3,898 matches
-
știu ce se află dincolo de locul În care sunt acum. Prietenii mei au avut și ei această intuiție la un moment dat. În boarea În care plutesc o sută de cărăbuși de smarald. În ecourile care urmează fiecărei bătăi de tobă. În nemișcarea absolută când toate mințile devin una singură. Nu pot spune mai mult de atât, pentru că trebuie să rămână un mister, unul care nu se sfârșește niciodată. tc "" Sinceră recunoștințătc "Sinceră recunoștință" Le mulțumesc tuturor celor care poate nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
imediat după. Probabil că nu ar merge până acolo. - Nu s-a plâns nimeni de metodele acestea inutile? Unii da, alții nu, erau tot felul de oameni. Pentru o perioadă am lucrat în Grupul Științelor, fiind subordonat lui Murai. Făceam tobe și studiam metode de tăbăcire a pielii de porc. Făceam multe lucruri (râde). Mergeam să învățăm la locul unde se tăbăcea pielea, să descoperim ce fel de lemn ar fi bine să folosim. Începeam de la lucrurile fundamentale. Unde se găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de tăbăcire a pielii de porc. Făceam multe lucruri (râde). Mergeam să învățăm la locul unde se tăbăcea pielea, să descoperim ce fel de lemn ar fi bine să folosim. Începeam de la lucrurile fundamentale. Unde se găsea lemnul potrivit pentru tobe, nu știam. Am renunțat și am mers pe intuiție. Cum am spus și mai înainte, ne ocupam și cu dezvoltarea aparatelor de curățat Cosmo, cu alte cuvinte, o imensă mașinărie de curățat aerul. Tot în legătură cu aparatele Cosmo, în 1994, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
inițiere care se chema «Călăuza Bardo». Te duceau în altă cameră, te legau la ochi, îți legau mâinile la spate și te așezau în așa fel cât să ai o poziție a corpului cât mai bună. Apoi băteai în niște tobe, băteai gongul, făcei un ritual pentru Zeul Yama (cel care judecă morții). Apoi strigai în gura mare ca un nebun: «Antrenează-te! Antrenează-te!» sau «Nu ne mai întorcem în lume și trebuie să dăm ce-i mai bun din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
până când în una din seri n-a mai rezistat și ne-a comunicat oficial: - Lăsați-mă la Dumnezeu cu cărțile voastre! M-am săturat! Când să adorm și eu, dă-i cu popa, dă-i cu trefla, hă, hă, hă, tobă, pică, dubă, frunză,renz, frenț ... Ori plecați în dormitorul de-alături, ori vă tai cărțile cu bărdița! Am plecat, ce era să facem. După nici o partidă, numai ce-l vedem pe George la noi în pragul ușii, zâmbind amar: - Hai
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
chestii despre care nu am habar (părerea lui!). O spune el (tipul este atât de plin de fumuri, încât ar vrea să scriu cuvântul, el, cu E mare dar nu vreau numai așa, de-al naibii), care este nu numai tobă, ci și toboșar la toate ălea. Și ca să fie clar mi-a adăugat o listă detaliată care sunt „sectoarele” în care nu ar trebui să mă bag, fiindcă el le cunoaște atât de bine, încât cu intervenția mea aș putea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de județ de români ca să meargă cu trenul. Și l-am întrebat dacă nu se teme de urmări dacă va fi judecat, dar el a dat din mâini a lehamite: „și ce-o să-mi ia dom’ șăf, praful dă pă tobă?”. Avea dreptate cioropina! Și aceștia, acum sunt mesagerii civilizației noastre daco-romane, în Europa... Când mergeam la serviciu, cam de două ori pe săptămână, trenul era cutreierat de la un capăt la altul de un grup de țigănci cu figuri amărâte. Care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ca, putred, mărul Tinde ca să și domine. 17 august 2004 N-AM CERȘIT SĂ URC SPRE GLORII Nu cu șpagă sau plocoane, Ori supliciu de canoane, Nici prin mijlociri de fuste, Azi mai scurte și înguste; Nu prin lovituri de tobă Ori prin ligușiri de robă; Nu prin umblet prin saloane Ori prin lacrimi de cucoane; Nu printr-un potop de vorbe Ori amestecat de ciorbe; Nu cu sunet de trompetă Ori sugestii cu pipetă, Am scris ce-am scris. Unii
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
gând. Drept care m-am uitat, nu chiar fix, în ochii ei și i-am răspuns: — Era pedichiurist. După aceea m-am întors abrupt cu fața la fereastră. De câteva minute, mașina staționa și abia acum am început să aud niște bătăi de tobă marțiale venind din depărtare, dinspre Lexington sau Third Avenue. — E o paradă, a constatat doamna Silsburn. Ne aflam pe la capătul străzilor optzeci. Pe Madison Avenue, drept în centru, era postat un polițist care oprea traficul spre nord și spre sud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cea mai asurzitoare și cea mai falsă gălăgie în mi bemol pe care mi-a fost dat s-o aud vreodată. Toți cei din mașină am sărit literalmente ca arși. În momentul acela treceau niște cohorte, cu surle și cu tobe, alcătuite din ceea ce părea a fi o sută și mai bine de cercetași afoni toacă. Cu o degajare aproape criminală, băieții atacaseră marșul Drapelul nostru de-a pururi. Doamna Silsburn și-a astupat, în mod înțelept, urechile cu palmele. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Spre nesfârșita mea satisfacție, omulețul continua să privească drept în față, de parcă peisajul lui personal nu se schimbase cu nimic. Havana neaprinsă era fixată între două degete. Deducând, probabil, din aparenta lui nepăsare față de teribila larmă produsă de cohortele de tobe și trâmbițe sau, posibil, conform unei teze necruțătoare că toți bătrânii trecuți de optzeci de ani trebuie să fie sau surzi toacă sau tari de-o ureche, doamna de onoare și-a apropiat buzele la doi centimetri de urechea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cu toții, pe ambele uși ale limuzinei - părăsind corabia în mijlocul lui Madison Avenue - într-o mare de asfalt fierbinte, gumos. Locotenentul a rămas un moment în urmă, ca să-l informeze pe șofer de răzmerița noastră. Îmi amintesc perfect că parada cu tobe și trâmbițe continua și că zgomotul nu se atenuase nici un pic. Doamna de onoare și doamna Silsburn conduceau cortegiul nostru spre Schrafft. O dublă călăuză - aproape o avangardă de cercetași - care se îndreptau spre sud, pe partea de est a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
ne așteptau deja de câteva minute. Ne așteptau, mi-am spus eu, ca un amenințător trio unit. Vorbeau între ei, dar când a apărut pestrița noastră pereche, s-au întrerupt. În mașină, cu câteva minute în urmă, când parada de tobe și trâmbițe trecuse bubuind pe lângă noi, o nemulțumire comună, aproape o suferință comună, conferise micului nostru grup un simulacru de solidaritate - de felul aceleia pe care ar putea-o resimți turiștii companiei Cook prinși într-o aprigă furtună la Pompei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
rătăcești Într-o țară cu multiple posibilități și unde, poți deveni membru susținător al postului de radio Europa Liberă...? Ești norocos totuși...! Tu ști-i, telefonul are Încă două derivații și din Întâmplare am ridicat eu receptorul. Nu am bătut toba la ce-i prezenți și nici măcar Șefului de Șantier, care „Miștocar” cum e, Îți imaginezi: nu mai scăpai de ironiile lui multă vreme...!” Tony Pavone reveni la normal Încercând să fie cât mai relaxat, realizând minunea care de fieccare dată
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de kilometri de speranțe și faruri, temeri, vechituri și praf. Ultima dată când Zachary Woolridge ajunsese la Corn Creek, campingul găzduise o reuniune a motocicliștilor posesori de Harley Davidson și singurele zgomote pe care le auzise fuseseră cele produse de tobele de eșapament ale motoarelor. Își parcase barca în linie cu alte zece ambarcațiuni gonflabile, o flotilă de caiace și o șalupă de viteză cu un căpitan cărunt, care bătuse râul mai mulți ani de cât trăiseră majoritatea celorlalți navigatori. Zach
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cam grăsuță și-are păru’ de parc-ar fi băgat degetele la priză, da’ ce naiba ?! Pot și eu să-nchid ochii ! Bob ! l-a dojenit Sue, pentru ca imediat intervenția ei să fie urmată de efecte sonore imitând un solo de tobă și hohote de râs. Cea mai bătrână virgină care ne sună în următoarele zece minute primește un tricou cu logo-ul KDZY, a anunțat Bob, și intră în concursul un bărbat pentru un an. Dai și tu un telefon, Sue
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
șoptit Jina. Nu primești decât o singură viață. Danny s-a uitat urât la ea, dar expresia bosumflată nu l-a ținut prea mult. Deja peisajul devenise mai frumos - dealuri acoperite cu pini în loc de corturi. Cer albastru în loc de fumul de la tobele de eșapament. La optzeci de metri de camping, deja Sheryl Crow nu se mai auzea. Vâsliți pe dreapta, a cerut Drew și cei așezați pe dreapta au cufundat vâslele în apă. Barca a virat rapid către centrul râului. Au trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
femei Între două vîrste. Se obișnuia ca soțul și soția să lucreze la același oficiu poștal, mai cu seamă În provincie. — Unul care se laudă cu ceasurile deșteptătoare, continuă ea, nu are cum să-și cumpere mașină fără să bată toba. A, ce bine! M-am mai liniștit. Mi-a ajuns la urechi zvonul că domnul M se plimbă cu o mașină roșie. — Imposibil! Mașina de alături e bleu deschis, spuse bărbatul. — Bleu normal. Dar nu-i om rău, adăugă soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
caute ceva după tejghea. La care, fratele spuse, repezit: — Hai lasă prostiile! Aici nu se plătește chiar totul. Se ridică brusc și porni spre focul În aer liber, care fusese aprins Într-un soi de cazan ce servea și drept tobă. Bărbații de-acolo Îl salutară, rămînÎnd neclintiți: brațele pe lîngă corp, șezînd pe călcîie, cu spatele drept. El dădu simplu din cap. Judecînd după aparențe, el părea șeful. Fetele Îi făcură, doar În treacăt, semne cu mîinile. Se pare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
pe ciorapi și sprayuri. În America, la același workshop cu mine erau și doi nigerieni. O femeie sclipitoare, cu un doctorat la Cambridge, și șeful Colegiului Ecumenic de acolo, fabulosul Father Stan. Îi admiram intelectual, îmi plăceau costumele lor și tobele aduse de acasă, mi-erau în principiu dragi. Dar mă așezam într-o parte mai îndepărtată a sălii. Într-o zi, m-am așezat accidental între ei doi. Afară era o căldură de infern. Corpurile lor emanau o răcoare atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un dezinteres simbolic: am încetat să ne pese. În Congresul american a apărut inițiativa We the People, cu un fond federal enorm pentru cercetarea virtuților americane. Autorul acestei inițiative este chiar Bush himself. (Băieții republicani au trecut cu surle și tobe la „Vatra americană”.) În perioada ’50-’90, continuă Judt, americanii au avut o uriașă deschidere spre cunoaștere reciprocă, mai ales prin burse Fulbright și multe altele, iar acum fac studii provinciale, tocmai când susțin că sunt imperiu. SUA se retrag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
înverșuneze asupra noastră, ea s-a abătut asupra evreilor. Spre marea ei nefericire, Sara avea dreptate. * * * În perioada jumada-thania din acel an, la trei luni de la căderea Granadei, crainici regali au venit în centrul orașului ca să proclame, în sunet de tobe, în arabă dar și în castiliană, un edict al lui Ferdinand și al Isabelei, care decreta „ruperea definitivă a oricărei relații dintre evrei și creștini, ceea ce nu poate fi adus la îndeplinire decât prin expulzarea din regatul nostru a tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Kamaleddân fusese vreme îndelungată favoritul sultanului. După-amiaza, îi masa tălpile picioarelor pentru a-l face să adoarmă. Asta ținuse până în ziua când suveranul pățise o inflamație la boașe care cerea musai luări de sânge, iar bărbierul se apucase să bată toba prin oraș cu amănunte din belșug, atrăgându-și astfel mânia stăpânului. De acum, era iertat. Și nu numai că era iertat, dar suveranul își cerea el însuși iertare că-l maltratase, cerându-i chiar, din moment ce ăsta îi era năravul, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vorbind ploii. Era încadrat de alți bătrâni muți și de două femei mai tinere cu uniforme albastre, fără identitate și cu fețe de o sinceritate nedisimulată, care îi subliniau sau îi punctau vorbele cu un marș executat din fluier și tobă. „Nu e niciodată prea târziu“, spunea bătrânul sfios, cu modestie, ca unul din neîndurătorii portari ai lui Dumnezeu, „să vă schimbați“. Cu buze și ochi strânși înfrunta zeflemeaua mulțimii în trecere prin după-amiaza zilei, tinerii, străinii apatici te hainele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vă schimbați“. Cu buze și ochi strânși înfrunta zeflemeaua mulțimii în trecere prin după-amiaza zilei, tinerii, străinii apatici te hainele lor lungi. „Nu e cazul“, spunea el, „să vă simțiți așa de stânjeniți.“ Oricum, abia dacă îl puteai auzi din cauza tobei și a apei de ploaie din aer. O, te înșeli, amice. Cerul e atât de stânjenit. Copacii din scuaruri își țin capul în pământ și copertinele de pe stradă acoperă cu grijă fațadele ude și roșii ale magazinelor. Ziarul de seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]