1,565 matches
-
ist săracu a zis într-o zi cătră femeea lui: - Măi femee, tot o moarte - am să mor, ian să mă duc eu în pădurea ceea, să văd ce-oi găsi acolo. Așa i-a făcut nevasta o turtă-n traistă și s-o pornit el-o luat pușca-n spate. Ajungând el acolo lui îi era foarte frică... da omul sărac, sărăcia -l împinge a se duce orunde ca să câștige. Iaca mergând el așa ajunge la un copac nalt și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dragul mamei, da dacă-i pute scoate copacul de aici din pământ. Cum a pus mâna, l-o scos cum aș scoate eu o rădăcină de morcov. I-a făcut măsa v-o câteva mălaie și i-a dat o traistă și s-o pornit. Iaca c-o ajuns într-un sat, da el nu văzuse oameni pîn-atunci. Și i-a venit lui un somn și s-o culcat jos Lîng - o fântână. Ș-așa i s-o arătat în vis
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de sus în jos se mătură, iar nu de jos în sus. 344Tot un cuc nu ne cântă în toată vremea. 345Dracu nu face biserici. 346Șapte frați pe un cojoc. 347Și cu vârf și îndesată. 348Știe moșul ce are în traistă. 349Și din coș grăunțe, și din postavă tărâțe, și din făină parte și din traistă merinde. 350Tot cânele iese din iarnă, dar numai pielea lui știe cum. 351Din pumni străini nu te saturi când bei apă. 352Acul este mic dar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu ne cântă în toată vremea. 345Dracu nu face biserici. 346Șapte frați pe un cojoc. 347Și cu vârf și îndesată. 348Știe moșul ce are în traistă. 349Și din coș grăunțe, și din postavă tărâțe, și din făină parte și din traistă merinde. 350Tot cânele iese din iarnă, dar numai pielea lui știe cum. 351Din pumni străini nu te saturi când bei apă. 352Acul este mic dar scumpe haine coase. 353Vinde via și cumpără stafide. 354Vinde moșia și cumpără sanie. 355Vremea vinde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ancheta CCSB, comandată de Antene și prezentată zilele trecute la Clubul Țăranului. Acolo, întrebarea era de cu totul altă natură : „Cît de importante sînt pentru dumneavoastră următoarele lucruri ?”. În dreptul politicii, gradul de importanță era de 15%. Altă gîscă în altă traistă... Cineva poate să fie interesat de ce se mai întîmplă în politica țării fără ca Politica să aibă foarte mare importanță în ansamblul vieții sale. Ancheta CCSB, vizînd „valorile” actuale ale româ nilor, spune însă lucruri mult mai intere sante decît această
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-meu, c-a murit luna trecută. Are nasturi de os. Mi-a întins o sticlă aproape plină și iar i-am văzut arătătorul tăiat și cusut grosolan: — Trage-o gură, să te dregi! Dacă ți e foame, găsești niște bâine-n traistă. Am băut, era țuică. Însă n-am putut mânca, o neliniște îngrozitoare mă strângea de gât. Am trecut de niște ciori care se decupau bine în albul drumului. Nu și au luat zborul, și-au văzut de treabă, croncănind și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pe masă. Acum avea, pe lângă o mamă, o colecție de castane zbârcite și-o vacă fără uger, un porumbel viu, care era, de fapt, porumbiță, și de care urma să se despartă mâine. Au trecut, cu băieții, pe la diverse case, traistele au început să se umple cu mere și nuci, dar Nicu n-avea traistă și, după ce și-a burdușit buzunarele, l-a rugat pe conducătorul corului, un băiat înăltuț, cu plete ondulate și voce prea răgușită pentru un corist, să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
vacă fără uger, un porumbel viu, care era, de fapt, porumbiță, și de care urma să se despartă mâine. Au trecut, cu băieții, pe la diverse case, traistele au început să se umple cu mere și nuci, dar Nicu n-avea traistă și, după ce și-a burdușit buzunarele, l-a rugat pe conducătorul corului, un băiat înăltuț, cu plete ondulate și voce prea răgușită pentru un corist, să i le țină și lui. Pe Alexandru l-au găsit în prag, fumând, și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
n-avea habar care, o lăsase în coadă de pește. La întoarcerea acasă pățise iar un necaz, din cele care parcă-l urmăreau în ultimul timp, șeful corului n-a mai vrut să-i dea partea lui de câștig din traistă, vasăzică a rămas numai cu bănuții și cu ce apucase să-și pună în buzunare. S-a strecurat pe ulița lui prost luminată, pe furiș, cu groaza în suflet să nu-l întâlnească pe Botosu și să rămână chiar fără
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
amvon chiar din celulele închisorilor. Înving cei care știu să-și anestezieze frica.. Masă de scris, adică travaliu ... spiritual. Pe stadioane, tinerii trăiesc tulburări aproape erotice. Scriu aforisme parcă aș acorda un pian. Inteligența poate transforma pionul în rugină. În traista amărâtului încape și necazul altuia. Acasă - acest loc geometric al marilor nostalgii. Dorul - această vibrație sufletească garnisită cu melancolie. Lasă-l pe necăjit să vorbească! Este poate singurul lui pansament sufletesc. Suferința demnă provoacă respect, nu compătimire. Managerul inteligent își
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pentru că sunt fumător pasionat! În timp ce vorbea, tânărul Bidaru Costică indică locul neocupat din compartiment. În clipa următoare, mama băiatului, o săteancă deschisă la suflet, îmbrăcată pe jumătate orășenește, făcu un semn involuntar de mulțumire și recunoștință și, după ce își înghesui traista și valiza pe raftul de bagaje, se așeză imediat, luându-și odorul pe genunchi. Se vedea pe fața ei că era obosită și că avea ceva necazuri, însă nimeni nu dorea să i le scormonească, adică să o sâcâie cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
încăpăținat, nu vroia și pace. Măcar de s-ar hodini pe pământul pe care l-a iubit, că din pricina lui a murit!... O tăcere apăsătoare se așternu în compartiment. Toți au crezut că discuția a încetat aici. A scos din traista cu alimente un fel de șervet sau basma, cu care a început să-și șteargă transpirația de pe frunte și de pe piept, apoi continuă să-și descarce sufletul. Mi-a spus el când încă trăia: "Și tu și eu l-am
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ce treceau peste macaz cu care urechea se obișnuise. Toți așteptau un epilog mai optimist. Între timp, au terminat de mâncat. Femeia a strâns bucata de pâine și roșiile rămase într-o bocceluță, pe care a introdus-o într-o traistă ceva mai mare, a aruncat ziarul cu fărâmituri la cutia de gunoi și a continuat să povestească în timp ce, Bidaru se vedea copil, în sânul propriei sale familii. Ființa pe care o avea în față era chiar mama lui ce povestea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Mausoleul Eroilor de la Mărășești pe o parte, iar pe cealaltă parte două chipuri față în față. După spusele tatălui său, era vorba de doi regi ai României. În timpul crizei de după al Doilea Război Mondial, părinții au schimbat-o pentru o traistă de mălai. Interesante vremuri. Ce ar fi dacă l-ar provoca la o discuție în legătură cu această temă pe tatăl profesoarei? gândi Bidaru, după care tot el își răspunse: Mai mult ca sigur că se va supăra. De la asemenea oameni nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pană de gâscă, nu s-a bătut și nu a amenințat pe nimeni și nimeni nu l-a amenințat vreodată, iar în geanta cu cinci fermoare pe trei sferturi goală, în afară de sandvișul preparat de Dana, de umbrelă și de o traista ce semăna mai mult cu turbinca lui Ivan, nu avea nici roni, nici dolari, cu atât mai puțin euro sau droguri. Era curat și nu avea nici o legătură cu lumea interlopă. Cine o fi dincolo de faruri și de ce îl luminează
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mult troscot și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu coviltir ciuruit, de drugii cărora erau legați catârii cu câte o traistă cu fân atârnată de grumaz; corturile peticite dar ridicate cu pricepere; măiestria meșterilor ciocănari ce băteau ritmic în nicovalele lor mici, de unde scoteau sumedenie de inele din metale și aliaje colorate, cunoscute numai de ei; copiii trențăroși, mucoși și gălăgioși
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și ce avea în ea? Obișnuită cu ordinea, ca orice adevărată gospodină, încercă să o ridice. Se opinti în zădar. Era prea grea. Aseară, când ne-am culcat era goală, îi reproșă ea soțului; am scos din ea până și traista aceea veche pe care vreau să o arunc! Încercă din nou s-o ridice. Nici de data aceasta nu reuși decât în momentul când își încordă toate forțele. Bidaru nu reacționă nici într-un fel la reproșurile juste ale soției
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
scărilor. Mama iese în ușă, nedumerită: "Ce-i cu voi? Nu veniți de la?..." Tata, tot în hohote. Aud din camera mea: "Z n-o să aibă nicio treabă cu viața. Pot să mor liniștit. N-o să-i mănânce niciodată câinii din traistă. Auzi, are-un cap... Gata, de azi înțărcăm cureaua..." Întârzii puțin. Ies totuși să-i întorc lui tata complimentul. Mama e de față. Vreau să-l văd mascul fericit. Zic: "La tuns iarba, ziceai? Frizer de vegetale, ai? La plimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mi-i tare dor s-o văd și că am să ajung la mănăstire cât de curând. ― Ci sî-i spun părintelui, conașule? ― Că abia aștept să-l văd și să stăm la taifas pe îndelete. Sevastița și-a pus în traistă cele pregătite de mine, a așezat basmaua pe cap cu oarecare cochetărie, și-a luat bățul și a pus mâna pe clanța ușii. ― Mulțămesc și bogdaprosti pentru tăti celi șî rămâi sănătos, conașule, cî eu m-oi duci... ― Mergi sănătoasă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mulțumit și bucuros de drum. și fapta și-o muta, cu repetabilitate matematică, în fiecare din satele acelei porținuni de țară. Uneori, la mijlocul localității, unde se afla, de regulă, și cârciuma satului, oprea. Cobora, din car, în mână cu o traistă, iar din ea, scoteau capul, pe rând, butelci umplute cu rachiu făcut din cazanele de la casa boierească, de la Cracalia-Liveni, și, pe toți cei care-i întâlnea acolo, îi împărtășea, cu câte o ceșcuță din lemn, plină cu licoare. De obicei
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
tremură cînd le dai de pomană păi dacă nu eram așa mă călcau și pe mine În picioare toți belferii și nu-mi mai ridicam capul după ce m-au dat afară și am fost la pîrnaie tremuram cu bulendrele În traistă În gara de nord de mi-a dat femeia aia În doliu cincizeci de lei ca la cerșetori și mi-am cumpărat parizăr și penteleu și o pîine neagră de toți banii și-am Înfulecat ca un spart În sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
satelor. Toate păreau muiate în clipirea albastră. * ...Mai des se abătea pe la noi moș Savastian. Mi-aduc aminte de un bătrîn cu gluga la șold și suman care sărea din căruță, trăgea caii la umbră și le punea în cap traistele vărgate. Din ogradă striga pițigăiat la bunica: - Bună vreme, lele Marie! De la vatră, bunica se uita bucurată: - Bine-ai venit, cumătre!... De tot rar pe la noi! - Mai rar, liță Marghioală, că pînă n-oi închide ochii nu mă lasă pustia
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acest ceremonial. Tîrziu mai apăru un crap. De data asta norocosul n-a mai fost bătrînul ci un flăcău. Cu toate că, pe mal, domnișoara dădea semne că l-ar fi primit și pe acela, cu nepăsare, tînărul introduse peștele în propria traistă. Deși privirile elocvente ale celorlalți îl îndemnau pe flăcău să-l imite pe bătrîn, dînsul rămase neclintit. Mi-am imaginat că, într-o conferință mai tîrzie cu domnișoara, cu ton și gesturi exagerate, bătrînii aveau să condamne noua generație. Acasă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Din cancelarie s-auzea cum, sub perechea palmelor educative, pocneau pe rînd capete tunse. Triumfătoare, învățătoarea apărea apoi în cancelarie, împingînd din spate cîte un mic troglodit foarte murdar care, furișînd priviri rele, era silit să-și deșarte pe masă traista plină. După ce-l ușurau în acest fel, Fărocoastă trîntea sălbaticului un picior în spate, interzicîndu-i să mai aducă nuci verzi la școală. Umorul lui Costică era gustat cu hohote de rîs în cancelarie. Cum rezervele elevilor păreau inepuizabile, mai toată
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și-n coate, se zgîiau, răsucindu-și privirile la mine. Am dictat rar cuvintele, pășind printre mîini și picioare pînă la poponetele care. absent, ședea în bancă cu coatele îndoite la spate: n-avea caiet, condei, caiet, nici cărți, nici traistă. Doar puțea, ceea ce nu mă miră în școala în care chiar directoarea mirosea a gaz. Eram hotărît să-l întreb pe Costică cum își justifică salariile, mai numeroase decît anii de studii. La școală venea doar pentru a i se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]