2,344 matches
-
concepția ideologică relativă la statul total, regimul politic instaurat sub conducerea să se înscrie mai curând în tiparul autoritarismului. Dar, proiecția ideologică a statului total a fost aplicată riguros atâr în Germania nazistă, cât și în Rusia sovietică. Ca termen, totalitarismul a apărut în 1925, fiind o creație a gânditorului ce s-a autointitulat "filosoful fascismului", italianul Giovanni Gentile. În zona practicii politice, acest concept cu încărcătură ideologică relevă realitatea că orice regim politic totalitar este, în același timp, și autoritar
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
s-a autointitulat "filosoful fascismului", italianul Giovanni Gentile. În zona practicii politice, acest concept cu încărcătură ideologică relevă realitatea că orice regim politic totalitar este, în același timp, și autoritar, însă nu orice regim autoritar este totalitar 16. Termenul de totalitarism exprimă ideea unei totalități redundante ("statul total"), care intenționează să impună ideea unui regim politic ce cuprinde totul relațiilor sau activităților care au loc într-o anumită societate. Conceptul a fost pus în legătură, mai întâi, cu nazismul german, iar
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
regim politic ce cuprinde totul relațiilor sau activităților care au loc într-o anumită societate. Conceptul a fost pus în legătură, mai întâi, cu nazismul german, iar apoi, mai ales prin analiza întreprinsă de Hannah Arendt în cartea sa Originile totalitarismului, și cu comunismul. Problema este ce anume delimităm prin acest termen: o trăsătură comună mai multor societăți diferite, sau o proiecție ideologică referitoare la un anume tip de regim politic? Optez aici, pe urmele lui Sartori, pentru cea de a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
a doua variantă, considerând că ideologia și regimul politic totalitar constituie o sumă a răului politic ce a caracterizat secolul al XX-lea. Din acest punct de vedere, nici tirania anticilor și nici despotismul oriental nu dețin aceleași caracteristici cu totalitarismul. Altfel spus, "totalitarismul este o denumire nouă pentru ceea ce a rămas nenumit până acum"17. Încercând să circumscrie totalitarismul, teoreticienii politici au apelat la analiza empirică a trăsăturilor sale. Astfel, Carl Friedrich consideră că pot fi amintite șase condiții pentru
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
considerând că ideologia și regimul politic totalitar constituie o sumă a răului politic ce a caracterizat secolul al XX-lea. Din acest punct de vedere, nici tirania anticilor și nici despotismul oriental nu dețin aceleași caracteristici cu totalitarismul. Altfel spus, "totalitarismul este o denumire nouă pentru ceea ce a rămas nenumit până acum"17. Încercând să circumscrie totalitarismul, teoreticienii politici au apelat la analiza empirică a trăsăturilor sale. Astfel, Carl Friedrich consideră că pot fi amintite șase condiții pentru existența totalitarismului la
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
secolul al XX-lea. Din acest punct de vedere, nici tirania anticilor și nici despotismul oriental nu dețin aceleași caracteristici cu totalitarismul. Altfel spus, "totalitarismul este o denumire nouă pentru ceea ce a rămas nenumit până acum"17. Încercând să circumscrie totalitarismul, teoreticienii politici au apelat la analiza empirică a trăsăturilor sale. Astfel, Carl Friedrich consideră că pot fi amintite șase condiții pentru existența totalitarismului la nivelul unui anumit stat18: a) o ideologie oficială, care are rolul de a justifica atât statutul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
spus, "totalitarismul este o denumire nouă pentru ceea ce a rămas nenumit până acum"17. Încercând să circumscrie totalitarismul, teoreticienii politici au apelat la analiza empirică a trăsăturilor sale. Astfel, Carl Friedrich consideră că pot fi amintite șase condiții pentru existența totalitarismului la nivelul unui anumit stat18: a) o ideologie oficială, care are rolul de a justifica atât statutul puterii politice totale, cât și acțiunile întreprinse de reprezentanții acesteia; b) un singur partid de masă, controlat de o oligarhie care nu are
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
vreun aspect, de la nevoile noastre primare până la relația cu familia și prietenii noștri, de la natura muncii noastre și până la folosirea timpului liber, în care planificatorul să nu-și exercite "controlul conștient""19. Un alt teoretician politic, Gabriel Almond, a definit totalitarismul într-o manieră sintetică, pentru a surprinde caracterul său profund: "Totalitarismul este o tiranie cu o birocrație rațională, un monopol al tehnologiilor moderne de comunicare și un monopol al tehnologiilor moderne ale violenței"20. Pe de altă parte, Giovanni Sartori
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
prietenii noștri, de la natura muncii noastre și până la folosirea timpului liber, în care planificatorul să nu-și exercite "controlul conștient""19. Un alt teoretician politic, Gabriel Almond, a definit totalitarismul într-o manieră sintetică, pentru a surprinde caracterul său profund: "Totalitarismul este o tiranie cu o birocrație rațională, un monopol al tehnologiilor moderne de comunicare și un monopol al tehnologiilor moderne ale violenței"20. Pe de altă parte, Giovanni Sartori preferă interpretarea totalitarismului ca pe un tip ideal, în înțelesul pe
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
manieră sintetică, pentru a surprinde caracterul său profund: "Totalitarismul este o tiranie cu o birocrație rațională, un monopol al tehnologiilor moderne de comunicare și un monopol al tehnologiilor moderne ale violenței"20. Pe de altă parte, Giovanni Sartori preferă interpretarea totalitarismului ca pe un tip ideal, în înțelesul pe care acest concept îl are la sociologul Max Weber. Astfel, teoreticianul politic italian propune, pentru analiza totalitarismului, tipul polar 21, conform căruia totalitarismul simbolizează rezultatul unei proiecții ideologice, al cărui pol opus
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
monopol al tehnologiilor moderne ale violenței"20. Pe de altă parte, Giovanni Sartori preferă interpretarea totalitarismului ca pe un tip ideal, în înțelesul pe care acest concept îl are la sociologul Max Weber. Astfel, teoreticianul politic italian propune, pentru analiza totalitarismului, tipul polar 21, conform căruia totalitarismul simbolizează rezultatul unei proiecții ideologice, al cărui pol opus este democrația: "Conceput astfel, totalitarismul conține pur și simplu acele caracteristici ale regimurilor opresive ajunse la cel mai înalt nivel de perfecțiune imaginabil. Aceasta înseamnă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
20. Pe de altă parte, Giovanni Sartori preferă interpretarea totalitarismului ca pe un tip ideal, în înțelesul pe care acest concept îl are la sociologul Max Weber. Astfel, teoreticianul politic italian propune, pentru analiza totalitarismului, tipul polar 21, conform căruia totalitarismul simbolizează rezultatul unei proiecții ideologice, al cărui pol opus este democrația: "Conceput astfel, totalitarismul conține pur și simplu acele caracteristici ale regimurilor opresive ajunse la cel mai înalt nivel de perfecțiune imaginabil. Aceasta înseamnă că niciun sistem concret nu poate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideal, în înțelesul pe care acest concept îl are la sociologul Max Weber. Astfel, teoreticianul politic italian propune, pentru analiza totalitarismului, tipul polar 21, conform căruia totalitarismul simbolizează rezultatul unei proiecții ideologice, al cărui pol opus este democrația: "Conceput astfel, totalitarismul conține pur și simplu acele caracteristici ale regimurilor opresive ajunse la cel mai înalt nivel de perfecțiune imaginabil. Aceasta înseamnă că niciun sistem concret nu poate fi "pur" totalitar, tot așa cum nicio democrație concretă nu poate fi o democrație pură
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ale regimurilor opresive ajunse la cel mai înalt nivel de perfecțiune imaginabil. Aceasta înseamnă că niciun sistem concret nu poate fi "pur" totalitar, tot așa cum nicio democrație concretă nu poate fi o democrație pură. Ipoteza se reduce la afirmația că totalitarismele din lumea reală ca și democrațiile concrete aproximează doar, mai mult sau mai puțin exact, parametrii polarizanți respectivi"22. Dincolo de aceste perspective diferite, putem reține că produsul proiecției ideologice totalitare poate fi conceput în sensul "societății închise" de care amintea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cărui pol opus se află democrația. Nu există, prin urmare, decât o relație de contradicție între rezultatele ideologiei totalitare și cele ale ideologiei democratice. Ideologia comunistă și tipul său de regim politic. Gânditoarea politică Hannah Arendt își începe cartea Originile totalitarismului cu o constatare: "Demnitatea umană are nevoie de o nouă garanție"26. Această constatare vine să sublinieze marea catastrofă pe care au adus-o ideologiile totalitare: anularea, dincolo de libertatea individuală, prin intermediul fenomenului concentraționar, a demnității umane. Analizând morfologia elementelor regimului
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Această constatare vine să sublinieze marea catastrofă pe care au adus-o ideologiile totalitare: anularea, dincolo de libertatea individuală, prin intermediul fenomenului concentraționar, a demnității umane. Analizând morfologia elementelor regimului totalitar comunist, dar și ale celui nazist, autoarea respinge ideea potrivit căreia totalitarismul nu ar reprezenta decât o supraevaluare nefirească a umanismului modern al socialismului, considerând că, dimpotrivă, el reprezintă "apoteoza înfricoșătoare a anumitor tendințe ale politicii moderne, care aduc grupuri mari de oameni în situația de a fi vulnerabile și fără putere
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
la aceeași contradicție a regimului politic totalitar comunist, care nu poate explica distincția fundamentală dintre privilegiații partidului unic și total, care utilizează puterea politică în propriul interes și poporul căruia, în mod oficial, îi aparține această putere. Contradicțiile interne ale totalitarismului comunist, atât în ceea ce privește libertatea individuală, cât și cea referitoare la puterea politică și la problema dispariției statului, creionează un cadru de analiză teoretică și empirică în care controversele sunt accentuate de experiențele de inginerie socială care s-au desfășurat, în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
poate susține că aceste controverse au grăbit sfârșitul regimurilor comuniste, dar nu pot șterge urmele lăsate în arena istoriei. Rămâne încă un subiect de cercetare, atât pentru istorici, cât și pentru teoreticienii politici, să urmărească mecanismele care au făcut posibil totalitarismul, ca și condițiile imploziei sale. Așa cum sublinia Françoise Thom, ne aflăm în situația de a explica sfârșiturile comunismului, astfel încât "putem încerca să abordăm această problemă importantă dacă dorim să descifrăm fizionomia postcomunismului și să înțelegem care au fost elementele distruse
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
coordonatele ideologiei conservatoire. * Prezentați coordonatele ideologiei socialiste. * Prezentați coordonatele ideologiei creștin-democrate. * Prezentați coordonatele ideologiilor totalitare. * Prezentați coordonatele ideologiilor post-contemporane. Bibliografie ANDREI, Petre, Sociologia revoluției, Editura Polirom, Iași, 1998. ARBLASTER, Anthony, 1996, Democrația, Editura Du Style, București. ARENDT, Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, București, 1994. ARON, Raymond, Lupta de clasă. Noi prelegeri despre societățile industriale, Editura Polirom, Iași, 1999. BALL, Terence, DAGGER, Richard, Ideologii politice și idealul democratic, Editura Polirom, Iași, 2000. BECHMANN, Gotthard, GOROKHOV, Vitaly, STEHR, Nico, The Social Integration
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Glencoe, 1956, p. 39. 21 Giovanni Sartori, op. cit., p. 191. 22 Idem. 23 Terence Ball, Richard Dagger, op. cit., p. 193. 24 Idem. 25 Robert Dahl, Poliarhiile. Participare și opoziție (Editura Institutul European, Iași, 2000), p. 56. 26 Hannah Arendt, Originile totalitarismului (Editura Humanitas, București, 1994), p. IX. 27 Jeffrey Isaac, Democrația în vremuri întunecate (Editura Polirom, Iași, 2000), p. 81. 28 David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice (Editura Humanitas, București, 2006), p. 120. 29 Idem, pp. 120-121. 30 Raymond
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
acelui egoism și narcisism care ajunge să se manifeste ostentativ la nivel individual, devine contestatar și refractar la tot ceea ce poate să Însemne; cutumă socială, principiu moral, interes obștesc, obiectiv comunitar, bine comun etc., poate și ca un reflex al totalitarismelor pe care istoria le-a oferit cu generozitate societății În general. De aceea abordarea individului Într-un sistem devine o problemă destul de delicată pentru că, proprietatea asupra corpului său și autonomia decizională În contextul drepturilor fundamentale ale persoanei, schimbă raporturile și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
promoveze experiența americană ca un model demn de urmat pentru lumea liberă, un proiect neîntinat de idealurile mărețe ale marxismului și socialismului. Al Doilea Război Mondial, și apoi Războiul Rece, prin contextul în care valorile lumii occidentale erau puse în contrast cu totalitarismul nazist și stalinist, au confirmat dimensiunea patriotică a Studiilor americane din acea perioadă, necesitatea ca ele să promoveze și să apere valorile tradiționale americane. Un caz ce nu a fost special, ci care arată imperativele epocii, este cel al profesoului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ale societății civile americane. Situațiile și evoluția discursurilor culturale ale Războiului Rece au fost extrem de complexe și dinamice, arătând schimbări semnificative în percepția și atitudinile exprimate de populația americană, de la perioada în care comunismul era sinonim cu stalinismul, formă de totalitarism represiv și de amenințare directă la adresa lumii occidentale, până la ultimii ani ai existenței "perestoice" a Uniunii Sovietice. COMMENCEMENT Festivitatea de absolvire a unei instituții de învățământ superior în SUA are un nume ce spune că studentul nu este absolvit de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
să îți ia casa sau să îți naționalizeze compania). Este motivul fundamental pentru care se pronunță împotriva războiului, care duce la concentrarea puterii în mâinile unui președinte imperial, un pas important în tranziția de la republică spre democrație și apoi spre totalitarism, după părererea membrilor JBS. JOPLIN, JANIS (1943 1970) Unul din artiștii remarcabili ai generației contraculturale (vezi COUNTERCULTURE), dar și una din victimele ei (considerând că drug culture a fost o componentă importantă în counterculture), compozitoare și cântăreață de folk, country
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
luni înaintea declanșării sale, atunci când marea majoritate a americanilor doreau ca țara lor să mențină politica externă izolaționistă, non-intervenționistă, vezi LUCE, HENRY și AMERICAN CENTURY, și apoi în timpul Războiului Rece, când SUA erau văzute ca bastionul democrației și libertății în fața totalitarismului comunist. Unul dintre momentele culminante ale istoriei sintagmei și ale importanței ei în legătură cu poziția Americii în lume ca hegemon cu un destin manifest a fost declararea de către președintele Reagan a ceea ce era pentru America alteritatea sa constitutivă în perioada Războiului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]