15,763 matches
-
și câte mor!” (Rondel cu idealuri) Nu se cuvine să încheiem înainte de a aminti și emoționantele elogii aduse înaintașilor oieri, nostalgicele evocări ale copilariei, ale peisajului natal și ființelor dragi. Astfel, poemul Mamei, este o litanie zguduitoare în care durerea transpusă în vers la despărțirea de cea care i-a dat viață eroului liric, îmbracă o tonalitate de adâncă tristețe: „Te-ai dus măicuță, timpul n-a mai vrut // sau n-a mai avut răbdare să te lase // Să-mi povestești
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
semiotică a misterului gemelar, mito- poetic, ca un tril al melopeei inefabile din Basmul român. Cartea se perindă nuanțând monoton și mantramic, lecuitor și catarsic, acele „ oratio- vechio” originare în spațiul vechi european, sau mai clar, dainele și doinele românilor, transpuse pe griful chitarei și cu flautul vocii, în versiune franceză, una impecabilă, nuanțată, sintonică arpegiului tematic mistic, cu fervoare și vocație ecleziastică. Cartea este sensibil salutată de criticul Al. Nemoianu, ( din S.U.A.), de Lucian Hetco din Germania, și de Artur
O CARTE DE ANTONIA ILIESCU TRADUSĂ EN FRANCAISE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348169_a_349498]
-
care radiază înnoire, sînt particularitatea unui emoționant talent ce surprinde esența, spre a o reda. IOANA DUȚĂ DESEMNATĂ „OMUL ANULUI 2009” Vernisajul „Mărțișor cromatic” indică o pictoriță a liniștii atente, o gamă de vibrații, de gînduri artistice, uluitor de bine transpuse în tablouri. Toate lucrurile s-ar scurge în uitare, dacă pictorii nu le-ar repune iarăși pe pînze și nu le-ar resemnifica. Dacă Ioana nu ar fi resemnificat primăvara cu mireasma și cu murmurul ei, cu seva de verde
NOBLETE SI VALOARE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348170_a_349499]
-
personajelor, cât și în realizarea poetică a fantasticului- fapt ce constituie un mare merit.Scriitorul folosește uneori neologisme( antișambră, egoist, himere,intriganți, melancolie, patron, periferie, etc.), îmbogățindu-și astfel posibilitățile de expresie.Budai-Deleanu nu a căutat regionalismul rar, ci a transpus pur și simplu limba poporului, încât astăzi un țăran din părțile Orăștiei, citind Țiganiada aproape că nu are nevoie de glosar.Cuvinte și expresii ca: aiaptă,(ași lua avânt ) băieș,(lucrător în mină ) abate,(titlu superior pentru preoți ) lela(a
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
de pildă, s-au intensificat și s-au multiplicat în ultima vreme. În timpul lecturării acestei Enciclice, mă gândeam că foarte curând Vaticanul va iniția o serie de întâlniri între episcopi și teologi ai celor trei mari confesiuni creștine, pentru a transpune, la modul cel mai punctual și mai concret, acest demers al papei, al popularului papă. Dar ceva cât se poate de eficient și de consistent nu s-a realizat până în ziua de astăzi; căci aici, în cadrul acestor întâlniri, trebuie analizat
DESPRE UNITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI ŞI ÎN RELAŢIE CU PRIMATUL PAPAL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348172_a_349501]
-
se plictisească. Îi plăceau cărțile cu un conținut aventuros, nu în sensul agresiv, ci acelea pline de poezie, de romantism, de dragoste, fie ea și neîmpărtășită uneori de ambii eroi. Când citea o asemenea poveste romanțioasă, dorea să se poată transpune în rolul eroinei, să trăiască aventura odată cu ea. Era o visătoare, o romantică incurabilă. Tânjea după marea dragoste după care alergase în adolescență, dar care o ocolise până la această vârstă. Dacă în adolescență fusese la un pas de a întâlni
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
al Jocurilor. Hora este un cuvânt pelasg -primordial și atestă în pământul și în sufletele noastre permanența Thraco - Daciei, ca Patrie a lumii. Pelasgo-Thracii au transmis acestui binecuvântat pământ Dac, gustul niciodată desmințit al unui înalt fast domnesc și regal, transpus în veșmânt, în port, în podoabă, în gingășie. Noi, Dacoromânii, am ridicat eleganța vestimentară a ținutei populare la treapta unui principiu eminamente divino-moral. Mândrețea, mândria ca atribut vestimentar s-a instaurat ca o virtute serafică. Însuși cuvântul << mundus >> înseamna la
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
1859, Adunarea Electivă a Țării Românești a ales drept Domnitor, tot pe Alexandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiași Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenției de la Paris, dorința națiunii române. Mihail Kogâlniceanu a dat citire, la acea dată, adresei către „ Adunarea suroră din Valahia în care se precizau: „ Vă rugăm dar ca să vă uniți și voi cu cererea ce
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
trăind nu doar epopeea, ci și detaliile vieții mărunte. Desigur, și la scrierea acestor reinterpretări de legende populare am avut parte din plin de acea provocare deosebită, menționată mai sus (probabil cea mai interesantă dintre experiențele mele scriitoricești): pentru a transpune cititorul în atmosfera secolelor respective (16 și 19) a trebuit să "inventez" o exprimare aparent arhaică, însă nerenunțând la un rafinament al ideilor. Am fost destul de consecvent în a respinge cuvintele ce îmi veneau în minte având aromă de neologism
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
nou, vocea. Am respirat adânc. * Nimeni, niciodată nu ne-a putut lua dreptul de a visa... Am putut să creăm, să ne înălțăm pe culmi... Dar, în același timp, printr-o regulă cinică, inumană, niciodată n-am reușit să ne transpunem visurile cele mai de preț în realitate... Modelul în care am crezut, sfătuitorul literar e în realitate un editor ratat, care-și bate nevasta și-și îneacă amarul în sticle de băutură ieftină. Femeia visurilor, adorata, e în viața de
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
nu-I mai aparțină în exclusivitate. Limbajul devine purtătorul unei ambiguități revelatoare ce transformă poemul într-un act, iar receptarea lui într-o participare. Exegeza v-a descoperi filosofia poemului, nu pe cea a poetului. Nici-un poet modern- nu își transpune concepția despre lume într-un poem, ci ajunge la această concepție prin el. Dacă pentru mine poezia filosofică este o poezie interioară, extinsă în subconștient și în absconsul ideilor, pentru Tudor Vianu această poezie este exterioară, neterminată, eșuată, un concept
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
al legii să fi suferit mai întâi, ca să îi poți înțelege pe cei care devin victime sau cazurile de violență? Anca IACOB: Mi-ați pus o întrebare interesantă. După părerea mea, trebuie să dispui măcar de capacitatea de a te transpune într-o asemenea situație, dacă vrei să înțelegi anumite aspecte și nuanțe ale unui caz. Octavian CURPAȘ: Vă dezgustă delicvenții sau dictatorii? Anca IACOB: Vă dați seama că am reprezentat foarte mulți delicvenți și nu aș fi putut face acest
INTERVIU CU AVOCATA AMERICANĂ, ANCA IACOB de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362001_a_363330]
-
un roman, nucleu al crezului artistic eminescian... este poezia ultimului romantic... este visul neîmplinit al unui suflet neînțeles de unii, apreciat, idolatrizat de mulți... dar și criticat de alții...Geniu pustiu este un roman poetic în care experiența spirituală proprie, transpusă în ficțiune, se convertește în mituri lirice de o semnificație deosebită pentru configurarea structurii genialității creatoare eminesciene. Naratorul personaj își cere iertare de la Poesis, strângând aerul camerei la pieptul său, dându-și seama că aceasta se sinucise din cauză că nu putea
AUTOBIOGRAFIA POETULUI ÎN OPERA LUI EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362136_a_363465]
-
grupând cinci cicluri lirice, adunate după criteriul tematic, cu următoarele titulaturi: Dorul de sat Rănit de liniște, mă vindec Toamna la Grandiflora Labirintul mirărilor Să auzi neauzitul. Dacă prima grupare are titlul „Dor de sat”, cu menirea de a ne transpune în atmosfera obârșiei rurale, evocată nostalgic, în spiritul semănătorist de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului următor, dar cu mijloace prozodice moderne, celelalte titluri ale următoarelor patru cicluri, sunt mai deosebite, sugerând mister, semnificații învăluite, precum
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
Manuelei Sanda Băcăoanu „Între Pământ și Cer, pe Camino de Santiago” (Camino Francez 2012), în cele peste 400 de pagini, e atent structurată pe capitole, cu finețea și exactitatea unui Inginer - „Arhitect”, care - prin forța CUVÂNTULUI, dat de iubire - a transpus esența trăirii PROFANULUI în SACRU „Între PĂMÂNT și CER”... F E L I C I T Ă R I ! Cred că această Carte e doar începutul „drumului” spre desăvârșire în arta cuvântului! Pentru o clipă-n infinit/ „Povara luminii” e
RECENZIE LA CARTEA „ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, PE CAMINO DE SANTIAGO” DE MANUELA SANDA BĂCĂOANU de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365894_a_367223]
-
care le frecventam. Nu îl cunoșteam și citindu-l aveam impresia că este un scriitor versat, că are în urma lui o mulțime de volume publicate, textele postate acolo fiind scrise cu o mână sigură, ce nu făcea altceva decât să transpună în semene, talentul înnăscut al scriitorului. De curând, coperta unei cărți mi-a atras atenția prin titlul ei, ca apoi să constat că autorul nu este nimeni altul decât cel pe care îl căutam frecvent când poposeam pe site-urile
VIAȚA CA UN CAZINOU, AUTOR GEORGI CRISTU SAU CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND BEI CU NENEA IANCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365884_a_367213]
-
cuvintele, face, din detalii aparent la îndemâna fiecăruia dintre noi, construiește mici catedrale de sunete ce anunță că încă suntem capabili să regenerăm prin noi înșine. Spiritul cărții de față este o prefață la nemurirea cuvântului odată ce a fost gândit și transpus pe hârtie. Poemul este un loc pentru Rugă, este un refugiu în care, autoarea se retrage din marasmul lumii moderne, un loc unde î-L imploră pe Dumnezeu, să o învețe cum să culeagă Lumina. Lumina este atotcuprinzătoare dintr-un
VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366059_a_367388]
-
culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un cântec nostalgic îngânat de clavir, un refren colbuit din nestinsele anotimpuri, acorduri line, eufonii fără cusur, lied, baladă sau doină transpuse modern, dezmierdare, alint, în versuri suave care te ating și te mângâie. Seamănă cu „vraja visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează. Actul de creație
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
număra pe degete, trăite doar prin intermediul dialogurilor purtate între noi, pe parcursul celor trei luni, acum ni se perindeau prin fața ochilor și întregeau fundalul tabloului pe care ne pictasem dragostea, cu multă migașă și trudă. Amintiri care abia apoi au fost transpuse în realitate, dar care m-au determinat să-mi doresc să accept invitația ta, să-mi doresc să rămân alături de tine, și să continuii la vremea aceea povestea noastră. Mi-am dorit atunci să lupt, să iubesc, și să-mi
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
Articolele Autorului -COMENTARIU - Nu-mi este străin numele poetului Ion Machidon, nici Editura Amurg Sentimental, al cărui fondator este. Domina sa prefațează cartea altui poet, Constantin Mironescu, cu ,, Melancolia dinspre asfințit,, editată la Ed.Amurg Sentimental, august 2013, București. Prefața, transpusă în poezie este cuvântul cărturarului Ion Machidon, dascăl de vocație, eseist, poet, critic literar și mentorul Cenaclului literar cu același nume ,, Amurg Sentimental,, . Smerit ca om și rugător Celui de Sus, Ion Machidon, spune cu înțelepciune și frumusețe spirituală, cuvânt
MELANCOLIA DINSPRE ASFINŢIT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365037_a_366366]
-
nouă interpretare a operei maestrului Vieru, îmbinând muzică, poezia, cu elemente și efecte speciale. Iar pe lângă aceste detalii de ordin artistic, întregul concept mizează pe emoție, punând accent pe emoția descoperirii unor trăiri, unor oglinzi de spirit înălțător ce au transpuse simplu, în cuvintele meșteșugite cu o fărâma de suflet de român, pentru mama, țara, iubire, de către Grigore Vieru. Iată ce afirmă Paul Surugiu cu privire la această premieră : “Testament" este mai mult decât un spectacol de muzică și poezie. Este felul meu
“ TESTAMENTUL ” LUI GRIGORE VIERU, PREZENTAT DE FUEGO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365070_a_366399]
-
cu totul aparte, și nu a mai lăsat-o să plece decât după ce a trecut-o prin alambicul creației sale și a reîmprospătat-o cu puternica forță a recreerii într-un limbaj poetic autentic. Îmbrățișând valorile secular-românești ale basmului și transpunându-l în poezie, autorul ne oferă reîntâlnirea cu bucuria curată a copilăriei, concomitent cu prelevarea substraturilor basmul, cu o maturitate spirituală care presupune o experiență de viață pentru a putea pătrunde înțelesurile ei adânci, dimensiuni prinse în plasa vieții altfel
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
Ea întruchipează universul și permanenta schimbare a acestuia în care se manifestă planul lui Dumnezeu. Dar trebuie să subliniez că un simbol are sens nu numai când este descifrat, ci când este aplicat în viață. Dacă în microcosmosul tău ai transpus Pentagrama, atunci ai învins moartea și ai străbătut cărarea transfigurării, ne spun maeștrii. De ce trăim? Ca să creștem, să ne dezvoltăm, să căutăm cărarea Luminii, drumul de întoarcere spre Dumnezeu. Cum putem să făptuim acestea? În primul rând întărind ENDURA, adică
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
trenulețul copiilor, diorama, castelul bântuit (Het Spookslot), Villa Volta, Pagoda Zburătoare, Gondoletta, Piața Anton Pieck etc. Parcul Efteling și Pădurea Basmelor au fost inaugurate pe 31 mai 1952. În acel moment, Pădurea Basmelor găzduia aproximativ zece povești diferite, toate fiind transpuse în realitate pe baza desenelor originale realizate de Anton Pieck. Alături de acesta, ceilalți doi fondatori ai parcului Efteling au fost R.J.Th. van der Heijden și producătorul de film olandez Peter Reijnders, care a îmbogățit parcul cu lumini și efecte sonore
EFTELING, ŢĂRILE DE JOS, UN PARC DE DISTRACŢII CAMPION de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364898_a_366227]
-
cea mai importantă contribuție a sa este, fără îndoială, introducerea calendarului creștin care împarte istoria universală în două mari perioade: înainte de Hristos și după Hristos, în loc de a mai socoti curgerea vremii de la întemeirea Romei. A avut satisfacția sufletească să vadă transpusă în practică metoda propusă de el, Italia acceptând-o în anul 527. Și cu timpul, ea se va extinde în toată lumea creștină. Preluând calendarul alexandrin, a întocmit pentru o lungă perioadă de timp tabelele pascale, mult folositoare viitorilor clerici cu privire la
SFÂNTUL DIONISIE EXIGUUL de ION UNTARU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364929_a_366258]