4,948 matches
-
expus la căldură, producerea acidului carbonic prin arderea cărbunelui, Încârcirea (atrofierea) organelor care nu mai slujesc la nici o trebuință, congestia cerebrală În urma unei băi luate cu stomacul Încărcat, alegerea sforțării celei mai mici din partea tuturor animalelor pentru a-și mulțumi trebuințele, coborârea prețului unei mărfi când oferta Întrece cererea, dobândirea unei destoinicii cu atât mai desăvârșite cu cât exercițiul a fost mai des repetat - toate aceste legi și sumă de altele care se Întâlnesc În deosebitele domenii ale universului Învoiesc a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generală a definițiilor aduse de-a lungul secolelor conceptului de cultură. Autorul acordă o atenție deosebită modului de Înțelegere a culturii din perspectiva rolului său asupra ființei umane (model propus de L. Withe), potrivit căruia cultura este destinată să servească trebuințelor spiritului la fel ca pe cele ale trupului, propunându-ne să distingem În conținutul culturii ca sistem sociocultural trei ipostaze: a) conținutul tehnico-economic, care presupune mecanismul de explorare a energiei și punerea ei În serviciul omului; b) conținutul social, care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
procesului de „românizare” a culturii noastre, veritabilă revoluție, „dezrobire a scrisului în limba populară”, ca în Începuturile și biruința scrisului în limba română (1965), cu relevarea funcției precumpănitoare a factorului intern (o „inițiativă internă” ce viza afirmarea unor valori), a trebuințelor lăuntrice în acest complex (Începuturile scrisului în limba română nu pot fi despărțite de ridicarea [...] micii nobilimi și a orașelor”). S-a simțit astfel îndreptățit (și pregătit) să realizeze acea „vastă și tulburătoare sinteză” (Dan Zamfirescu), lucrare „de o factură
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
Dacia literară” valorificarea surselor autohtone de inspirație: „Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și poetice, pentru ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații”. Conștiința națională fusese și mobilul permanent al demersurilor iluministe, de aici pornise acțiunea Școlii Ardelene, însă „Dacia literară” i-a precizat direcția în sfera literaturii, i-a concretizat programatic, pe acest tărâm, orientarea principală
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
prin prelucrarea acestor informații să ajungă la elaborarea unor noi cunoștințe, a unor noi generalizări, la descoperirea unor noi adevăruri (pentru ei), la imaginarea unor soluții sau alternative la problemele luate în discuție. Întrebările enunțate au menirea să suscite curiozitatea, trebuința de cunoaștere, să incite la căutări, la sesizarea unor relații cauzale, la detectarea asemănărilor și deosebirilor ce caracterizează un grup de obiecte, o categorie de fenomene etc., să favorizeze anticiparea și enunțarea de ipoteze, să faciliteze alegerea, deciziile. Adică să
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
nu sunt puține la număr. (Ă). În acest spirit a fost tratată just problema originii artei de pildă, arătându-se că «arta s-a născut din necesitatea omului de a supune natura Înconjurătoare, pentru a-și putea satisface mai ușor trebuințele materiale ale existenței sale.» (Ă). Se vorbește de asemenea - din păcate foarte sumar și neargumentat - despre legătura dintre artă și lupta de clasă (Ă). Tot așa, În treacăt, se pomenește ceva și despre caracterul popular al artei realiste. (Ă). Un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dorință refulată de a săruta sau „de a se lipi” de celălalt poate provoca același tip de micromâncărime, când este sensibilizat nervul trigemen. Alte trei zone aflate mai jos pe chip pot fi afectate de micromâncărimi care exprimă dorințe sau trebuințe biologice mai ambigue. În toate aceste imagini, micromâncărimea apare în zona aflată deasupra gurii, zona mustății. Această zonă are o semnificație cu totul aparte în imaginarul nostru. De la trei la cinci ani, copilul poate să-și deseneze tatăl cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
antebrațe transmit mesaje cu un conținut la fel de semnificativ. Micromâncărimile sau reprimarea dorințelor Ne mângâiem brațele și antebrațele când ne simțim bine și declanșăm micromâncărimi în aceste zone atunci când în noi izbucnesc contradicții. Acestea reverberează în trup și apar „mâncărimile”. Atunci când trebuința emoțională de deschidere nu este acceptată definitiv, „ne mănâncă”. Două atitudini mentale diferite se exprimă prin două gesturi diferite. Observați evoluția atitudinii mentale a lui Syner între prima și a doua ilustrație. În prima ilustrație, micromâncărimea nu este pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Încrucișarea picioarelor permite delimitarea câmpurilor de intimitate. Dar se întâmplă ca picioarele noastre să fie mai puțin tandre, să înceapă să se miște. Atunci simțim „mâncărimi”, pentru că nu intervenim. Și locul în care apare mâncărimea ne dezvăluie natura dorințelor noastre. Trebuințele instinctive exprimate de partea inferioară a trupului Examinarea comparativă a mișcărilor picioarelor masculine și a celor feminine ne permite să descoperim foarte repede că în această zonă se văd cel mai bine diferențele dintre bărbați și femei. Și aceasta din
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
care le-am descris până acum trupul, sigur că nu este observat, trăia. Există și situații în care dorința se exprimă mai violent, situații în care impulsurile sunt mai prezente. Unele micromâncărimi sunt foarte elocvente... și ușor de citit. Efectul trebuințele instinctive reprimate asupra părții inferioare a trupului Creierul nu ezită să dea ordine picioarelor, ordine care sunt adesea imediat reprimate, ordine lizibile pentru cei care au învățat să le citească... Aceste două mișcări foarte rapide (în general, mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Sub teroare sunt anulate toate beneficiile obținute de om prin instrucție și educație și, astfel, văduvit de zestrea sa culturală, el revine la stadiile elementare de evoluție și dezvoltare a structurii psihologice, la stadiul senzorialului și percepțiilor”. Primordiale au devenit trebuințele biologice, vitale, iar fluctuațiile comportamentale și labilitatea psihică erau date de absența mecanismului de reglare a trebuințelor sociale și de pierderea girului moral. Ioniță face o mărturisire încărcată de semnificație: „După tot ce am văzut și am trăit, clipă de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
zestrea sa culturală, el revine la stadiile elementare de evoluție și dezvoltare a structurii psihologice, la stadiul senzorialului și percepțiilor”. Primordiale au devenit trebuințele biologice, vitale, iar fluctuațiile comportamentale și labilitatea psihică erau date de absența mecanismului de reglare a trebuințelor sociale și de pierderea girului moral. Ioniță face o mărturisire încărcată de semnificație: „După tot ce am văzut și am trăit, clipă de clipă, vreme de luni de zile, acolo la Pitești, omul, pentru mine, nu mai este și nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care este munca percepută în lagărele de muncă propriu-zise și în închisorile în care munca este obligatorie (închisorile naziste și comuniste constituie, fără îndoială, cele mai semnificative exemple). Pe de altă parte, este adevărat că, indiferent de situație, organizarea satisfacerii trebuințelor și controlul exercitat de către administrație asupra modului în care cheltuiește deținutul banii primiți (la care se adaugă reținerea unor sume de către instituție) constituie factori ce resemnifică într-o anumită măsură munca deținutului. Nu avem informații despre cercetări semnificative pe tema
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și cel de a primi bunuri și sume de bani. Nu întâmplător aceste drepturi sunt utilizate de către personalul administrației și sub formă de recompensă: ele reprezintă principala punte de legătură cu lumea de după zidurile penitenciarului și sursa de satisfacere a trebuințelor într-o manieră cât de cât apropiată de cea utilizată de către deținut în lumea de afară (recompensele și privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de satisfacere a trebuințelor într-o manieră cât de cât apropiată de cea utilizată de către deținut în lumea de afară (recompensele și privilegiile nu sunt altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic (cu excepția sărbătorilor, când se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
altceva, după Goffman, decât elemente obișnuite în lumea din afara instituției totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic (cu excepția sărbătorilor, când se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt mod. Arătam anterior că respectarea regulilor penitenciarului, „buna conduită” și participarea la activitățile socioeducative sunt considerate, prin intermediul unui proces de transfer al logicii instituției la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
esența așteptărilor pe care le are personalul față de deținuți. Majoritatea abaterilor disciplinare se referă la eventualele comportamente prin care sunt afectate exercitarea funcției de supraveghere (punctele a, c, e din proiectul de lege) sau organizarea satisfacerii în mod birocratic a trebuințelor masei de deținuți. Dacă în centrul sistemului de recompense buna comportare, „participarea la activitățile socioeducative, în general eforturile de reintegrare, ocupau un loc central, în lista abaterilor disciplinare acestea ocupă o poziție periferică. Singura abatere disciplinară legată de aceste activități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ce se naște, viața familiei se îngreuiază și cu cât familia este mai numeroasă, cu atât mizeria este mai mare. Părinții cari au 4, 6 sau 8 copii - cazuri atât de dese în țara noastră - nu mai pot face față trebuințelor zilnice. Din cauza lipsei de hrană îndestulătoare, din cauza lipsei de locuințe încăpătoare și sănătoase, a lipsei de îmbrăcăminte și îngrijiri medicale, copiii muncitorilor se sting sub ochii părinților neputincioși. Pe de altă parte, nașterile prea dese primejduiesc sănătatea și viața mamei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
publicate bineînțeles pe socoteala proprie și afară de câteva vândute în beneficiul Asociației, cele mai multe au fost distribuite gratuit cu stăruința de a fi citite. Doamnele avocate din Asociație s-au oferit să asiste gratuit la nevoie pe femeile care ar avea trebuință. S-a organizat încă de la constituirea noastră o bibliotecă cu cărți foarte interesante, pentru care s-a cheltuit destul. Doamnelor membre, a critica și a nedreptăți munca altora e ușor! În această direcție s-a creat un obicei maladiv și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aplică în conducerea reuniunii. Un imperativ categoric răsună pe toate potecile și se expropriază toate mișcările culturale și naționale spre a se ajunge scopul de a aduna fonduri... „care nici când nu vor fi prea mari pentru a servi multiplelor trebuințe ce incumbă unei societăți cu caracter cultural și umanitar, cum este societatea noastră...”, cum foarte lapidar spune d-na Veturia Candrea într-o cuvântare a sa. Vigilența prezidentei nu pierde din vedere nici o ocaziune de a se manifesta, de a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
utilizarea bunurilor și durabilitatea lor (întreținere, asigurări, reparații etc.). Rațiunea de a fi al unui serviciu rezidă în avantajul pe care-l creează unor categorii de utilizatori ai bunurilor sau de a facilita accesul la perfecționări tehnice, sau pentru satisfacerea trebuințelor personale de confort și întreținere. Diversificarea și dezvoltarea serviciilor este diferită de a produselor materiale, deși serviciul, în esența lui, este un bun cu caracteristici ce-i sunt specifice și au o manifestare concretă. Marketingul operează cu servicii ca entități
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și consum a unui serviciu se manifestă în context de piață și social, context care are multe semnificații pentru atingerea satisfacției după importanța performanțelor tehnice a suportului material și a echipamentelor, după prestigiul sau raritatea care poate avea conotații de trebuințe obiective, dar și de snobism sau vanitate.<footnote V. Olteanu, Marketingul serviciilor, Editura Uranus, București, 2000. footnote> Dacă în domeniul bunurilor materiale, unde există posibilitatea unor măsurări certe asupra capacităților utile, cel puțin din punct de vedere tehnic, în cazul
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
filosofului, cunoscute și îmbrățișate de discipolii săi, fie în Universitatea ateniană (al cărei fondator era), fie în Academia constantinopolitană, fie în școlile grecești din Cephalonia și Zante, îmbogățesc cultura laică, o reformează, prezintă aristotelismul ca o filosofie care poate satisface trebuințele culturii moderne. Elevii săi - așa cum ne lasă să înțelegem biograful său cel mai de seamă, istoricul Cleobul Tsourkas - au format cadrele unei noi societăți; o regăsim pe un vast teritoriu, de la Constantinopol până la București și Iași. Descoperite în mai multe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o formă accesibilă contemporanilor, propria sa manieră sintetizatoare de a vedea lumea. Scrierile sale editate la Tipografia Universității din Buda între anii 1806-1829, expun ideile luminătorilor celui de-al XVIII-lea veac, idei filosofice, pedagogice, socio-politice și culturale, adaptate noilor trebuințe. El construiește un sistem relativ complet și coerent pentru a analiza viața umanității, apelând la problemele de logică și teoria cunoașterii, de metafizică, politică și estetică. Dificultatea documentară o depășește relativ ușor, dacă avem în vedere că este și poliglot
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ziarului Le Monde, Hubert Beuve-Mery: „În presă nu există obiectivitate, ci doar o subiectivitate dezinteresată”. Școlile de jurnalism evită să recunoască acest adevăr, vizualizând discursul presei ca pe un imens dulap plin cu sertare, aranjat militărește după criterii arbitrare sau trebuințe de moment. Discutăm separat și static despre știre și reportaj, despre anchetă și editorial, însă rareori privim ziarul ca pe un întreg - un text uriaș, care impune celorlalte texte (ordonate sub formă de articole, rubrici, pagini) stilul și particularitățile sale
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]