4,336 matches
-
cât se poate de meticulos legăturile necesare din lanțul cauzal. Nici o afirmație cauzală nu există în această lume independentă de altele, ci trebuie situată în cadrul unui aranjament de conexiuni cauzale care presupun condiții premergătoare și intermediare, efecte directe și indirecte, traiectorii explicative alternative, sau care interacționează. Sarcina celui care construiește modele este să specifice conexiunile cauzale corespunzătoare pentru proiectul său de cercetare. Modelele mai complexe permit ipoteze mai complexe, sau ipoteze care se constituie în părți componente ale unei întregi serii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
privind legăturile indirecte dintre durata democrației și creșterea economică. De exemplu, stabilitatea democratică ar putea avea un efect asupra ratei de inovații tehnologice și asupra proporțiilor de tineri absolvenți de cursuri universitare, ambele influențând la rândul lor creșterea. Astfel, trasând traiectorii cauzale, vom avea ca rezultat o versiune mai detaliată a modelului ipotezei noastre. De asemenea, creșterea economică este afectată și de factori cum ar fi structura populației, resursele naturale, structura industrială existentă și cultura populară. Și acestea trebuie introduse, cel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
am construit apoi înspre exterior pe baza ei, ocupându-ne de forma relațiilor dintre variabila independentă principală și variabilele dependente, apoi de rolul altor variabile independente relevante, apoi de efectul variabilelor de control care pot interveni și, în final, de traiectoria care leagă toate variabilele. Morton susține că o abordare foarte diferită ar începe cu o reprezentare a lumii, sau cel puțin al acelor aspecte ale lumii care prezintă interes teoretic, care ar include actorii principali, motivele lor, țelurile și modelele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
relația liniară sau nu? Care este efectul timpului asupra relațiilor cauzale? Ce tip de variabile de control se pot introduce pentru a putea identifica relațiile cauzale aparente? Ce condiții trebuie specificate, cele alternative, cele care intervin sau cele premergătoare? Ce traiectorii urmează influențele cauzale? Cum am putea conceptualiza un model formal, așa încât să reprezinte teoria în mod cât mai sofisticat și astfel să putem analiza supozițiile și implicațiile sale cât mai bine? Un model bun este elegant, precis și simplu. Nici un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
opțiunile aflate la dispoziția fiecărui jucător precum și succesiunea deciziilor care sunt luate. În forma extensivă a modelului de joc există puncte nodale de luare de decizii de către actori, ramuri care reprezintă opțiunile disponibile la fiecare nod, rezultate terminale pentru fiecare traiectorie ce rezultă din alegerile combinate ale actorilor, precum și o gamă de recompense legate de rezultatele terminale posibile diferite. În acest joc simplu de provocare și răspuns internaționale, există trei puncte nodale de decizie: poziția inițială cu care se confruntă rivalul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
perfect acceptă faptul că ar putea exista mai multe soluții posibile pentru un joc, dar subliniază faptul că odată ce jocul ia o anumită direcție, anumite opțiuni (chiar și unele cu o recompensă mai mare) care se află pe o altă traiectorie, devin inaccesibile. Maximalizarea strategică se aplică astfel numai între acele opțiuni care sunt accesibile într-o anumită fază de joc. Se pot examina consecințele jocului secvențial, în care actorii decid mișcările complexe pas cu pas și nu își formulează întreaga
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
subtile. Cercetarea calitativă s-a dovedit deosebit de valoroasă în analizarea unor sisteme și procese sociale care sunt constituite dintr-un număr mare de părți care interacționeză.1 Să ne imaginăm, de exemplu, că am încerca să evaluăm impactul a două traiectorii cauzale diferite: În primul caz, X2 are un impact nemijlocit asupra lui Y, în timp ce X1 nu are; în cel de-al doilea, X1 are un impact nemijlocit în timp ce X2 nu are. Ar fi nevoie de o explicație detaliată a variabilelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fiecăreia în cercetare; - afirmația cauzală compusă din variabile independente și dependente în relație de covariație direcțională plauzibilă neiluzorie; - ipoteza cauzală bivariată, concepută în funcție de direcție, pantă, intersecție și termen de eroare; - ipoteza cauzală multivariată, importanța variabilelor de control și legăturile unei traiectorii cauzale specificate; - modelul deductiv complet ca reprezentare abstractă a realității sociale și utilizarea sa în derivarea de ipoteze testabile; - teoria jocurilor de două persoane, incluzând recompensa cu sumă zero și recompensele cu sume non-zero în forma extinsă și strategică și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
bibliografice: Felea, Dialoguri, 175-180; Regman, Cărți, 35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni, 75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al doilea rond, 255-258; Laurențiu, Eseuri, 164-174; Baltag, Polemos, 200-205; Dorcescu, Embleme, 134-138; Manu, Eseu, 163-165; Poantă, Radiografii, I, 126-130, II, 47-50; Grigurcu, Poeți, 131-133; Cristea, Faptul, 92-95; Grigurcu
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
ambele intervale trebuie să aibă În vedere aceste esențiale diferențe de fundal. A le verifica prestația diferențiat devine o precauție metodologică obligatorie. Și, dacă această dublă evaluare duce la rezultate surprinzătoare În raport cu performanțele sale și liniile de evoluție pe care traiectoria lor științifică s-au plasat, atunci portretul inițial - faza descriptivă - poate căpăta, firesc, forma unui sincer elogiu. Cu atât mai mult cu cât izbânzi semnificative pot fi contabilizate În etape de dinainte de 1989. Acestea sunt mobilul, cadrul și intențiile acestui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
postbelice. Despre acest ceva va trebui să vorbim mai des, fără pretenții de exhaustivitate; doar de reprezentativitate. Căci trebuie să răsfoim și pagina Însemnată a acestei strategii pe care sociologia românească a adoptat-o, explicit sau implicit, În contorsionata ei traiectorie postbelică. Există o serie de cărți tipărite atunci care sunt textul și pretextul a ceea ce voi spune În continuare. Sunt În special lucrări de teorie, zona cea mai afectată de intruziunile delirante ale discursului unic. Cu atât mai mare este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Farrer (Tang și Parish, 2000, 209-272). Motivul pentru care autorii ajung să considere cazul Chinei un bun exemplu și oportunitate, În același timp, pentru analiza și evaluarea celor două teorii este unul de natură istorică, În măsura În care Își fundamentează argumentația pe traiectoria istorică pe care China a parcurs-o și pe care pare să o urmeze și În viitor dinspre o societate comunistă de tip naționalist-leninist către o economie capitalistă și o societate bazată pe valori meritocratice. Perioada analizată autorii o văd
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
transformare socială; b) pe ordonată: axa vârstelor individuale (și a statutelor personale, mai mult sau mai puțin legate de „procesele de vârstă” sau aging process, definite În sensul cel mai larg); c) pe bisectoarea rezultantă: axa liniilor vieții sau a traiectoriilor temporale ale cohortelor generaționale, la intersecția acestor două „componente cronologice elementare” (1991, 25-45). Considerăm că aceasta schemă grafică teoretică - perfect adaptabilă la toate procesele sociale Înscrise În durată - are avantajul de a obliga la o lectură sintetică a diferitelor durate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primit, În raporturile lor În lumea muncii și În sistemul de protecție socială”. După părerea noastră, studiul cohortelor nu este suficient. Ele constituie, cu siguranță, un instrument indispensabil pentru a aprecia schimbarea socială evidențiind evoluția valorilor, a comportamentelor politice, a traiectoriilor profesionale etc.. Limita studiului cohortelor Însă rezidă În faptul că ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare socială care sunt angrenate În contactele intergeneraționale. Suntem de acord cu opinia exprimată de Gunhild Hagestad, care accentuează importanța legăturilor de rudenie ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
arată o creștere continuă a investiției din partea bunicului din generația intermediară: ajutorul concretizat În Îngrijirea nepoților acordat tânărului cuplu este mult superior celui constatat prin compararea generațiilor anterioare. După cum subliniază Thierry Blöss, aceste schimbări se Înscriu În modificarea actuală a traiectoriilor școlare și/sau profesionale ale tinerilor. „Intrarea În carieră este delimitată de diferențierea sexelor. Ajutorul bunicilor În acest moment al ciclului vieții, În care copii sunt mici, contribuie deci la promovarea traiectoriilor profesionale feminine.” (Blöss, 1997, 206). Ajutoarele date părinților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceste schimbări se Înscriu În modificarea actuală a traiectoriilor școlare și/sau profesionale ale tinerilor. „Intrarea În carieră este delimitată de diferențierea sexelor. Ajutorul bunicilor În acest moment al ciclului vieții, În care copii sunt mici, contribuie deci la promovarea traiectoriilor profesionale feminine.” (Blöss, 1997, 206). Ajutoarele date părinților - generația intermediară le acordă ajutoare părinților (generației vârstnice) În special sub formă de Îngrijire și ajutoare materiale și mai puțin sub formă financiară. Ancheta trigenerațională coordonată de către Attias-Donfut arată că acest tip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
chimie din 1908 (Soddy a primit și el, mai tarziu, Premiul Nobel, după ce avea să înregistreze cea mai are realizare a sa). Rutherford a observat că particulele α rapide pot să străbată o plăcuță subțire de aur, fiind deviate de la traiectoria liniară. Această sugera că atomii de aur, departe de a fi obiecte țări, impenetrabile, ca niște “bile miniaturale de biliard“, cum crezuseră înainte oamenii de știință, erau “moi” în interior. Părea că micile particule alfa pot patrunde prin atomii de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
la emisiunile Studioului ieșean de Radio. În 1965 se angajează aici ca redactor (ajungând șef de secție), după ce între 1959 și 1962 lucrase ca muzeograf la Muzeul de Istorie al Moldovei, iar în anii 1962-1965 se înscrisese, ca asistent, pe traiectoria unei promițătoare cariere universitare, brusc întreruptă prin decizie proprie. În 1985, după desființarea postului local de Radio-Televiziune, este trimis în cercetare, în cadrul sectorului de istorie literară al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”. O nouă schimbare de destin profesional se
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
fi cazul să reîncepem, serios, să facem cultură, pornind din nou de la problemele de fond, cu gravitate, cu aplicație, cu implicare, cu pasiune noiciană.” Se poate descifra aici și aspirația de a înscrie revista proaspăt născută pe o astfel de traiectorie recuperatoare, păstrând, în același timp, o amplă deschidere spre exterior. P. promovează îndeosebi literatura contemporană română și italiană și dialogul dintre cele două culturi. Numerele sunt dedicate, în mare parte, unor personalități ale vieții culturale contemporane, românești și italiene: Mircea
PARADIGMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
de noiembrie înregistrează dinamica relațiilor interumane, pe filiera romanului conștiinței, dar fără a putea rivaliza cu romancierii momentului (Preda, Al. Ivasiuc sau Augustin Buzura). Această direcție, vizând conștiința dilatată și pasivă, lucidă și resemnată, alertă și naufragiată în mediocritate, constituie traiectoria pe care se plasează și nuvelele din Pricini de iubire (1981), unde puținele îndrăzneli pe care autorul și le permite sunt de ordin psihologic și stilistic. Totuși, prin cea de-a treia piesă (Un singur drum), cartea O seară de
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
Dovăncescu). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Scara lui Climax”, RL, 1971, 3; Nicolae Manolescu, Biografii contemporane, RL, 1973, 6; Sorin Titel, „Aproapele nostru, aproape”, RL, 1973, 34; Constantin, A doua carte, 220-223; Sorin Titel, Cazul de conștiință, RL, 1974, 39; Petroveanu, Traiectorii, 278-281; Roxana Sorescu, Platon Pardău, un fabulist contemporan, VR, 1975, 9; Barbu, O ist., 413-414; Ciobanu, Incursiuni, 175-182; Culcer, Citind, 200-203; Liviu Petrescu, Un roman al puterii, TR, 1977, 8; Ungureanu, Proză, 234-238; Tudor-Anton, Ipostaze, 97-104; Stănescu, Jurnal, I, 104-112
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
România literară”, „Literatorul”, „Contemporanul - Ideea europeană” ș.a. Cu Fleacuri criminale P. se exprimă, stilistic și tematic, pe coordonatele caracteristice pentru poezia optzecistă. Universul său mobilizează inventarul și anecdotica măruntă a vieții casnice. Nu în exclusivitate, căci li se adaugă câteva traiectorii și contexte sociale marginale, provizorii, nespectaculoase - navetismul, viața măruntă a gărilor obscure și a traseelor de autobuz lăturalnice, apostolatul didactic rural ( episod, de altfel cvasiobligatoriu în biografia și în textele majorității tinerilor scriitori din anii ’80), cârciuma (cea din anii
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
postfață Cornel Ungureanu, București, 2000; Susan Sontag, Împotriva interpretării, postfață Mihaela Anghelescu Irimia, București, 2000; Ch. Haller, Jocurile zeilor / Gotterspiele, București, 2000. Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 187-190; Grigurcu, Teritoriu, 76-87; Nițescu, Scylla, 175-193; Andriescu, Relief, 94-100; Iorgulescu, Rondul, 75-79; Petroveanu, Traiectorii, 235-243; Tomuș, Istorie, 237-241; Cristea, Domeniul, 110-113; Mincu, Poezie, 177-183; Piru, Poezia, II, 294-302; Ungheanu, Arhipeleag, 241-245; Alexiu, Ideografii, 157-160; Poantă, Radiografii, I, 175-178; Raicu, Practica scrisului, 334-338; Grigurcu, Poeți, 226-231; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 67-72
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
Profiluri, 75-92; Simion, Orientări, 91-98; Căprariu, Jurnal, 126-131; Piru, Panorama, 96-98; Cubleșan, Miniaturi, 103-109; Tomuș, Carnet, 82-87; Martin, Poeți, II, 66-73; Barbu, Sine ira, 151-155; Caraion, Duelul, 187-193; Doinaș, Poezie, 88-97; Constantin, A doua carte, 62-74; Raicu, Structuri, 157-161; Petroveanu, Traiectorii, 88-100; Felea, Secțiuni, 85-90; Dimisianu, Valori, 17-21; Ciobanu, Critica, 15-23; Crohmălniceanu, Literatura, II, 493-501; Andriescu, Relief, 101-109; Piru, Poezia, I, 87-99; Nicolescu, Starea, I, 89-93; Cristea, Domeniul, 72-75; Dorcescu, Metafora, 131-133; Zalis, Tensiuni, 85-94; Laurențiu, Eseuri, 143-148; Regman, Colocvial, 250-263
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
de manifestare instituțională care se asociază cu variante distincte într-un set de modernități multiple. Dintr-o astfel de perspectivă, tranziția postcomunistă poate fi analizată în contextul de configurare a modernității contemporane pentru a-i identifica structurile instituționale și acea traiectorie care o plasează în setul modernităților multiple. Urmând o astfel de argumentare, anumite ideologii interpretative sunt puse între paranteze, iar tranziția postcomunistă nu este analizată doar prin raportare la trecut, ci și cu referire la un prezent comparativ care este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]