3,013 matches
-
pe cap de lamă, două racloare pe așchie, un burin pe lamă, un burin pe așchie și un vârf de săgeată. Materia primă utilizată în realizarea uneltelor o constituie silexul. În ceea ce privește utilajul litic șlefuit, inventarul acestei locuințe constă din un topor de tip 2, o teslă și o daltă fragmentară al cărei tip nu a putut fi determinat. În ceea ce privește uneltele realizate din materii dure animale, acestea sunt reprezentate prin două dăltițe pe segment de corn de cerb (Pl. 38/3-4) și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
descoperit în această locuință constă din șapte lame neretușate, o lamă cu ambele laturi retușate și un gratoar pe capăt de lamă, pentru realizarea tuturor uneltelor utilizându-se silexul ca materie primă. Din inventarul locuinței mai face parte și un topor de tip 2. Din punctul de vedere al utilajului realizat din materii dure animale, acesta este reprezentat printr-o dăltiță pe segment de os lung (Pl. 38/1) și o spatulă (Pl. 39/1). Din această locuință provin, de asemenea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în clasa utilajului litic șlefuit, în cadrul așezării de la Hoisești, se încadrează în categoria uneltelor cu tăiș, fiind distinse trei grupe tipologice. Materia primă folosită pentru realizarea uneltelor de piatră șlefuită din așezarea de la Hoisești o constituie, cu precădere, marnele. Grupul topoare În acest grup am încadrat acele piese din piatră cioplită și șlefuită, de formă dreptunghiulară, trapezoidală, triunghiulară sau neregulată, care se caracterizează prin simetria sau cvasi-simetria secțiunii longitudinale, cu o zonă activă liniară, constituită dintr-un unghi diedru simplu, linia
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
618), singurul demers care ar putea clarifica aceste aspecte constituindu-l analizarea din punct de vedere traseologic a uneltelor descoperite prin cercetări arheologice. O altă problemă pe care o considerăm a fi insuficient clarificată este cea a posibilei utilizări a topoarelor plate cucuteniene ca unelte de mână (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 249). Pentru discutarea acestei posibilități ne vom referi cu precădere la utilajul litic specific aborigenilor australieni, în cadrul căruia a fost documentată etnografic utilizarea atât a topoarelor de mână, cât
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
posibilei utilizări a topoarelor plate cucuteniene ca unelte de mână (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 249). Pentru discutarea acestei posibilități ne vom referi cu precădere la utilajul litic specific aborigenilor australieni, în cadrul căruia a fost documentată etnografic utilizarea atât a topoarelor de mână, cât și a celor prinse în coadă. În cazul topoarelor de mână se constată că, în general, o primă trăsătură caracteristică o constituie realizarea laturii utile prin simpla cioplire a galetului, fie unifacial, fie bifacial, fără ca acesta să
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
FLORESCU, FLORESCU 1999, 249). Pentru discutarea acestei posibilități ne vom referi cu precădere la utilajul litic specific aborigenilor australieni, în cadrul căruia a fost documentată etnografic utilizarea atât a topoarelor de mână, cât și a celor prinse în coadă. În cazul topoarelor de mână se constată că, în general, o primă trăsătură caracteristică o constituie realizarea laturii utile prin simpla cioplire a galetului, fie unifacial, fie bifacial, fără ca acesta să mai fie supus procesului de șlefuire (ALLCHIN 1957, 117; MITCHELL 1955, 131
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
o grosime considerabilă, greutatea uneltei constituind un factor hotărâtor în sporirea randamentului acesteia (MITCHELL 1955, 134; MITCHELL 1959, 192); de asemenea, capătul piesei opus tăișului este gros și bine rotunjit în scopul obținerii unei bune prize (MITCHELL 1955, 132). În ceea ce privește topoarele șlefuite în întregime sau parțial, asemănătoare din punct de vedere morfologic topoarelor de piatră cucuteniene, sa observat, ca regulă generală, utilizarea lor prinse într-o coadă de lemn (ALLCHIN 1957, 119; DAVIDSON 1938, 42; MITCHELL 1955, 137; MITCHELL 1959, 191-192
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acesteia (MITCHELL 1955, 134; MITCHELL 1959, 192); de asemenea, capătul piesei opus tăișului este gros și bine rotunjit în scopul obținerii unei bune prize (MITCHELL 1955, 132). În ceea ce privește topoarele șlefuite în întregime sau parțial, asemănătoare din punct de vedere morfologic topoarelor de piatră cucuteniene, sa observat, ca regulă generală, utilizarea lor prinse într-o coadă de lemn (ALLCHIN 1957, 119; DAVIDSON 1938, 42; MITCHELL 1955, 137; MITCHELL 1959, 191-192). Putem astfel afirma că, atât din punct de vedere morfologic, cât și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de lemn (ALLCHIN 1957, 119; DAVIDSON 1938, 42; MITCHELL 1955, 137; MITCHELL 1959, 191-192). Putem astfel afirma că, atât din punct de vedere morfologic, cât și din punct de vedere al procesului de producere a uneltei, discutat mai sus, utilizarea topoarelor plate cucuteniene ca unelte de mână prezintă un grad ridicat de improbabilitate. În ceea ce privește modul exact de fixare (legare) în coadă a topoarelor cucuteniene, în absența descoperirilor, în spațiul cultural de referință, a unor elemente intermediare de corn, putem presupune că
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vedere morfologic, cât și din punct de vedere al procesului de producere a uneltei, discutat mai sus, utilizarea topoarelor plate cucuteniene ca unelte de mână prezintă un grad ridicat de improbabilitate. În ceea ce privește modul exact de fixare (legare) în coadă a topoarelor cucuteniene, în absența descoperirilor, în spațiul cultural de referință, a unor elemente intermediare de corn, putem presupune că piesele de piatră erau fixate direct, prin practicarea în coada de lemn a unei găuri sau a unei fante, astfel încât axul lung
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
COGHLAN 1943, 38-39; WILLOUGHBY 1907, 299 și pl. XI). Din ansamblul utilajului litic șlefuit provenit din așezarea de la Hoisești, în cadrul acestui grup se încadrează un număr de șapte piese. Tipul 1. În acest tip am încadrat acele artefacte din grupul topoare, a căror lungime se situează în jurul valorii de 5 cm. Din punctul de vedere al descoperirilor de la Hoisești, acestui tip îi aparține o singură piesă (Pl. 14/1, 15/1). Tipul 2. În acest tip am încadrat acele artefacte din
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
căror lungime se situează în jurul valorii de 5 cm. Din punctul de vedere al descoperirilor de la Hoisești, acestui tip îi aparține o singură piesă (Pl. 14/1, 15/1). Tipul 2. În acest tip am încadrat acele artefacte din grupul topoare, a căror lungime este cuprinsă între 5 și 15 cm. Din punct de vedere al funcționalității, studiile de arheologie experimentală indică faptul că acest tip de topoare se caracterizează prin versatilitate, dovedind un randament relativ ridicat în doborârea copacilor cu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
15/1). Tipul 2. În acest tip am încadrat acele artefacte din grupul topoare, a căror lungime este cuprinsă între 5 și 15 cm. Din punct de vedere al funcționalității, studiile de arheologie experimentală indică faptul că acest tip de topoare se caracterizează prin versatilitate, dovedind un randament relativ ridicat în doborârea copacilor cu trunchiuri cu diametru de până la 20 cm (MATHIEU, MEYER 1997, 347). Din cadrul utilajului litic de la Hoisești, în acest tip se include un număr de șase piese, toate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
MATHIEU, MEYER 1997, 347). Din cadrul utilajului litic de la Hoisești, în acest tip se include un număr de șase piese, toate aflate în stare fragmentară (Pl. 14/2-7, 15/2-7). Tipul 3. În acest tip am încadrat acele artefacte din grupul topoare a căror lungime este mai mare de 15 cm. Datele obținute cu ajutorul arheologiei experimentale dovedesc faptul că acest tip de topor se dovedește eficient îndeosebi în doborârea copacilor de esență tare și/sau cu un diametru al trunchiului mai mare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în stare fragmentară (Pl. 14/2-7, 15/2-7). Tipul 3. În acest tip am încadrat acele artefacte din grupul topoare a căror lungime este mai mare de 15 cm. Datele obținute cu ajutorul arheologiei experimentale dovedesc faptul că acest tip de topor se dovedește eficient îndeosebi în doborârea copacilor de esență tare și/sau cu un diametru al trunchiului mai mare de 20 cm (MATHIEU, MEYER 1997, 344 grafic 7, 349). De asemenea, datele etnografice asupra populațiilor contemporane care încă utilizează topoare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
topor se dovedește eficient îndeosebi în doborârea copacilor de esență tare și/sau cu un diametru al trunchiului mai mare de 20 cm (MATHIEU, MEYER 1997, 344 grafic 7, 349). De asemenea, datele etnografice asupra populațiilor contemporane care încă utilizează topoare de piatră, indică faptul că acest tip de unealtă a cărei dimensiune depășește 25 cm este nefuncțional din punct de vedere practic, fiind considerat un obiect de prestigiu (BURTON 1989, 268). Nici o piesă de acest tip nu a fost identificată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de clasificare a acestuia fiind: mare, ușor, nedetectat. Rezultatele observațiilor sunt cuantificate și interpretate pe baza tabelelor procentuale elaborate de autorii acestei metode (YAMADA, SAWADA 1993, 449-451). Rezultate ale determinărilor traseologice Rezultatele metodei „low power approach” Utilajul litic șlefuit Grupa topoare Tip.1 Din punctul de vedere al descoperirilor de la Hoisești, acestui tip îi aparține o singură piesă, întreagă, cu urme de uzură sub forma fracturilor de tip rupturi, de mici dimensiuni, situate pe latura utilă. Pe capătul proximal prezintă lustru
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cupru cu cele două margini rulate, reprezentând probabil o piesă de colier, prin care puteau fi trecute capetele a două fibre, cu o lungime de 3,2 cm și o lățime de 2,9 cm (Pl. 65/9; 66/9). Topor miniatural Trebuie de asemenea să semnalăm descoperirea unei miniaturi din lut ars a unui toportârnăcop de aramă cu brațele în cruce, cu o lungime de aproximativ 4,7 cm (Pl. 65/10; 66/10). Unii cercetători atribuie acestor miniaturi o
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în apropierea suprafeței, ca și conductivitatea hidraulică scăzută a solurilor identificate, constatăm că lunca râului Bahlui nu conferea condiții favorabile practicării extensive a agriculturii. În ceea ce privește utilajul litic șlefuit, din punct de vedere tipologic se poate constata predominanța teslelor, precum și a topoarelor de dimensiuni relativ reduse, fapt care indică, cel mai probabil, exploatarea unui mediu forestier de lizieră. În același timp, studierea resturilor osteologice provenite din așezarea de la Hoisești, prin preponderența pe care speciile de pădure o au asupra celor de lizieră
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
privesc aproape exclusiv detaliile și mult mai puțin principiile. Limbajul este una dintre părțile spiritului uman care a progresat cel mai puțin și, sub acest aspect, noi suntem încă în faza sălbăticiei, adică încă ne servim, cum ar veni, de topoare de piatră și de mecanisme de aprins focul”. Problema ridicată aici de Tylor este esențială pentru înțelegerea nașterii și evoluției limbajului: autorul englez reclamă necesitatea perfecționării laturii formale a limbii în vederea ridicării acesteia la nivelul laturii semantice, considerând că forma
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbi, iar evoluția acestui sistem nu mai este determinată decât de necesitatea redării cât mai exacte a sensului. Așa se explică faptul că în „faza civilizată” limbile conțin în latura lor acustică „principii” din „faza sălbăticiei”, cu deosebirea totuși că toporul de piatră a devenit dalta sculptorului, iar mecanismul primitiv de aprindere a focului a devenit brichetă. Derapaje în cunoașterea istorică a limbii Limba, ca potență mintală de a vorbi, și limbajul, creația vocală a acestei potențe, se află în interdependență
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
deseori (mai ales în perioadele de post), țăranii se mulțumeau cu „borșul holtei“, în care nu fierbeau nimic altceva în afară de ceapă și sare. O zicală citată de Elena NiculițăVoronca este edificatoare în acest sens: „Borșul poate să fie și «de topor»; pui toporul în borș să fiarbă, dar dacă are într-însul ce-i trebuie, tot e bun.“ Borșul rusesc sau ucrainean, precum și barscz ul polonez se făceau, pe vremuri, din rezultatul fermentației rădăcinilor de brânca-ursului (crucea-pământului, Heracleum sphondylium, sau barscz
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ales în perioadele de post), țăranii se mulțumeau cu „borșul holtei“, în care nu fierbeau nimic altceva în afară de ceapă și sare. O zicală citată de Elena NiculițăVoronca este edificatoare în acest sens: „Borșul poate să fie și «de topor»; pui toporul în borș să fiarbă, dar dacă are într-însul ce-i trebuie, tot e bun.“ Borșul rusesc sau ucrainean, precum și barscz ul polonez se făceau, pe vremuri, din rezultatul fermentației rădăcinilor de brânca-ursului (crucea-pământului, Heracleum sphondylium, sau barscz în poloneză
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-și fac să vorbească trupul prin mimat, dans, nuditate, ca Jérôme Savary, sunt moștenitorii săi și proslăvesc, ca și el, un spectacol complet. Mișcarea Panique provine direct de la Artaud și Suprarealism. Între 1960 și 1962, Arrabal (născut în 1932), Roland Topor, Alexandre Jodorovsky, pictori, dramaturgi, regizori scenici francezi, mexicani, spanioli, au ales cuvântul "panique" (panică) cu ocazia întâlnirilor lor de la Paris, la Café de la Paix, pentru a denumi între ei, nu un grup sau o școală artistică, ci un mod de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
218, 219 Strehler, 204, 284 Strindberg, 233, 234, 256 T Taille, 55 Terențiu, 51, 54, 65, 107, 109, 140, 141, 161, 168, 189, 195, 196 Tertulian, 24, 25, 26, 128 Thespis, 21, 32 Tirso de Molina, 135, 141 Tolstoi, 233 Topor, 265 Torelli, 63 Tourneur, 136, 247 V Valincour (de), 112, 113 Vauquelin de la Fresnaye, 54, 139 Vergiliu, 14 Viau (Theophile de), 98 Vigny, 30, 46, 207, 208, 211, 214, 217, 219, 222 Vilar, 256, 285 Vinaver, 126, 286 Vitez, 265
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]