5,887 matches
-
de conți și baroni silezieni, c-un cuvânt neagra speculă, feneantismul, străinul în forma lui cea mai amăgitoare, cea mai improductivă, cea mai speculantă... cu atât mai bine! Largi îi stau porțile țării deschise, ofițerii salută, de-a doua zi trăsuri aurite îi duc în sferele cele mai nalte chiar, un democrat își va alege cumnatul printre ei, un prinț de sânge ginerele; dar daca poporul nostru, al nostru de șaisprezece veacuri, bate umilit la poarta țării și cere nu ranguri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îndeosebi în vedere îngrijirea statului ca cetățenii patriei de orice naționalitate, cari conlocuiesc în mase mai mari, să se poată cultiva în apropiarea ținutului locuit de ei în limba lor maternă până unde se 'ncepe cultura mai naltă academică. O trăsură caracteristică a menționatului proiect de lege e: că pune sub pază oarecum polițienescă toată mișcarea confesiunilor în afacerile școlare prin aceea că voiește a înarticula în legile patriei o neîncredere esprimată fățiș în espunerea de motive a ministrului, în contra celor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe atâta, căci azi și Giani e boier, și Carada este, și mulți alții al căror număr nu mai are sfârșit. Asta e buba, onorabilă tagmă! În generația întîia erați unde v-a găsit Ypsilant al d-voastră, la coada trăsurilor, și-n generația a doua toți boieri, toți scoși din cutie, toți rozând pita lui Vodă cum vine vorba, și toți nemuncind nimic, nepricepîndu-vă la nimic, toți având o singură prăvălie și un singur negoț, prăvălia principiilor ponosite și spălate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără moralitate, este din nenorocire o teorie exactă și stârpiturile din cafeneaua Procope nu sunt decât urmașii străinilor în contra cărora Domnul Tudor s-a ridicat. Dar, se 'nțelege, s-au înălțat ca pluta pe apă. Ypsilant i-a găsit, îndărătul trăsurilor boierilor pământeni, batjocură și rușine încă neauzită de locuitorii Eladei precum zice în proclamația ce le-o adresează; iar azi sunt membri la Curți, ambasadori și nu mai știm ce. Au știut chiar să suplanteze aristocrația străveche și istorică a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sub ce titlu, a fost bătută de un perceptor și că a murit din acea bătaie. În București, o altă femeie, scutită de-o amendă comunală de 5 franci, a fost bătută de perceptor pentru ea. De la birjari se sechestrează trăsurile, adecă instrumentul lor de muncă, scutit de lege. Înainte-ne avem 8 chitanțe de dări împlinite, tăiate dintr-un registru a souche, fără nici o iscălitură și fără ca numărul din roluri să fie trecut. Și-n același timp în care agenți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
chiar, oriunde românii ar fi fost așezați din vechi sau veniți din nou, ei cer cu stăruință să se judece după dreptul românesc, jus olachale, care va fi corespuns pretutindenea cu ceea ce la noi se numea "obiceiul pămîntului". Dar o trăsură de unitate și mai caracteristică întîlnim la poporul întreg. În evul mediu românii erau în Peninsula Balcanică și în Ardeal castrenses, ziditori și apărători de cetăți, sub orice Coroană ar fi trăit. Ei bine, aflăm la domnii din epoca noastră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru obiectele de prima necesitate. Se socotea prețul grâului și al vitelor, se adăuga câștigul legitim al negustorului, încît pâine, carne, lumânări aveau prețuri taxate și cât se poate de reduse. Nu erau atâtea case frumoase în București, nu atâtea trăsuri strălucite, nu erau strade pavate cu pietre aduse din Scoția și din Belgia; bugetul amânduror țările nu era decât de vro 20 de milioane; o mie de oameni - boieri li se zicea, cu și fără cuvânt - guvernau țara, bine - rău
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
București l-au felicitat pe viitorul prelat român și cu ocaziunea aceasta s-au văzut cele dentăi pălării late în București. De la gară, monseniorul Paoli s-a întors la Bărăție, unde-și are deocamdată reședința. Alaiul de vreo șaptezeci de trăsuri a trecut de-a lungul podului Mogoșoaii și, desigur, trecând prin lumina lămpilor electrice de la palat, manifestanții și-or fi zis cuvintele: Alea jacta est. Erau multe flori, cununi, ghirlande mari, buchete de tot felul, multă veselie era și multă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puternic. În capitolul 5 al părții a treia, de pildă, cititorul trăiește prin ochii Emmei una dintre călătoriile acesteia în oraș, unde o așteaptă amantul ei. Prezentarea este guvernată de perspectiva interioară. Totuși, descrierea înfățișării orașului în momentul în care trăsura ajunge în vîrful unui deal reflectă perspectiva exterioară. Aici se aude vocea de neconfundat a unui narator auctorial, conferind descrierii o aură poetică incompatibilă cu Emma, fie aceasta și în starea de anticipare a întîlnirii cu Léon, adică plină de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
409. Prima identificare a doamnei M'Guiness este redată în stilul indirect liber și este prezentată în mod clar din punctul de vedere al părintelui Conmee: "Nu e dînsa doamna M'Guinness?". Paragraful care începe cu propoziția " Ea avea o trăsură drăguță" este, de asemenea, o reprezentare personală a percepțiilor și gîndurilor părintelui Conmee. Siuația este diferită în alt paragraf, în care este vizibilă o referire la părintele Conmee, repetată de două ori prin titlu și prin nume. Reprezentarea personală ar
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
coridor, se deschisese și o figură întunecată pătrunse în încăpere 426. Această apariție neașteptată a pastoriței Höhlenrauch, care suferă de senilitate, distruge total efectul romantic al atmosferei Liebstood. Pentru că poate fi deja auzită reîntoarcerea celorlalți pacienți de la o plimbare cu trăsura, Spinell se ridică să meargă în camera sa: Se ridică și merse prin cameră. Se opri la ușa de acolo din spate, se întoarse și se mișcă stînjenit de pe un picior pe altul cîteva secunde. Iar apoi se întîmplă că
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
alergînd cu 5, 30, 300 sau 2000 km/oră. După cum merg în litieră, ca un senator roman sau ca Richelieu, purtat în scaun ca Boileau sau în vapor remorcat de cai precum doamna de Sévigné, în car legănat sau în trăsură cu oglinzi și uși ca în secolul al XVIII-lea sau în caleașcă descoperită cu capotă ca la începutul secolului al XIX-lea, în cabrioletă, în berlină, în cupeu etc. Nu ne mai trebuie trei luni ca să mergem de la Paris
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
atomului a fost imaginată (mai ales la începutul descoperirilor din microfizică) similar cu aceea a unui sistem solar. Ch. Darwin a conceput selecția naturală asemănând-o cu selecția artificială practicată de secole în agricultură. Primele automobile semănau mult cu o trăsură fără cai. În creația artistică se observă cum compozițiile din tinerețe ale lui Ludwig van Beethoven pot fi confundate cu creațiile profesorului său J. Haydn ș.a.m.d. Unii vor să explice întreaga sinteză creatoare prin analogie, ceea ce este o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se gândea deloc la problemele respective. De exemplu, după câteva luni de strădanii în legătură cu o temă foarte complexă, neajungând la nici un rezultat, a abandonat-o. Într-o seară plecase la operă și, în momentul când a pus piciorul pe scara trăsurii, dintr-o dată i-a venit în minte soluția: o viziune de ansamblu asupra problemei, a organizării și succesiunii raționamentelor. Întors acasă, a transcris totul pe hârtie și și-a dat seama că rezolvarea e fără cusur. Dar iluminarea nu se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îi preferă tovărășia Donzellei și a Minettei, pisicuțele ei; este și autoarea câtorva texte de ocazie și de circumstanță adresate unor mai mari ai zilei pentru a obține niște sume care să-i permită un trai lipsit de griji: are trăsură, o domnișoară de companie care-i cântă din lăută, doi lachei - lucruri pe care în epocă nimeni nu i le-ar reproșa unui nobil bărbat... I se imputează că s-a plasat în urma lui Montaigne și că a trăit acolo
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
i s-a putut consacra un articol, Lucien nu se poate abține să nu-l Întrebe pe Lousteau cum socotește că Își poate ține promisiunea facută directorului ziarului: „- Și cu articolele ce-o să faci? Întrebă Lucien după ce se urcară În trăsura care-i ducea spre Palais-Royal. - Ei, o să-i dau rasol. Pentru Călătorie În Egipt am deschis cartea și am citit câte ceva pe ici, pe colo, fără s-o tai, și am descoperit unsprezece greșeli de franceză. O să scriu o coloană
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
epocă, Iașii, bunăoară, își arată chipul crepuscular, vetust, trasat în tușe migăloase, precise. Orașul apare ca o așezare hibridă, mai mult rurală, străbătută de uliți strâmte și abrupte, invadate, după anotimp, de verdeață, colb sau noroaie, cu tramvaie jalnice și trăsuri hârbuite, cu cinematograf, periferii mizere, cu orătănii, cu tot felul de mahalagii, dar și cu așa-zisa lume bună. În genul acesta de proză, ilustrat și de I. Al. Brătescu-Voinești sau de I.A. Bassarabescu, invenția aproape că lipsește, iar
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
al revistei „Moftul român” (din 1990), director artistic al Teatrului Național din București (1993-1996), consilier la Centrul de Integrare Europeană - UNESCO (1992-1999). A debutat, la recomandarea lui Nicolae Velea, cu povestiri scurte în „Luceafărul” (1960), iar în dramaturgie, cu piesa Trăsura la scară (montată la Teatrul Nottara din București în 1983). I s-au reprezentat numeroase alte piese: Concediu nelimitat (1984, Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești), Un loc pe terasă (1985, Teatrul Național din Timișoara), Într-o dimineață (titlul originar: Aprilie
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
vânzolesc într-un grotesc în care nuanța bufă (se face că) disimulează arbitrarul terorizant apar ca niște marionete ale absurdului. Caricaturi, dar exersându-și cu vigoare malignă și un aberant spirit de inițiativă plusul de gogomănie, mărunții birocrați (Boiangiu, din Trăsura la scară, Berzea, din Aprilie, dimineața), figurând impostura agresivă, sunt rostiți de un limbaj de lemn, care se vede că încă nu și-a trăit traiul. FLORIN FAIFER SCRIERI: Ediție specială, București, 1975; Concediu nelimitat, București, 1976; Ochelari, păpuși, podoabe
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
viscolul, București, 1995; Tehnica raiului, București, 1997; Primăvara, când înmuguresc câinii, București, 1998; Petrecere într-un pian cu coadă, pref. Eugen Simion, București, 2001; La umbra crailor de ghindă. Dialoguri cu scriitorul Fănuș Neagu, București, 2002. Repere bibliografice: Horia Lovinescu, Trăsura la scară, „Caiet program” (Teatrul Nottara, București), 1983, 3; Victor Parhon, Fiorul tragic al satirei, TTR, 1988, 2; Valentin Silvestru, Comedii incisive, RL, 1988, 43; Valentin Silvestru, O satiră multiplă, RL, 1989, 7; Eugen Simion, Comedia satirică și parabolică, RL
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
întâlnește furtuna“14. Asemenea apreciere, ca și altele de aceeași factură, se impune - precum s-a observat deja15 - prin stilul și argumentele istoriografiei vremii. De la Giurgiu, unde a făcut un scurt popas, până la București, cale de „cinci poște“ străbătută cu trăsura (poștalionul), atenția i-a fost reținută atât de sărăcăcioasele „case valahe“ denumite prin termenul kolibes, preluat din graiul autohton, ca și de practica „ciubucului“ în rândul slujbașilor însărcinați cu verificarea pașapoartelor ori cu schimbarea cailor poștalionului. Ospitalitatea localnicilor, verificată curând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
parcurs aproximativ 20 de mile (cca. 30 km), a fost afectat de „ploaia irlandeză“ care s-a abătut asupra zonei, prilej numai potrivit pentru Gordon să facă o călătorie pentru aprovizionare la Chișinău și, de acolo, la Iași, utilizând tradiționala trăsură cu patru cai. Ceea ce nu izbutise, așadar, J.O. Noyes, de a vizita capitala Moldovei, reușea ofițerul britanic, după o călătorie plină de peripeții pe traseul Chișinău-Leova-Huși-Vaslui-Iași. Spre deosebire de Galați, oaspetele găsea Iașii ca o așezare urbană incomparabil mai frumoasă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
senzație“ - de caimacamul Teodor Balș, ca și de prințul Wittgenstein, colonel rus căsătorit cu o localnică pe care o întâlnise la Paris. Din Iași, unde se pare că a zăbovit mai mult, Gordon s-a reîntors la Bolgrad cu o trăsură cumpărată pentru superiorul său, colonelul Stanton; numai că ceilalți membri ai comisiei se aflau la acea dată în extremitatea estică a hotarului, apropiind încheierea misiunii. La 17 iulie, el scria din Ackerman că terminase verificarea celor 200 de mile (aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vedere: din exteriorul și din interiorul unei psihologii. Capitolele dinamice, relatând inițiative publice sau scene din interior, se încheie cu mici scene simbolice, adevărate poeme în proză cu semnificație deschis simbolică, sugestivă pentru starea de spirit a unui personaj. O trăsură care trece în noapte, o veveriță cățărându-se într-un copac deschid istoria spre atemporal și permanențe psihice. Prințul Ghica rămâne unul dintre cele mai bine scrise romane istorice din literatura română. Iar protagonistul prezintă numeroase analogii cu D., autoare
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
chip surprinzător, cu amintirile lui Radu Rosetti: tot ceea ce în urmă cu un deceniu și jumătate părea un paradis rural naturist și intelectualizat are acum aspect de viață precară, unde totul se clatină: copiii se joacă în vechile și inutilele trăsuri hodorogite, căci Anghel Saligny și M. Râmniceanu trasează deja drumul de fier Adjud-Târgu Ocna etc. Tatăl, privit cu discretă ironie, e poreclit „pocherestant”, căci uita cu săptămânile scrisorile „de trimis”prin buzunare; familia și musafirii jucau „croquet” pe pajiștea din fața
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]