43,783 matches
-
românească! Societatea Balkania Contemporană din Atena, a organizat, vinerea trecută, în colaborare cu Asociația Armonia din Atena, la sediul acesteia din urmă, din str. Kodratou nr. 22, Piata Karaiskaki, lângă stația de metrou Metaxourghio, o nouă întâlnire a Atelierului de Traduceri Literare. La evenimentul care a avut-o invitat special pe traducătoarea Doina Fagadaru din Madrid au participat cunoscuți traducători din Atena. Gazdele evenimentului, Monica Săvulescu Voudouri și Manuela Marinescu și-au întâmpinat oaspeții într-o atmosferă caldă, de familie, cu toții
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
care a avut-o invitat special pe traducătoarea Doina Fagadaru din Madrid au participat cunoscuți traducători din Atena. Gazdele evenimentului, Monica Săvulescu Voudouri și Manuela Marinescu și-au întâmpinat oaspeții într-o atmosferă caldă, de familie, cu toții având numitori comun traducerea și iubirea pentru cultura românească. Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic - tarducător), Agata Dunca (filolog - traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
comun traducerea și iubirea pentru cultura românească. Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic - tarducător), Agata Dunca (filolog - traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca Chisăliță (consilier pe teme culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist - traducător), Manuela Marinescu (președintele Asociației Armonia)au avut marele noroc să cunoască o traducătoare (lb. spaniolă) de înaltă ținută care a vorbit din suflet despre propria
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist - traducător), Manuela Marinescu (președintele Asociației Armonia)au avut marele noroc să cunoască o traducătoare (lb. spaniolă) de înaltă ținută care a vorbit din suflet despre propria-i carieră, planurile de viitor, traduceri și cum a ajuns traducătoare, dar și despre asociațiile românești și românii din Spania. Povestirile din cadrul comunității românești din Spania expuse asistenței de traducătoarea Doina Fagadaru, fondatoare a unei asociații românești la Madrid - Asociația România, nu diferă cu mult de
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
a destăinuit asistenței că, până în anul 2007, românii din Atena citeau totuși carte românească: „Era singurul colț de carte românească din Atena. Uneori găseam români la ușa librăriei dis de dimineață, la ora 9 așteptau să îi servesc.” Discuția despre traduceri, secretele traducerii literare, selecția cărților care vor fi traduse și interesul editorilor față de cartea românească a scos la iveală un adevăr trist: editurile din străinătate nu sunt interesate în a traduce carte românească! „Puține edituri sunt interesate să traducă volume
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
asistenței că, până în anul 2007, românii din Atena citeau totuși carte românească: „Era singurul colț de carte românească din Atena. Uneori găseam români la ușa librăriei dis de dimineață, la ora 9 așteptau să îi servesc.” Discuția despre traduceri, secretele traducerii literare, selecția cărților care vor fi traduse și interesul editorilor față de cartea românească a scos la iveală un adevăr trist: editurile din străinătate nu sunt interesate în a traduce carte românească! „Puține edituri sunt interesate să traducă volume românești. S-
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
ajuns să traducă proză din marele Eminescu, traducătoarea de la Madrid a recunoscut că: „Este o mare provocare să traduci Eminescu. Am tradus piese de teatru, am tradus cartea doamnei Voudouri in spaniolă, acum traduc Eminescu și este o mare responsabilitate. Traducerea influențează părerea publicului străin asupra volumelor noastre. O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române. Dacă într-o țară ajung pe piață două cărți românești valoroase dar care nu sunt apreciate din cauza traducerii nepotrivite, a treia carte românească cu
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Madrid a recunoscut că: „Este o mare provocare să traduci Eminescu. Am tradus piese de teatru, am tradus cartea doamnei Voudouri in spaniolă, acum traduc Eminescu și este o mare responsabilitate. Traducerea influențează părerea publicului străin asupra volumelor noastre. O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române. Dacă într-o țară ajung pe piață două cărți românești valoroase dar care nu sunt apreciate din cauza traducerii nepotrivite, a treia carte românească cu greu va mai ajunge la tipar. Cu ocazia primei
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Eminescu și este o mare responsabilitate. Traducerea influențează părerea publicului străin asupra volumelor noastre. O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române. Dacă într-o țară ajung pe piață două cărți românești valoroase dar care nu sunt apreciate din cauza traducerii nepotrivite, a treia carte românească cu greu va mai ajunge la tipar. Cu ocazia primei întâlniri din noul sezon a Atelierului de Traduceri Literare de la Atena a fost anunțată o nouă reușită, după publicarea volumului „ 7 Schițe IL Caragiale” în
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Dacă într-o țară ajung pe piață două cărți românești valoroase dar care nu sunt apreciate din cauza traducerii nepotrivite, a treia carte românească cu greu va mai ajunge la tipar. Cu ocazia primei întâlniri din noul sezon a Atelierului de Traduceri Literare de la Atena a fost anunțată o nouă reușită, după publicarea volumului „ 7 Schițe IL Caragiale” în limba greacă, Societatea Balkania Contemporană va da tiparului o a doua carte produs al atelierului „Mesogiakes Periplaniseis” („Periplu Mediteranean”). Volumul va vedea lumina
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
perioada imediat următoare cu ajutorul Muzeului Brăila și a Editurii Istros. În același timp, s-a discutat despre și s-a vizionat pentru prima dată coperta următoarei apariții. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre următorul proiect pentru 2015 al Atelierului de Traduceri Literare în cadrul căruia urmează a fi traduse nuvele clasice românești, ca prime nume de mari scriitori român ce, probabil vor fi traduși în limba greacă, fiind Rebreanu, Agârbiceanu și Sadoveanu. Atelierul de Traduceri Literare de la Atena, organizat de Societatea Balkania
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
următorul proiect pentru 2015 al Atelierului de Traduceri Literare în cadrul căruia urmează a fi traduse nuvele clasice românești, ca prime nume de mari scriitori român ce, probabil vor fi traduși în limba greacă, fiind Rebreanu, Agârbiceanu și Sadoveanu. Atelierul de Traduceri Literare de la Atena, organizat de Societatea Balkania Contemporană, este condus de Evghenia Țelenti. RoMedia.gr Foto Marci Tănase
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
menirii sale culturale și istorice, organizează Sesiunea solemnă, dedicată aceluia numit, cu real temei, „omul deplin al culturii românești”, Mihai Eminescu.Gândurile mele urmăresc să dea câteva răspunsuri la întrebarea din titlul scurtei mele comunicări: Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea, tălmăcirea și interpretarea operelor filosofice? Câteva remarci cu privire la experiența eminesciana a lecturilor kantiene. (O carte admirabila și pilduitoare, publicată de către Editură Univers în 1975, într-o ediție îngrijita de C. Noica și de acad. Al. Surdu). În privința întâlnirii lui Eminescu
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
de vorbire și de cultură. Traducătorul de filosofie este tot atât de important, pentru o cultură, precum acela care traduce proza sau poezie. Întâlnirea lui Eminescu cu filosofia lui Kant și receptarea mării filosofii a gânditorului german în cultura noastră, grație aceastei traduceri, ne prilejuiește, firește, reflecții care pot fi articulate pe diferite planuri de interpretare; fiecare plan corespunzând unor semnificații care se degajă fie din motivația pentru care Eminescu face aceasta traducere, sau din locul pe care aceste lecturi kantiene îl ocupă
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
mării filosofii a gânditorului german în cultura noastră, grație aceastei traduceri, ne prilejuiește, firește, reflecții care pot fi articulate pe diferite planuri de interpretare; fiecare plan corespunzând unor semnificații care se degajă fie din motivația pentru care Eminescu face aceasta traducere, sau din locul pe care aceste lecturi kantiene îl ocupă în opera de ansamblu a poetului, sau încă din importantă și semnificația culturală ale traducerii pentru construirea, consolidarea și dezvoltarea unui vocabular și limbaj filosofic românesc. Din această ultimă perspectiva
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
plan corespunzând unor semnificații care se degajă fie din motivația pentru care Eminescu face aceasta traducere, sau din locul pe care aceste lecturi kantiene îl ocupă în opera de ansamblu a poetului, sau încă din importantă și semnificația culturală ale traducerii pentru construirea, consolidarea și dezvoltarea unui vocabular și limbaj filosofic românesc. Din această ultimă perspectiva, doresc să fac câteva remarci asupra lecturilor kantiene pe care ni le-a dat Eminescu, insistând asupra construirii unui vocabular filosofic autohton și asupra dezvoltării
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
care ni le-a dat Eminescu, insistând asupra construirii unui vocabular filosofic autohton și asupra dezvoltării și creării unei limbi filosofice românești. În cele ce urmează, mă voi margini la un comentariu asupra unui singur termen - e drept, esențial pentru traducerea și regândirea în limba română a mării opere filosofice a lui Kant - termenul este „Urteil” (judecată), hotărâtor nu numai in kantianism, ci și în întreaga filsofie de data mai veche sau mai recentă. Așadar, cum ar trebui să primim și
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
limba română a mării opere filosofice a lui Kant - termenul este „Urteil” (judecată), hotărâtor nu numai in kantianism, ci și în întreaga filsofie de data mai veche sau mai recentă. Așadar, cum ar trebui să primim și să interpretăm semnificația traducerii lui Eminescu? Dacă o limbă este la începuturile ei într-un domeniu sau altul al cunoașterii sau al spiritului, este de înțeles că mai mulți termeni diferiți în limba din care se face traducerea ajung să fie echivalați cu unul
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
să primim și să interpretăm semnificația traducerii lui Eminescu? Dacă o limbă este la începuturile ei într-un domeniu sau altul al cunoașterii sau al spiritului, este de înțeles că mai mulți termeni diferiți în limba din care se face traducerea ajung să fie echivalați cu unul și același termen în limba în care traducem. Sărăcia lexicala și semantica a unei limbi, inca nedesțelenite și necultivate, face ca traducerea să utilizeze unul și același cuvânt că echivalent semantic pentru o clasă
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
înțeles că mai mulți termeni diferiți în limba din care se face traducerea ajung să fie echivalați cu unul și același termen în limba în care traducem. Sărăcia lexicala și semantica a unei limbi, inca nedesțelenite și necultivate, face ca traducerea să utilizeze unul și același cuvânt că echivalent semantic pentru o clasă întreaga de termeni din limba tradusă. Dar la Eminescu, oarecum curios, se produce fenomenul invers. Unul și același termen kantian ajunge să fie redat prin mai mulți termeni
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
că echivalent semantic pentru o clasă întreaga de termeni din limba tradusă. Dar la Eminescu, oarecum curios, se produce fenomenul invers. Unul și același termen kantian ajunge să fie redat prin mai mulți termeni românești. Este, desigur, o maximă a traducerii aceea de a păstra o anumita constantă în echivalarea unui termen străin - a se păstra, pe cât posibil și depinzând de context, pentru un termen străin unul și același cuvânt în limba română. Eminescu, însă, nu se luptă doar cu echivalarea
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
dreptul și cu gândul kantian - el interpretează, de fiecare dată, cuvântul dat, în funcție de contextul apariției sale, si ne dă nu atât o corelare semantica stabilă, cât o interpretare și reinterpretare ale contextului în care apare gândul filosofic respectiv. Poate că traducerea, astfel realizată, nu va fi ireproșabila, dar interpretul și traducătorul ne pun în situația de a gândi dinamică și dialectica temei filosofice în cauză. Adică de a înțelege viața acelei idei. Exemplul care ne va reține atenția este, așa cum spuneam
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
realizată, nu va fi ireproșabila, dar interpretul și traducătorul ne pun în situația de a gândi dinamică și dialectica temei filosofice în cauză. Adică de a înțelege viața acelei idei. Exemplul care ne va reține atenția este, așa cum spuneam deja, traducerea termenului „Urteil”. Eminescu folosește în anumite cazuri arhaismul „județ”, alteori utilizează un latinism (inexistent în limba actuala), anume „judicia” (pluralul de la „judicium”), [interesant, totuși, ca limbă a creat și păstrat adjectivul „judiciar”, sau pe acela - și cu valente filosofice - de
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
o intuiție corectă că echivalarea unor termeni filosofici atât de încarcați conceptual și semantic se poate realiza printr-o clasa de termeni echivalenți, fiecare marcând una dintre nuanțele semantice ale acelui termen polisemantic? Aici începe lecția kantiana a lui Eminescu (traducerea laolaltă cu interpretarea): Termenul de „judecată” spune mai multe lucruri laolaltă. Termenul este echivoc sau ambiguu: judecată înseamnă, în sens juridic, și procesul, dar și sentința, iar filosofic, denumește facultatea de judecare - fiind de interes pentru psiholog - dar și forma
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
terminologia, nefiind fixată, nu permite acea modulare a gândului filosofic de care vorbește Noica. Sau, mai corect, nu o permite cu toata bogăția de nuanțe implicate în familiaș vecinătatea conceptului filosofic și logic de judecată. Așa se face că în traduceri recente în limba română din filosofia germană și mai ales din aceea analitică anglo-saxonă și americană, din autori precum G. Frege, B. Russell, L. Wittgenstein, dar și W. Quine, D. Davidson, H. Putnam, D. Kaplan, S. Kripke sau K. Fine
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]