19,773 matches
-
rapid; - în cazul absenței unui răspuns după două sau trei secvențe de tratament medicamentos bine aplicat (posologie și durată suficientă); - în cazul existenței unei intoleranțe sau a unei contraindicații față de tratamentul medicamentos. Efectele secundare sunt cel mai adesea minore sau tranzitorii: cefalee, dureri musculare, greață, tulburări mnezice, confuzie. Totuși, ne lipsesc încă date riguroase în legătură cu efectul cognitiv pe termen mediu și lung. Trebuie însă să punem în balanță acest risc cu efectul negativ pe care îl are un episod depresiv sever
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
terapeutului în fața diversității tratamentelor propuse”. Pentru a concluziona, ni se pare important să insistăm asupra: - necesității de a nu trata ceea ce nu trebuie să fie tratat, în special printr-o abordare medicamentoasă intempestivă (stare de plictiseală, criză anxio-depresivă minoră și tranzitorie). Acompanierea empatică a adolescentului pe o perioadă scurtă cel mai adesea este, în acest caz, cea mai bună soluție; - necesității frecvente de a asocia mai multe abordări având în același timp grijă să definim cadrul prealabil pentru fiecare „acțiune terapeutică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
etc. Prezența unor astfel de evenimente de viață ne face să ne gândim la măsuri de protecție și la o intervenție numită „de criză”, cu atât mai mult cu cât sunt prezenți factori de primul și al doilea rang. Organizări tranzitorii ale vieții, o spitalizare de scurtă durată pot proteja și calma un adolescent a cărui tensiune anxioasă poate deveni debordantă. Realizarea acestei evaluări, adică clarificarea diverselor probleme, punerea adolescentului în situația de a le preciza el însuși, întâlnirea cu grupul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de plasament sunt active circulante și, spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezintă cel mult 10% din capitalul societății emitente, atunci când îmbracă forma acțiunilor. Plasamentele nu au ca obiect asigurarea unei influențe particulare asupra societății emitente. Ele pot fi tranzitorii sau permanente, pot avea sau nu un caracter speculativ. Întreprinderea cumpărătoare de titluri de plasament urmărește: fie utilizarea temporară a unei părți din disponibilitățile sale, în vederea conservării valorii trezoreriei; fie rentabilizarea plasamentelor sale, prin creșterea veniturilor percepute (dividende, dobânzi) și
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
luate precauțiile necesare atunci este improbabil să se întâmple ceva semnificativ în acest sens. Cu toate acestea, conform cu Watkins, persoanele înalt hipnotizabile sunt capabile să producă ceea ce cred că dorește terapeutul. Watkins adaugă: Chiar și artefactele tind să fie foarte tranzitorii și să dispară, pentru că ele nu reprezintă o experiență cu adevărat semnificativă pentru pacient, indiferent dacă din trecut sau din prezent și în terapia continuă cu multe ședințe terapeutice ficțiunea tinde să fie separată de fapte. Adesea folosesc o încăpere
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
prin noutatea lor. Se renunță la vechea decizie și se adoptă rapid alta etc. Or, în multe domenii - nu neapărat cel militar - este mai eficientă o decizie acceptabilă, dar fermă pentru o anumită perioadă de timp, decât una „perfectă” doar tranzitoriu, deci nefuncțională. 7) În fine, factorul VIII (3,72%) include capacitatea de motivare a subordonaților, CR2 (0,75, capacitatea efectivă de motivare a subordonaților). Prezența constantă și relevantă a variabilelor legate de motivarea subordonaților ne permite să afirmăm că aceasta
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
exclude răspunderea penală, contravențională, civilă sau materială, conform prevederilor legale. Art. 58. - Practicarea profesiei de psiholog, în condiții de liberă practică, de către o persoană care nu are această calitate constituie infracțiune și se pedepsește conform Codului penal. CAPITOLUL VI Dispoziții tranzitorii și finale Art. 59. - Asociația Psihologilor din România desemnează un comitet de inițiativă care convoacă Adunarea de constituire a Colegiului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art. 60. - Adunarea de constituire a Colegiului alege
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de elemente, de la locul și momentul concret în care se desfășoară comunicarea la istoria comunicativă comună a celor doi, de la factori de natură relațională (numărul participanților la interacțiune, relațiile dintre ei) la vecinătățile strict lingvistice ale mesajului, de la determinările pasagere, tranzitorii ale mesajului la elemente constante, cum ar fi cultura, ca ansamblu al tuturor modurilor de viață, al reprezentărilor și formelor de simbolizare specifice unei comunități (vezi capitolul I); referentul este identificat global cu tema de discuție (se vorbește diferit despre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
între gradul de dependență și putere: gradul mare de dependență din cadrul relației conferă individului putere. Relațiile dintre indivizi aflați în interacțiune sunt de trei feluri: simetrice (indivizii ocupă poziții de putere simetrice), complementare (între interlocutori există diferențe maxime de putere), tranzitorii (interlocutorii negociază relațiile de putere, având pe rând acces la poziții de dominare). Puterea deținută de individ în cadrul interacțiunii se reflectă în limbă. Astfel, persoanele care dețin puterea (sau care doresc să o dobândească) sunt asertive și argumentative, încearcă să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în întreaga lume. În centrul religiei nu se află un Dumnezeu personalizat, ci relația dintre umanitate și Divinitate. Accentul cade pe dezvoltarea personală a individului pentru o înțelegere profundă, prin meditație și contemplație, a naturii adevărate a vieții. Lumea fizică, tranzitorie, este guvernată de suferința cauzată de dorința de reîntrupare, deasupra căreia omul se poate ridica prin gândul bun, cuvântul bun, fapta bună, viața corectă, prin starea mentală adecvată care îi permite detașarea de lumea fizică și contemplarea efemerului. INCLUDEPICTURE "http
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
informația este bine focalizată. Elementele nonverbale sunt puțin importante, iar cuvântul joacă un rol decisiv în constituirea relațiilor interpersonale și sociale. În aceste culturi este valorizat individul, nu grupul, prezentul și viitorul, nu trecutul, relațiile dintre indivizi sunt superficiale și tranzitorii, indivizii manifestă receptivitate la nou și la schimbare. Granița in-grup/out-grup este superficială, ușor de trecut. Aceasta este tendința culturilor occidentale. Fig. 16 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) Pe continuumul dependență mare față de context - dependență mică față de context
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în: endogeni, care își au originea în activitatea întreprinderii (calitatea producției, gradul de înzestrare tehnică etc.); exogeni, care își au originea în afara activității întreprinderii (norme legislative, factori conjuncturali, politica bancară); 11) după durata acțiunii lor: factori cu acțiune permanentă; factori tranzitorii, periodici, ocazionali, sporadici. Fără a epuiza lista criteriilor de clasificare a factorilor de influență, trebuie precizat faptul că în procesul analizei economico-financiare unul și același factor poate fi regăsit la mai multe criterii de ordonare, alegerea aparținând consul tantului care
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
poate explica aceste diferențe: neurofiziologici, biochimici și psihologici. Factorii neurofiziologici se regăsesc în diferențele congenitale ale numărului de receptori noriceptivi implicați în recepția și transmiterea senzațiilor dureroase către ariile senzitive cerebrale. Dintre factorii biochimici se notează intervenția endorfinelor sau inhibiția tranzitorie a sintezei de prostaglandine, un rol deosebit avându-l receptorii morfinici (Zimmermann, 1985). Factorii psihologici sunt considerați oarecum colaterali durerii, ei putând-o potența, în condiții de frică sau anxietate, sau inhiba, conștientizând această posibilitate. Durerea poate fi apreciată ca
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în epistole starea de nebun fără nebunie Ă nu-i aici chiar semnul unei altfel de mistificări, decât aceea care pur și simplu înșală?! Ă și să se recunoască în ipostaza unui personaj, unul despre care știe că e permanent tranzitoriu. În vreme ce cărțile sunt deopotrivă vii și ilizibile, căci aparțin altuia, epistolele ar fi fost doar semnul prezenței. Sigur, n-ar fi fost imposibil ca, citindu-și scrisorile, Cioran să se descopere pe sine, cel din trecut, dacă nu cumva și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
respirație. Dar tocmai de aceea, din fidelitate față de prezent, Adevărul i se pare lui Cioran iluzie sau, cu un cuvânt mai brutal, mistificare. Iar motivul este acela al trădării ființei imediate. De fapt, pentru Cioran, orice adevăr se hrănește din tranzitoriu, relevându-și, astfel, natura iluzorie. Nu neesențială, ci iluzorie. Căci, măcinat de nostalgia Ființei, a Adevărului, Cioran nu se poate debarasa, în fapt, de propria prezență, atât de concretă în vanitatea ei, încât devine singura posibilă. De aici, contradictoriul din
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mai intens izbăvirea, cu atât mai mult, închis în lanțurile propriilor întrebări, e condamnat la neputință. Și adevărul, în căutarea căruia, înfrigurat, speriat, teluric, se află, este golit de miezul său ontologic. Eventual, îi sunt vizibile epifaniile, forme înșelătoare și tranzitorii. Oricum, într-un loc identifică adevărul cu ființa („Să cauți ființa cu vorbe! Ă Acesta e donchișotismul nostru, delirul aventurii noastre esențiale” Ă I, 77), fiind, însă, convins că experiența scripturală Ă din care și el, chit că numai iluzoriu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în tine însuți, nu altundeva. În mine însă nu găsesc decât îndoială și meditație despre această îndoială” (I, 112). Cititul îl nemulțumește, explorarea în sine îi aduce îndoială, în vreme ce rătăcirea fără sens înseamnă euforie și frenezie; dar stările acestea sunt tranzitorii. Se declară în schimb „martirul ființei”, și asta pentru că ființa este un „factor de suferință” (I, 238); cei care au suferit „vor fi trăit cu maxim de profit” (I, 294). De aceea îi admiră pe „originalii scrântiți”, pe aceia „care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
extaz, de pierdere a sinelui său disperat și a conștiinței de sine torturante țin tocmai de o astfel de resorbire în privire. Asta înseamnă a asculta Bach, a rătăci pe drumuri de țară, a privi marea. Dar acestea sunt momente tranzitorii. Cioran nu se poate rupe de instinctul înțelegerii, care-l proiectează în hău. Asumarea suferinței urmează ca o răsturnare de valori. Este ea o mistificare? Este sensul pe care se întemeiază o mistificare? Greu de spus. „Bolnav de caducitatea universală
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și FEDR, celelalte două programe structurale (Comisia Europeană, 2010). Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor țări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PIB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre. Fondul de Coeziune finanțează acțiuni care fac parte din următoarele domenii: ~ rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27” (Comisia Europeană, 2011a). Eligibilitate pentru regiunile mai puțin dezvoltate 2007-2013 2014-2020 Regiunile NUTS II al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE Neschimbat Asistență tranzitorie pentru regiunile care ar fi rămas eligibile pentru obiectivul de convergență dacă pragul ar fi rămas de 75% din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-25 Categorie separată pentru regiunile de tranziție Fondul de coeziune: statele
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-25 Categorie separată pentru regiunile de tranziție Fondul de coeziune: statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90% din VNB mediu al UE-27 Neschimbat Asistență tranzitorie pentru regiunile care ar fi rămas eligibile pentru Fondul de coeziune dacă pragul ar fi rămas de 90% din VNB mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-27 Asistență tranzitorie pentru statele membre care ar fi rămas eligibile pentru
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
de 90% din VNB mediu al UE-27 Neschimbat Asistență tranzitorie pentru regiunile care ar fi rămas eligibile pentru Fondul de coeziune dacă pragul ar fi rămas de 90% din VNB mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-27 Asistență tranzitorie pentru statele membre care ar fi rămas eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în 2013, însă al căror VNB pe cap de locuitor depășește 90% din VNB mediu pe cap de locuitor al UE-27 În cazul acestor regiuni se
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Europeană. O categorie nouă a fost creată sub numele de regiuni de tranziție, care va cuprinde toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor între 75 și 90% din media UE-27. Eligibilitate pentru regiunile de tranziție 2007-2013 2014-2020 Asistență tranzitorie pentru regiunile care ar fi rămas eligibile pentru obiectivul de convergență dacă pragul ar fi rămas de 75% din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-25 (eliminare progresivă a convergenței) Regiunile NUTS II al căror PIB
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Regiunile NUTS II al căror PIB pe cap de locuitor este cuprins între 75 și 90% din PIB-ul mediu al UE-27, cu un tratament diferențiat al regiunilor care sunt eligibile în temeiul obiectivului de convergență în perioada 2007-2013 Asistență tranzitorie pentru regiunile NUTS II care au intrat în sfera obiectivului 1 în perioada 2000-2006, însă al căror PIB a depășit 75% din PIB-ul mediu al UE-15 (introducere progresivă RCE) Sursa: Comisia Europeană, 2011b. Figura 10. Eligibilitatea pentru regiunile de
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
special pe economia bazată pe cunoaștere, pe politici energetice, transport sau pe creșterea competitivității. Eligibilitate pentru regiunile mai dezvoltate 2007-2013 2014-2020 Toate regiunile NUTS II care nu intră în sfera obiectivului de convergență și care nu sunt incluse în asistența tranzitorie pentru eliminare progresivă Regiunile NUTS II al căror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90% din PIB-ul mediu al UE-27, cu un tratament diferențiat al regiunilor care sunt eligibile în temeiul obiectivului de convergență în perioada
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]