1,758 matches
-
dirijează în mod conștient comportamentul. Reglarea și autoreglarea stărilor psihice ale sportivului reprezintă nucleul pregătirii psihologice a acestora. Sportivul învață prin demersurile reglatorii să-și creeze o stare psihică optimă pentru concurs, să-și inducă și să-și mențină un tonus psihic corespunzător activității competiționale. a) Metode de reglare - prin intervenție exterioară; - convorbirea terapeutică cu psihologul sau antrenorul sau medicul de lot; - demonstrația, convingerea; - sugestia, hipnoza; - procedee de desensibilizare; - procedee psiho-farmacologice; - procedee fiziologice (saună, masaj, duș); b) Metode de autoreglare - autoeducația
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
apoi, expir; - se face de 6 ori; Exercițiu de respirație pe relaxare - muzică - 20 minute - se dau sugestii ca "valul", "flux-reflux", "albastru", "plutire", "mare, cer", "nisip, soare", etc. - se respiră fără efort, cu conștientizarea respirației; 3.2.5.2 Relaxarea Tonusul muscular ca punct de plecare al relaxării Este cunoscut faptul că, în timpul unor stări emoționale puternice sau atunci când avem de făcut față unei sarcini dificile, resimțim și un anumit grad de încordare musculară. Dimpotrivă când suntem liniștiți, relaxați, musculatura se
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
ca punct de plecare al relaxării Este cunoscut faptul că, în timpul unor stări emoționale puternice sau atunci când avem de făcut față unei sarcini dificile, resimțim și un anumit grad de încordare musculară. Dimpotrivă când suntem liniștiți, relaxați, musculatura se destinde, tonusul muscular scade. Având în vedere legătura strânsă dintre tonusul muscular și stările afective, tehnicile de relaxare încearcă prin scăderea tonusului muscular să reducă gradul de încordare psihică. Deci punctul de plecare al relaxării îl reprezintă tonusul muscular, la baza căruia
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
că, în timpul unor stări emoționale puternice sau atunci când avem de făcut față unei sarcini dificile, resimțim și un anumit grad de încordare musculară. Dimpotrivă când suntem liniștiți, relaxați, musculatura se destinde, tonusul muscular scade. Având în vedere legătura strânsă dintre tonusul muscular și stările afective, tehnicile de relaxare încearcă prin scăderea tonusului muscular să reducă gradul de încordare psihică. Deci punctul de plecare al relaxării îl reprezintă tonusul muscular, la baza căruia se află o stare de hipotonie musculară (tonus muscular
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
față unei sarcini dificile, resimțim și un anumit grad de încordare musculară. Dimpotrivă când suntem liniștiți, relaxați, musculatura se destinde, tonusul muscular scade. Având în vedere legătura strânsă dintre tonusul muscular și stările afective, tehnicile de relaxare încearcă prin scăderea tonusului muscular să reducă gradul de încordare psihică. Deci punctul de plecare al relaxării îl reprezintă tonusul muscular, la baza căruia se află o stare de hipotonie musculară (tonus muscular scăzut). Tonusul reprezintă starea de contractură ușoară, fiziologică, cu caracter permanent
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
relaxați, musculatura se destinde, tonusul muscular scade. Având în vedere legătura strânsă dintre tonusul muscular și stările afective, tehnicile de relaxare încearcă prin scăderea tonusului muscular să reducă gradul de încordare psihică. Deci punctul de plecare al relaxării îl reprezintă tonusul muscular, la baza căruia se află o stare de hipotonie musculară (tonus muscular scăzut). Tonusul reprezintă starea de contractură ușoară, fiziologică, cu caracter permanent, în care se află întreaga musculatură a organismului stare întreținută prin impulsuri nervoase cu frecvență scurtă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
dintre tonusul muscular și stările afective, tehnicile de relaxare încearcă prin scăderea tonusului muscular să reducă gradul de încordare psihică. Deci punctul de plecare al relaxării îl reprezintă tonusul muscular, la baza căruia se află o stare de hipotonie musculară (tonus muscular scăzut). Tonusul reprezintă starea de contractură ușoară, fiziologică, cu caracter permanent, în care se află întreaga musculatură a organismului stare întreținută prin impulsuri nervoase cu frecvență scurtă. Repetarea stimulărilor nervoase conduce la contracții repetate, care se traduc pe plan
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și stările afective, tehnicile de relaxare încearcă prin scăderea tonusului muscular să reducă gradul de încordare psihică. Deci punctul de plecare al relaxării îl reprezintă tonusul muscular, la baza căruia se află o stare de hipotonie musculară (tonus muscular scăzut). Tonusul reprezintă starea de contractură ușoară, fiziologică, cu caracter permanent, în care se află întreaga musculatură a organismului stare întreținută prin impulsuri nervoase cu frecvență scurtă. Repetarea stimulărilor nervoase conduce la contracții repetate, care se traduc pe plan muscular printr-o
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
antrenamentul autogen) și * metodele de relaxare pasive, în care sarcina realizării relaxării cade mai mult pe umerii terapeutului (sisteme de relaxare de tip hipnotic); a.Antrenamentul psihofiziologic Ajuriaguerra Pornește de la principiul conform căruia orice emoție se traduce prin modificări de tonus muscular, existând o dinamică tonico- afectivă, care controlează toate atitudinile omului normal. b.Relaxarea dinamică de tip sofrologic Caycedo Sofrologia este o disciplină care are ca obiect cercetarea modificărilor de conștiință. Ea implică studiul tehnicilor de relaxare, al hipnozei medicale
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și interoceptive care contribuie la întreținerea stării de tensiune nervoasă. Mușchiul relaxat eliberează creierul de surplusul de excitație care împiedică funcționarea eficientă a atenției și memoriei, a concentrării, posibilitățile de decizie și selecție. Metoda constă într-o reducere voluntară a tonusului muscular prin conștientizarea și diminuarea stării de relaxare de cea de tensiune. Terapeutul învață subiectul să-și dezvolte simțul kinestezic tensionând, timp de 7-8 sec. și apoi relaxând, timp de 15 sec., fiecare grup muscular într-o manieră progresivă și
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
în contact cu suportul: treceți în revistă picioarele... gambele...brațele...spatele... capul... Încercați să vă relaxați... Centrare pe exercițiu Întreaga atenție se orientează spre corp, spre contactul corpului cu patul sau fotoliul. Timp de 20 minute vă veți concentra pe tonusul muscular. Veți diminua progresiv tonusul până vă veți simți destins, relaxat, calm. Veți învăța astfel să vă controlați mai bine emoțiile și impulsurile. Dacă auziți un zgomot, vă veți spune: “Tot ceea ce vine din exterior este fără importanță în timpul ședinței
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
în revistă picioarele... gambele...brațele...spatele... capul... Încercați să vă relaxați... Centrare pe exercițiu Întreaga atenție se orientează spre corp, spre contactul corpului cu patul sau fotoliul. Timp de 20 minute vă veți concentra pe tonusul muscular. Veți diminua progresiv tonusul până vă veți simți destins, relaxat, calm. Veți învăța astfel să vă controlați mai bine emoțiile și impulsurile. Dacă auziți un zgomot, vă veți spune: “Tot ceea ce vine din exterior este fără importanță în timpul ședinței; rămân centrat pe exercițiu”. * Când
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
auziți un zgomot, vă veți spune: “Tot ceea ce vine din exterior este fără importanță în timpul ședinței; rămân centrat pe exercițiu”. * Când apar idei intruzive, vă veți spune: “Stop. Mă voi ocupa de asta mai târziu. Mă recentrez pe respirație, pe tonus, pe relaxare”. Centrare pe respirație timp de aproximativ un minut Vă centrați în prezent pe respirație. Respirați cu ajutorul abdomenului, calm, puțin mai lent ca de obicei. Lăsați să treacă mai multe secunde între fiecare respirație... În câteva secunde, veți inspira
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Căile aferente auditive și vizuale sunt importante în achiziția limbajului, dar și cele cutanate, proprioceptive - piele, mușchi, articulații - au o mare contribuție în achizițiile venite prin activitatea musculo-articulară, legată de emisia verbală. Iată de ce producerea sunetelor cere integritate musculară cu tonus; o piedică la acest nivel poate să întârzie și să devieze achiziția limbajului, cea ce este cazul subiecților noștri. În ce măsură tulburările de emisie verbală de natură organicoperiferice influențează achiziția limbajului? În acest domeniu nu dispunem de un repertoriu de lucrări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
preliminariile limbajului” operațiile fonologice și gramaticale de mai târziu, mijlocite prin opozițiile fonatorii care servesc comunicării încă din primul an (170; p.7). Gânguritul și lalalizarea premerg conduitele verbale propriu-zise ce se dezvoltă odată cu schimbările fiziologice care permit poziția, creșterea tonusului muscular în special în buze și limbă. Consoanele produse posterior laringelui (din gungurit) alternează vocalele produse anterior prin întredeschiderea gurii și vin să se adauge sunetelor care cer o mare mobilitate a limbii și a buzelor (f, b, p, t
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de reeducare fonetică. Antrenamentul urmărește creșterea funcției musculaturii statice și dinamice, cu hipertrofia miofibrilelor, obținută prin repetări frecvente ale anumitor mișcări (189; p.429-435). În urma antrenării diferențiate a grupelor de mușchi în deficit funcțional se creiază condiția necesară atât reechilibrării tonusului de repaus, cât și reeducării funcționale. Programul de exerciții de miogimnastică efectuat ritmic și sistematic, conduce la decondiționarea mișcărilor defectuoase în actul fono-articulator cât și la decondiționarea obiceiurilor vicioase instalate în funcțiile care se interferează la nivelul aparatului fonator (respirația
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care se creiază un mediu afectiv, prin exerciții ușoare sub formă de joc care să creeze condiția fizică a musculaturii interesată în vorbirea articulată, prin miogimnastică, exerciții de respirație și suflu bucal. 2. Etapa analitică realizată prin vizualizare, cu ridicarea tonusului conștiinței asupra elementului defect de corectat. 3. Etapa sintetică realizată prin demonstrație și imitație, prin cointeresarea senzorială a analizatorilor vizuali, auditivi, cutanați - excitanți necondiționați care devin condiție pentru realizarea efectului verbo-motor. Se adaugă elemente de condiționare din sistemul al doilea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în permanentă asupra unui singur element de corectat, pe rând, în ordinea indicată de posibilitățile fonematice create pe parcursul lucrului logopedic. În asemenea condiții de influențare psihologică a metodelor folosite, 113 subiecți din 302 cazuri au obținut o vorbire normală. Menținerea tonusului psihic pe perioada activității de exercitare fără întrerupere, interesarea a cât mai multor analizatori în activitatea de stimul-reacție, asocierea mișcărilor musculare cu noi impresii senzoriale, auditive, chinestezice, tactile, inhibarea tipurilor greșit dobândite cu facilitarea mecanismelor fonatorii, sunt condiții cerute de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la nivelul coastei a I-a. Ultimele șase perechi de nervi intercostali inervează senzitiv o zonă de 1-2 cm de la periferia diafragmului. Inervația vegetativă este asigurată de fibre simpatice care sosesc la diafragm din plexul solar și intervin în păstrarea tonusului și troficității mușchiului. O serie de fibre nervoase provenite din plexul frenic participă la inervația glandelor suprarenale, ficatului, colecistului și venei cave inferioare. ACȚIUNILE DIAFRAGMULUI Diafragmul este principalul mușchi inspirator, având un rol foarte important în ventilația pulmonară. Cupolele diafragmatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
un element central în patogeneza aterosclerozei. La pacienții uremici, ca și la alte categorii de bolnavi cu risc înalt pentru ATS severă (diabet zaharat, hipertensiune arterială esențială, dislipidemie), s-a demonstrat prezența unei disfuncții endoteliale importante. Fiziologia endoteliului vascular Reglarea tonusului vascular Endoteliul vascular răspunde la stimuli mecanici (tensiunea parietală) și chimici (mediatori) prin eliberarea unor substanțe constrictoare și dilatatoare. Oxidul nitric (NO; factorul relaxant derivat din endoteliu= EDRF, în terminologia veche) reprezintă factorul vasodilatator endotelial cel mai important. NO este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cea mai importantă este endotelina-1 (ET-1). ET-1 acționează asupra CMNV prin intermediul receptorului ETA, inducând vasoconstricție; o mică parte acționează asupra celulelor endoteliale, prin intermediul receptorului ETB, stimulând eliberarea de NO și PGI2 (feedback negativ). Producția bazală de ET contribuie la menținerea tonusului vascular de repaus [Moncada și Vane, 1979]. Reglarea proliferării celulelor musculare netede vasculare în prezența unui endoteliu supraiacent integru, CMNV se găsesc într-o stare de repaus. Dacă endoteliul este lezat, CMNV proliferează intens pentru a forma o neointimă. Endoteliul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
efect antioxidant [Virdis et al., 1998]. Antagoniștii receptorilor endotelinei. Un studiu cu un astfel de agent, bosentan, a demonstrat scăderea TA la pacienți cu HTA esențială [Krum et al., 1998]. Inhibitorii vasopeptidazelor. Endopeptidaza neutră (EPN) reprezintă o enzimă-cheie în reglarea tonusului vascular. Similar cu ECA, EPN este o metaloproteinază prezentă la suprafața celulei endoteliale, fiind implicată în degradarea a numeroase peptide reglatorare ale tonusului vascular, inclusiv a peptidelor natriuretice. Ca urmare, inhibiția EPN potențează vasodilatația și natriureza prin creșterea nivelului peptidului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cu HTA esențială [Krum et al., 1998]. Inhibitorii vasopeptidazelor. Endopeptidaza neutră (EPN) reprezintă o enzimă-cheie în reglarea tonusului vascular. Similar cu ECA, EPN este o metaloproteinază prezentă la suprafața celulei endoteliale, fiind implicată în degradarea a numeroase peptide reglatorare ale tonusului vascular, inclusiv a peptidelor natriuretice. Ca urmare, inhibiția EPN potențează vasodilatația și natriureza prin creșterea nivelului peptidului natriuretic atrial. Inhibând în același timp sistemul renină-angiotensină și EPN, inhibitorii de vasopeptidază (IVP) reduc vasoconstricția și promovează vasodilatația, reducând deci rezistența periferică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
chirurgiei carotidiene la pacienții vârstnici Incidența amețelilor, vertijului și sincopei la populația peste 65 de ani este epidemică și afectează aproximativ 50% dintre subiecți (20). Cauzele acestei simptomatologii sunt multifactoriale și includ: afecțiuni ale urechii interne, tulburări de vedere, diminuarea tonusului simpatic, afectare cerebrovasculară. Dintre toate simptomele corelate cu afectarea cerebrovasculară, amețeala rămâne unica asociată cu fluxul sanguin cerebral, fiind un simptom preponderent cortical. Afectarea cerebrovasculară trebuie să fie severă pentru ca simptomele să fie secundare obstrucției aterosclerotice. Drop attacks (suspendarea bruscă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
afectare cerebrovasculară. Dintre toate simptomele corelate cu afectarea cerebrovasculară, amețeala rămâne unica asociată cu fluxul sanguin cerebral, fiind un simptom preponderent cortical. Afectarea cerebrovasculară trebuie să fie severă pentru ca simptomele să fie secundare obstrucției aterosclerotice. Drop attacks (suspendarea bruscă a tonusului postural) tipice se asociază cu afectarea circulației posterioare manifestă prin pierderea funcției motorii din cauza ischemiei cerebeloase adesea fără pierderea conștienței (perfuzie corticală). Aceste episoade sunt rare în absența afectării sistemice. În cazul în care există ateroscleroză doar la nivelul circulației
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]