4,574 matches
-
depunerea și fixarea prin sinterizare pe suprafața MN a unui polimer termoplastic; − obținerea, prin stratificare și consolidare la cald, a MTNV. S-au obținut MTNV cu 3-7 straturi de MN utilizând pentru consolidare un polimer copoliamidic cu un interval de topire de 125−135 °C [205, 206]. Grosimea MTNV realizate a fost de de circa 40-50 mm, iar masa pe unitatea de suprafață de 6.000−7.000 g/m2 [231]. Stratul fibros al MN a fost realizat prin formare aerodinamică
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
compozit cu structură tip ”sandwich” (MTNV) are loc în zona III (zona de stratificare) a instalației, în urma presării și răcirii copoliamidei cu proprietăți de termoadeziv. Parametrii de termolipire și consolidare a straturilor de MTNV au fost stabiliți în funcție de temperatura de topire a termoadezivului copoliamidic: temperatura = 150−160 °C; timpul = 6-20 sec.; presiunea = 2−3 daN/cm2. Rola cu MN este depusă pe cilindrul de alimentare (2). Cilindrul canelat (4) preia termoadezivul din buncărul (3) și îl depune prin împrăștiere pe suprafața
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
pentru plase de pescuit sau pescuit sportiv, fire pentru rachete de tenis sau badminton. 4.4. Copoliamidele ca materiale plastice Ca materiale plastice pentru prelucrări prin injecție, suflare, extrudere și/sau coextrudere, s-au impus copoliamidele caracterizate prin temperaturi de topire ridicate (peste 200 °C), flexibilitate, transparență, indici de fluiditate care să asigure o bună prelucrabilitate pe instalațiile de injecție-extrudere. Din copoliamidele cu temperaturi de topire mai mari de 200 °C se obțin pelicule sau filme termoadezive pentru materiale suport cu
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
prin injecție, suflare, extrudere și/sau coextrudere, s-au impus copoliamidele caracterizate prin temperaturi de topire ridicate (peste 200 °C), flexibilitate, transparență, indici de fluiditate care să asigure o bună prelucrabilitate pe instalațiile de injecție-extrudere. Din copoliamidele cu temperaturi de topire mai mari de 200 °C se obțin pelicule sau filme termoadezive pentru materiale suport cu rezistențe mari la temperatură (metale, ceramică, sticlă etc.), precum și pentru cazurile în care se impune o rezistență chimică deosebită a îmbinărilor la hidrocarburi clorurate (inclusiv
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
angrenaje, transmisii, dispozitive de etanșare, bride, manșoane de cablu, cleme, conectoare și piese de legătură, carcase pentru manometre și pentru pompele de la centralele de gaze, piulițe cu guler etc. [240, 247-251]. În industria construcțiilor de mașini copoliamidele cu temperaturi de topire ridicate sunt întrebuințate și ca termoadezivi de la securizarea spiralelor de încălzire și până la lipirea foilor de aluminiu, pentru realizarea unor materiale compozite ușoare, utilizate în fabricația utilajelor grele (din transporturi, construcții) [253]. Se obțin îmbinări rezistente la căldură și la
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
fibre sintetice ș.a. Pulberile de rășini copoliamidice termoplastice sau reticulabile, în combinație cu dispersii de poliuretan (PU) sau PU reticulabil la umezeală, sunt folosite pentru obținerea de materiale stratificate sau pelicule de protecție a suprafețelor. Din copoliamide cu temperaturi de topire de 120- 160 °C se obțin pelicule de 1-200 µm cu o înaltă stabilitate termică. În cazul în care este necesară o mai mare stabilitate termică, în compoziția termoadezivului se folosesc copoliamide reticulabile. Copoliamidele reticulabile conțin grupe aminice finale capabile
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
cazul în care în sinteza termoadezivului copoliamidic unul dintre reactanți este CL, circa 8-10% din acest monomer se regăsește în polimerul final ca monomer rezidual. Prezența CL ca monomer rezidual se constituie drept un component indispensabil pentru scăderea temperaturii de topire a polimerului, dacă se preconizează obținerea de termoadezivi pentru materiale termosensibile. Pe de altă parte, prezența CL ca monomer rezidual în compoziția finală a termoadezivului reprezintă un serios impediment. În etapa de termolipire, sub acțiunea temperaturilor ridicate, CL se evaporă
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
Pentru modelarea proprietăților rășinilor copoliamidice în corelație cu cerințele, se recurge la diferiți aditivi: rășini terpenice (α-pinen, β-pinen, rășini dipentenice), rășini terpenice modificate cu hidrocarburi aromatice, stiren și α-stiren, esteri etc. Se obțin pelicule transparente sau translucide, cu temperaturi de topire sub 170 °C. Sunt preferate copoliamidele cu temperaturi de topire cuprinse intervalul de 90−150 °C, pentru a se preveni preîncălzirea sau orice altă deformare a furnirului sau a materialului de acoperire sub acțiunea rolelor de încălzire−presare în timpul lipirii
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
recurge la diferiți aditivi: rășini terpenice (α-pinen, β-pinen, rășini dipentenice), rășini terpenice modificate cu hidrocarburi aromatice, stiren și α-stiren, esteri etc. Se obțin pelicule transparente sau translucide, cu temperaturi de topire sub 170 °C. Sunt preferate copoliamidele cu temperaturi de topire cuprinse intervalul de 90−150 °C, pentru a se preveni preîncălzirea sau orice altă deformare a furnirului sau a materialului de acoperire sub acțiunea rolelor de încălzire−presare în timpul lipirii prin termocompresie. În cazul lipirii a diferite componente de mobilier
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
realiza structuri laminate pentru decorațiuni interioare: acoperirea pereților, spațiilor de lucru, creerea unor spații de separație [262] sau pentru capitonarea pereților interiori ai clădirilor, plafoanelor, ușilor, cadrului ferestrelor, cu scop de izolare termică sau fonică. Adezivii copoliamidici cu temperaturi de topire ridicate sunt folosiți la asamblarea panourilor de sticlă de la ferestrele de sticlă izolatoare, pentru pereți despărțitori/decorativi din sticlă sau a unor plafoane acustice. Datorită intervalului mare de rezistență termică a acestei clase de termoadezivi, rășinile copoliamidice sunt folosite în
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
aducțiune, situat la 460 m altitudine. Perimetrul lacului este de 71 km, iar volumul lui total de cca. 1250 milioane metri cubi de apă. În mod obișnuit suprafața lacului crește începând din luna mai, când debitul Bistriței este mărit în urma topirilor de zăpezi, până în luna august și descrește începând din luna septembrie până în luna aprilie. Diferența dintre nivelul minim și maxim al apei este de 26 m. Variația de nivel are o influență directă asupra faunei piscicole, pozitivă prin fertilizarea solului
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
din munți au depus la exteriorul acestora imense conuri de aluviuni, umplând treptat lacurile. Așa s-au format câmpiile din sudul și vestul țării. Încălzirea climatului în ultimii 10 000 de ani și transformarea lui într-unul temperat au determinat topirea ghețarilor, dezvoltarea zonelor și a etajelor de vegetație actuală. Tot acum, rețeaua de râuri mai vechi din Carpați și dealuri a înaintat prin câmpii, ajungând la Dunăre; la vărsarea fluviului în mare, s-a format Delta Dunării. UNITățILE MAJORE ALE
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
viscole, austrul, componentă mediteraneeană, cald și uscat vara, dar cald și umed iarna. Atunci când masele de aer depășesc lanțul carpatic și coboară în regiunile mai joase vecine, ele se încălzesc, provocând efectul de foehn (creșterea rapidă a temperaturii, vânturi puternice, topirea timpurie a zăpezii, cer senin etc.). Fenomenul se manifestă mai ales la începutul primăverii în sudul Transilvaniei, în Subcarpații Curburii și în vestul Subcarpaților Getici. În Depresiunea Făgăraș este cunoscut sub numele de „Vântul Mare“. Pe litoralul Mării Negre vara se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
unitățile de relief — munți, dealuri, câmpii —, având mărimi, adâncimi și forme variate. Lacurile de munte În Carpați, lacurile au origine variată și constituie obiective turistice însemnate. În munții unde în pleistocen au existat ghețari se găsesc frecvent lacuri glaciare. După topirea ghețarilor apa s-a adunat în excavații, rezultând lacuri cunoscute sub numele de iezere sau tăuri în munții Rodnei (Lala), Făgăraș (Podragu, Bâlea, Capra), Parâng (Gâlcescu), Retezat (Bucura, cel mai întins lac glaciar din România, având 10 ha, Zănoaga, cel
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
care au proprietatea de a roti planul luminii polarizatese numesc optic acive. Acestă proprietate este legată de structura moleculei sau a cristalului. Substanțele, la care activitatea optică se datorește structurii cristalului, pierd această proprietate atunci când este distrusă rețeaua cristalină, prin topire, dizolvare, starea amorfă. Din această grupă de substanțe fac parte: cuarțul, cinabrul, cloratul de natriu, sulfatul de zinc, acidul iodic etc. Substanțele, care au activitate optică datorită structurii moleculei, își păstrează acestă proprietate, indiferent de starea fizică în care se
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legăturii duble sau cilului. Exemple de compuși care prezintă izomeri cis și trans: Izomerii cis trans se deosebesc prin proprietățile fizice și chimice. Izomerii trans, având nivel energwetic mai coborât (rețele cristaline mai stabile), au stabilitate mai mare, punct de topire mai ridicat,solubilitate mai scăzută față de cei cis. Momentul electric al formelor trans este nul,indicele de refracție,densitatea, punctul de topire sunt mai înalte decât la cei cis. Izomerii cis, mai puțini stabili decât cei trans, în anumite condiții
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
chimice. Izomerii trans, având nivel energwetic mai coborât (rețele cristaline mai stabile), au stabilitate mai mare, punct de topire mai ridicat,solubilitate mai scăzută față de cei cis. Momentul electric al formelor trans este nul,indicele de refracție,densitatea, punctul de topire sunt mai înalte decât la cei cis. Izomerii cis, mai puțini stabili decât cei trans, în anumite condiții (încălzire,catalizatori specifici) se pot transforma în forme trans. Această izomerizare se realizează cu degajare de energie. Așa de exemplu acidul fumaric
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
decât la cei cis. Izomerii cis, mai puțini stabili decât cei trans, în anumite condiții (încălzire,catalizatori specifici) se pot transforma în forme trans. Această izomerizare se realizează cu degajare de energie. Așa de exemplu acidul fumaric are punctul de topire 2870C, iar acidul maleic 1300C; acidul fumaric se dizolvă în apă în proporție de 0,7% la 250C, iar acidul maleic 79% la 250C. Și proprietățile chimice sunt diferite, de exemplu acidul maleic formează mai ușor la cald o anhidridă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
lipidele splenice. Acidul cerotic liber sau esterificat se găsește în ceara de albine și în sucul de pe lâna oilor. În lipidele din untul de vacă intră acizii caprilic și caprinic. Starea de agregare a acizilor grași saturați și punctele de topire sunt în funcție de lungimea catenei: primii trei acizi grași sunt lichizi, iar ceilalți 125 solizi la temperatură ordinară; acizii grași superiori au punctele de topire mai mari decât cei inferiori. În catena acizilor grași, numerotarea cu cifre a atomilor de carbon
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
vacă intră acizii caprilic și caprinic. Starea de agregare a acizilor grași saturați și punctele de topire sunt în funcție de lungimea catenei: primii trei acizi grași sunt lichizi, iar ceilalți 125 solizi la temperatură ordinară; acizii grași superiori au punctele de topire mai mari decât cei inferiori. În catena acizilor grași, numerotarea cu cifre a atomilor de carbon începe de la gruparea carboxil. Se mai folosește destul de des și numerotarea cu litere a alfabetului gracesc și în acest caz atomul de carbon vecin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sistem de legătură între hormoni și sistemul nervos, cu transmitere de semnale prin sinapse în sistemul nervos. 3.2.1.2. Proprietățile fizico-chimice ale acizilor grași Acizii grași sunt substanțe lichide (acizii butiric, caproic și caprilic) sau solide. Punctele de topire ale acizilor grași saturați cresc odată cu creșterea masei moleculare. Acizii grași nesaturați au punctele de topire mai mici decât cei saturați cu același număr de atomi de carbon (de exemplu: acidul palmitic are punctul de topire 630 C, iar acidul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
nervos. 3.2.1.2. Proprietățile fizico-chimice ale acizilor grași Acizii grași sunt substanțe lichide (acizii butiric, caproic și caprilic) sau solide. Punctele de topire ale acizilor grași saturați cresc odată cu creșterea masei moleculare. Acizii grași nesaturați au punctele de topire mai mici decât cei saturați cu același număr de atomi de carbon (de exemplu: acidul palmitic are punctul de topire 630 C, iar acidul palmitoleic are punctul de topire-0,50 C). Punctele de fierbere cresc de asemenea odată cu creșterea masei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sau solide. Punctele de topire ale acizilor grași saturați cresc odată cu creșterea masei moleculare. Acizii grași nesaturați au punctele de topire mai mici decât cei saturați cu același număr de atomi de carbon (de exemplu: acidul palmitic are punctul de topire 630 C, iar acidul palmitoleic are punctul de topire-0,50 C). Punctele de fierbere cresc de asemenea odată cu creșterea masei moleculare și sunt, în general, foarte ridicate. Solubilitatea în apă scade cu creșterea masei moleculare: termenii inferiori sunt solubili în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
poate denumi și astfel: -* oleoil * stearoil *'palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
stearoil *'palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]