor de modelare. b) Tipologia modelelor utilizate În Învățaretc "b) Tipologia modelelor utilizate În ÎnvĂȚare" În procesul de Învățământ sunt implicate diferite feluri de modelare care operează la diferite niveluri de abstractizare și cărora le corespund tipuri diferite de modele. Dintre acestea amintim: - modelarea prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ca scop principal tocmai interpretarea fenomenului, cunoașterea lui În profunzime. Utilizarea efectivă a modelelor, materiale sau ideale, ca instrumente În organizarea și susținerea Învățării a dat naștere, În accepție didactică, metodelor de modelare. b) Tipologia modelelor utilizate În Învățaretc "b) Tipologia modelelor utilizate În ÎnvĂȚare" În procesul de Învățământ sunt implicate diferite feluri de modelare care operează la diferite niveluri de abstractizare și cărora le corespund tipuri diferite de modele. Dintre acestea amintim: - modelarea prin similitudine - axată pe modele materiale; - modelarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
intelectuale și a aptitudinilor creatoare ale acestora, a energiei și forței lor de voință, inclusiv a unor Însușiri socio-morale (spirit de cooperare, de echipă, onestitate etc.). Și din punct de vedere prognostic, dezvăluie posibile aptitudini științifice, tehnice, organizatorice, manageriale. c) Tipologia proiectelortc "c) Tipologia proiectelor" Proiectul poate lua forme variate, În funcție de natura activității, de gradul de complexitate a temei, de vârsta școlară etc. Se pot efectua: - proiecte de investigație-acțiune: anchete, culegeri de folclor, studii asupra deviației cuvintelor locale de la forma literară
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aptitudinilor creatoare ale acestora, a energiei și forței lor de voință, inclusiv a unor Însușiri socio-morale (spirit de cooperare, de echipă, onestitate etc.). Și din punct de vedere prognostic, dezvăluie posibile aptitudini științifice, tehnice, organizatorice, manageriale. c) Tipologia proiectelortc "c) Tipologia proiectelor" Proiectul poate lua forme variate, În funcție de natura activității, de gradul de complexitate a temei, de vârsta școlară etc. Se pot efectua: - proiecte de investigație-acțiune: anchete, culegeri de folclor, studii asupra deviației cuvintelor locale de la forma literară, studii privind istoricul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoștințelor În structuri cognitive complexe etc.), metoda demonstrației (a spațiului, timpului și mișcării), utilizarea modelelor (modele matematice, grafice, izomorfe etc.). Apelul la diferitele metode are darul să faciliteze angajarea activă a elevilor, implicarea lor cognitivă Într-o perspectivă constructivistă. b) Tipologia softurilortc "b) Tipologia softurilor" Prin intermediul calculatorului se pot utiliza softuri educaționale cu conținuturi și funcții (sarcini) foarte diferite. În raport cu funcțiile asumate se pot distinge mai multe tipuri de softuri: de transmitere sau prezentare interactivă, de exersare a unor structuri În vederea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cognitive complexe etc.), metoda demonstrației (a spațiului, timpului și mișcării), utilizarea modelelor (modele matematice, grafice, izomorfe etc.). Apelul la diferitele metode are darul să faciliteze angajarea activă a elevilor, implicarea lor cognitivă Într-o perspectivă constructivistă. b) Tipologia softurilortc "b) Tipologia softurilor" Prin intermediul calculatorului se pot utiliza softuri educaționale cu conținuturi și funcții (sarcini) foarte diferite. În raport cu funcțiile asumate se pot distinge mai multe tipuri de softuri: de transmitere sau prezentare interactivă, de exersare a unor structuri În vederea formării unor deprinderi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a provoca Științificul acumulat în domeniul evaluării contabile, cu deosebire teoria normativă: construcția Și formalizarea tablei de materii specifice tipologiei Și fundamentelor teoretice, principiilor Și regulilor, tratamentelor Și practicilor specifice măsurării Și evaluării în contabilitate, libertăților Și conformităților modelelor de estimare Și evaluare; tensionarea problemelor pentru a găsi idei Și soluții noi cu privire la evaluarea activelor Și datoriilor, precum Și bazelor de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
este conceptul de adevăr. Din punct de vedere a „ceea ce este văzut”, conceptul de valoare urmărește natura, istoria Și viața umană, în timp ce se analizează persoana. Omul este subiect al valorii (Kordela, 2006). Pornind de la acest aspect, Flamholtz (2005) dezvoltă o tipologie a capitalului uman, prezentată în figura următoare, care constă în trei tipuri de valori: valoarea economică a indivizilor, măsurată prin contribuția adusă organizației de fiecare individ în parte; valoarea economică a echipei sau grupului, reprezentată prin suma valorilor economice individuale
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
precizat faptul că, în realitate, demarcarea celor trei medii este relativă, în concordanță cu paradigma conform căreia organizațiile sunt sisteme deschise. Figura 4.2 Sursă: Băcanu, 1997. Deosebirea dintre mediul înconjurător general și cel concurențial este sesizabilă și la nivelul tipologiei modelelor de tip economic. În primul caz, modelele se asociază în principal macroeconomiei, în timp ce în al doilea caz s-ar putea afirma că există o înrudire mai puternică cu microeconomia. Diferențierea poate fi sesizată chiar și la nivelul instrumentarului matematic
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ale strategiei sau, cu alte cuvinte, unii gândesc și alții execută. Mai recent s-a conturat și o abordare care desființează liniile de demarcație dintre etapele procesului și pune sub semnul întrebării raționalitatea economică a acestuia. S-au dezvoltat numeroase tipologii care explică formarea strategiei și altfel decât sub aspectul unui plan dihotomic de tip formulare-implementare. Unii autori sugerează că formarea unei strategii este reprezentată cel mai corect de o spirală. Specific, pentru noile modele sunt multitudinea de „actori” implicați în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
naștere, urările pentru șefi, felicitările și acordările de diplome, certificatele pentru diferite comportamente organizaționale etc. Așadar, cultura organizațională se concretizează în primul rând în artefacte culturale, adică în manifestări vizibile și identificabile specifice unei organizații, chiar dacă fac parte dintr-o tipologie general valabilă. Un audit cultural începe pe acest prim nivel, iar o modelare presupune, ca prim pas, transformarea dorită a acestor artefacte. Dacă în cazul elementelor tangibile există puține probleme de operaționalizare, în cazul celor intangibile problemele apar chiar de la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
varietate ale culturii organizaționale au impus crearea unor modele și introducerea unor clasificări. Cum chiar definiția de bază este foarte diferită în funcție de autor și de domeniul de utilizare - management, sociologie, antropologie etc. -, apare ca normal faptul că vor exista modele, tipologii sau metodologii de cercetare de o mare diversitate. De mare importanță în orice abordare cu scop practic este relația dintre cultura organizației și obiectivele acesteia. Prin prisma acestei relații, cultura organizațională poate fi considerată „bună” sau „rea”. O cultură organizațională
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prisma acestei relații, cultura organizațională poate fi considerată „bună” sau „rea”. O cultură organizațională „bună” este cea care corespunde așteptărilor stakeholder-ilor în ceea ce privește performanța și îndeplinirea obiectivelor propuse. Totuși, teoria nu face o departajare netă de tip pozitiv/negativ, ci creează tipologii care se raportează la un anumit context. La momentul actual nu există o taxonomie standard, dar sunt elemente taxonomice și autori de referință. Aceștia sunt citați în manualele uzuale de management și servesc drept sursă de inspirație și de raportare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prescrise de autori - criteriul geografic, apoi cel economic, istoric, religios, lingvistic sau politic. Altele sunt bazate pe studii empirice care urmăresc un set de caracteristici folosite de autorul studiului pentru a defini sau a descrie cultura organizațională. Una dintre primele tipologii ale culturii organizaționale este cea realizată de către Deal și Kennedy (1982). Ei propun un set de tipuri culturale având următoarele direcții de interes. 1. Cultura bărbatului puternic („huliganică”) este focalizată pe succesul individual ce însoțește asumarea unui risc. 2. Cultura
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pot fi aplicate și organizațiilor, astfel că acestea din urmă ar putea fi raportate la spațiul descris conform celor patru „dimensiuni” ale culturii organizaționale. Trecerea în revistă a unor definiții, caracteristici, determinanți, componente ale culturii organizaționale, ca și a unor tipologii sau aspecte legate de determinarea sa națională, sugerează că domeniul prezintă o variabilitate extremă, permițând adaptări de utilitate strategică. Acest fapt înseamnă că formarea unei strategii implică în mod obiectiv și o modelare culturală. 8.1.2. Evaluarea și modelarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
invizibil ale profilului cultural inițial: se apreciază alte caracteristici ale culturii organizaționale, cum ar fi: • tendința spre schimbare; • modul de funcționare al organizației; • modul de inserție în mediul înconjurător; • modelele decizionale utilizate; • gradul de descentralizare. Apoi se încearcă identificarea unor tipologii de referință din literatura de specialitate. Înscrierea într-un model al unei tipologii date permite explicarea comportamentului organizației într-un context dat, similar cu cel al unei organizații pentru care există o experiență trecută. 4. Definirea profilului dezirabil: se stabilește
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ar fi: • tendința spre schimbare; • modul de funcționare al organizației; • modul de inserție în mediul înconjurător; • modelele decizionale utilizate; • gradul de descentralizare. Apoi se încearcă identificarea unor tipologii de referință din literatura de specialitate. Înscrierea într-un model al unei tipologii date permite explicarea comportamentului organizației într-un context dat, similar cu cel al unei organizații pentru care există o experiență trecută. 4. Definirea profilului dezirabil: se stabilește profilul cultural ideal pentru strategia aleasă. Pentru acest profil nu există decât repere
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
expansiune a obligat grupul să-și stabilească „puncte de lucru” cu caracter permanent și în alte orașe decât Brașovul și chiar și în țări vecine, cum sunt Bulgaria și Ungaria, care prezintă piețe atractive pentru competențele câtorva firme din grup. Tipologia afacerilor arată că există un interes deosebit pentru domeniul electric. Aici s-au dezvoltat competențele de bază, chiar dacă acum există tendința de a le „ambala” într-o competență integratoare care înseamnă și un antreprenoriat general. Practic, se urmează o integrare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]