15,306 matches
-
UN VERB ÎNTR-UN SCHIT, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015. Lame subțiri taie umbre felii Scrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsit Tu mi te-ascunzi că un verb într-un schit Trec oameni triști, vara n-a mai venit... Că la ospăț ies nebunii pe drum Drepți că un zid, dar cu sânge pe dinți Musca prelung dumicați din părinți Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
povești Bate un vânt cu scrisori fără vești Tu mi te-ascunzi că un verb într-un ... Citește mai mult Lame subțiri taie umbre feliiScrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsitTu mi te-ascunzi că un verb într-un schitTrec oameni triști, vara n-a mai venit...Că la ospăț ies nebunii pe drumDrepți că un zid, dar cu sânge pe dințiMușcă prelung dumicați din părințiFetele plâng în caiete cu prinți...Trec oameni goi peste gări de nisipTu vei pleca într-un
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
parcă era un blestem să n-o termin. Nu mai aveam stare, voiam s-o închei cât mai repede și s-o pun la poștă. În poartă mă aștepta doamna Deleș, schimbată la față: “ Mihali, îți dau o veste foarte tristă: s-a anunțat la radio că românii s-au aliat cu rușii și înaintează mereu, tu ești ungur, eu sunt bogată, războiul va întoarce palmele către amândoi...” Apoi s-a dus în pridvor, a scos o sticlă de coniac și
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
probabil că bunătatea părintească n-are margini pentru că nici nu mi-a amintit de fuga mea din mânăstire, a sărit la mine bombardându-mă cu un potop de sărutări și plângând. Pe la ora unsprezece a venit și domnul Deleș, era trist și taciturn, mi-a spus să nu mă mai duc la gară pentru a ridica marfa de la patvagon, fără a-mi motiva de ce. I-am făcut cunoștință cu tata, au semnat contractul meu și au stabilit și prețul. I-a
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
Dolorosa, am impresia că ea știa despre dragostea noastră, pentru că din când în când îmi cerceta cu coada ochiului burta... Cică s-au dus în Ungaria și nu știu ce-au mai făcut...Mânăstirea a rămas mai neagră și mai tristă, toți așteaptă ceva; pasărea aia de oțel cu care ne speria Pater Vardian e războiul, știa el ceva, se-aude că românii cu rușii au făcut pace și au întors armele împotriva nemților...Nu mai știu ce voi face dacă
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
vor să zboare Atunci când întâlnesc a ta privire. Simt că în al tău suflet e răcoare Iar inima se zbate în neștire. În pragul tău mai curg iar amintiri Care se pierd atuncea când mi-e dor. Iar lacrime prea triste în priviri Zâmbesc doar când eu simt al tău fior. Ce mă străbate când eu te privesc Cu toate c-am aflat că nu e bine. În minte amintirile șoptesc Că este timpul să mai uit de tine. Tu te
LIPSA DE RESPECT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378313_a_379642]
-
preling și-nvăluie-n ape Și tot se ascund sub geana tăcută. Le las ca să curgă deși nu-i plăcere În suflet mă roade un dor ne-ncetat. E vreme de când acuz o durere Cu inima-n zdrențe de ce s-a-ntâmplat. E tristă în mine și-ar vrea să-nceteze Să bată aiurea sau poate degeaba. Iar sufletul rău să-l învenineze Când vede acuma ce prost merge treaba. Mi se tot prelinge pe-obraz obosit Și zbucim s-alunge oricât de profund
LACRIMA DORULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378319_a_379648]
-
neuitării, ambele întrezărite dintr-o chinuitoare strădanie de a păstra o privire mereu ațintită asupra suferinței celor care, acasă, fuseseră hărăziți să traverseze un cataclism al istoriei. Să mai spunem încă un lucru esențial: intelectualitatea exilului românesc, încă de la începutul tristelor sale bejenii, a fost lipsită de toate acele mijloace (materiale) strict necesare misiunii pe care, totuși, va considera că este obligată să și-o asume: conservarea și apărarea culturii și identității spirituale a propriei națiuni. Drumurile către realizarea aspirațiilor și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
se alătura și mereu scepticul Emil Cioran, cărțile lui Horia Stamatu continuă să zacă într-o nedreaptă uitare, poemele și eseurile publicate în presa literară a exilului românesc timp de o jumatate de veac rămân în continuare acoperite de colbul trist al nepăsării și ignoranței. Fiind vorba despre o operă de spiritualitate românească de certă valoare, pe care de mult ar fi trebuit să o regăsim în studii aprofundate, această situație devine un fapt de-ne-înțeles. Iată numai câteva dintre aprecierile formulate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Dragi prieteni ai literaturii și culturii, anunț o veste tristă pentru cei care l-au cunoscut pe editorul, scriitorul și omul de cultură Radu Bărbulescu : astăzi am aflat că s-a săvârșit dintre noi la doar 61 de ani. Fiind internat în spital, la München, pentru un control de rutină
Radu Bărbulescu a plecat de lângă noi [Corola-blog/BlogPost/93599_a_94891]
-
am trezit dintr-un vis urât. Avându-le alături pe dna Mărgărita, soția regretatului dispărut, pe cele două fiice - Inna și Aliona, ginerele Valeriu și nepoatele sale, ca să nu le aprofundeze durerea, dl Nicolae Toma a stăruit să evite momentele triste din derularea de mai departe a evocărilor. S-a oprit cu delicatețe doar la episoadele care îi reliefează calitățile de om de creație, erudiția excelentă, abilitatea de conducător, astfel readucându-l pe jubiliarul de astăzi în lumina prețuirii urmașilor și
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
acum ele revenind proeminent în memorie, vibrând, mai ales, în inimile celor care i-au fost aproape ani îndelungați. Cea mai mare vechime de prietenie, probabil, o are Vasile Grigoraș, care a recunoscut că i s-a așternut mai multă tristă plictiseală peste anii vieții, de când nu mai este Gheorghe Mihalcean: „Am fost foarte apropiați, în timpul studenției am trăit patru ani în aceeași cameră la că-min. Apoi am închiriat împreună o cameră, am mâncat dintr-o farfurie, când lucram la ziarul
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
face o conturare a opțiunilor tinerilor din Republica Moldova, de azi? Unii au plecat în Occident, alții spre Est, nu puțini activează în România. Ce vor până la urmă, pentru viitorul lor? - Studii realizate în Republica Moldova, pe marginea fenomenului migrației indică o tristă realitate și un viitor nesigur: cei care aleg să părăsească piața internă de muncă sunt mai cu seamă indivizi cu vârsta aptă de muncă, având între 18 și 44 de ani, cu un nivel relativ bun de educație și căsătoriți
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
deschis drumuri noi în artă. Nu ne pasă de Brâncuși, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre rușinea guvernanților noștri, avem mult mai puține șantiere arheologice astăzi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de tristă amintire. Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul și dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuității se naște din atașamentul pentru un monument, o cruce înălțată să veșnicească un eveniment, un mic schit, pierdut în munți. Cine-i
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
ce bine e să facem nunți ca-n basme când are cine binecuvânta prin viața ponegrită de fantasme. și când o fi să fiu vultur bătrân și o să zbor la Doamne-miluiește, femeia mea - cu busuioc în sân, să mă jelească tristă...românește. Alexandru CETĂȚEANU
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ALB DE OASE Autor: Crinu Sorin Leșe Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Am zugrăvit pereții a predare cu alb nestins de tencuiala tristă, am primenit în suflet înc-o dare cum buna strângea banii în batistă. I-am răzuit cu-n șpaclu prea flexibil ce rezona cu palma mea lucioasă, când mă credeam al tău dar invizibil plătind pe el un ascuțiș de coasă
ALB DE OASE de CRINU SORIN LEȘE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377126_a_378455]
-
grația artis unde ARTIS reprezintă o apoteoza a mitei, favorurilor și nepotismului. Mă întreb când Renoir a pictat față din tabloul ce acum se află în colecția d-lui Vâlcov, s-a gândit oare cu un dram de regret la tristă soarta ce o așteaptă? Mintea noastră cu greu poate concepe genul acesta de oameni. DNA-ul ne arată cât de jos au putut să decadă aleșii noștri; de 25 de ani clasa politică conducătoare a produs, an după an, politician
PRIMARUL SI PICASSO de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377119_a_378448]
-
II. ALB DE OASE, de Crinu Sorin Leșe , publicat în Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015. Am zugrăvit pereții a predare cu alb nestins de tencuiala tristă, am primenit în suflet înc-o dare cum buna strângea banii în batistă. I-am răzuit cu-n șpaclu prea flexibil ce rezona cu palma mea lucioasă, când mă credeam al tău dar invizibil plătind pe el un ascuțiș de coasă
CRINU SORIN LEȘE [Corola-blog/BlogPost/377151_a_378480]
-
zugrăveală avanposturi. Am zugrăvit pereții la plecare m-am răzuit de învelișuri roase, am desenat un rând de aripi care să-mi caute odihna-n alb de oase. Citește mai mult Am zugrăvit pereții a predarecu alb nestins de tencuiala tristă,am primenit în suflet înc-o darecum buna strângea banii în batistă.I-am răzuit cu-n șpaclu prea flexibilce rezona cu palma mea lucioasă,când mă credeam al tău dar invizibil plătind pe el un ascuțiș de coasă.I-am
CRINU SORIN LEȘE [Corola-blog/BlogPost/377151_a_378480]
-
un ascet. Plânge Maica într-o floare, Cu frunze ceruite din stup, Picură lacrimi de soare, Pe verdele, firavul trup. Cu rugă profundă le-adună, În pocale de suflet curat, Ascetul cu inima bună, Gândul pur și așezat. Din amintiri tristă-l privește, Un chip senin, cu ochi profunzi, Zâmbetul pe buze-i sclipește, Blânzii obraji îi sunt uzi. Se-nchină-n taină la icoane, Rugându-se și pentru ea, Pioasă înălțare, broboane, Lucesc firav pe fruntea sa. Prețiosul dar îl
PLÂNGE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377145_a_378474]
-
o adevărată familie. Luă cartea sa preferată cu poezii de dragoste a lui Costy Triță și începu să citească, numai că nu-i mai putea simți acea muzicalitate a versului, gândurile sale alergând pe alte meleaguri. Acum era cu sufletul trist pentru soarta tatălui logodnicului său, viitorul ei socru dacă se va căsători cu fiul acestuia. Și în definitiv de ce nu ar face-o? Radu este un bărbat căruia poți să-i acorzi întreaga încredere. Se simțea iubită de el, dar
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377113_a_378442]
-
dumbravă unde pasc otavă turmele-ți blajine. Încă se mai poate,vreme mai e încă. Spulber orice stâncă ce în drum ne scoate viața ce se zbate ca-n genune-adâncă să se schimbe-n brâncă orice puritate. Vino și topește tristele omături. Dacă-mi ești alături viața-ntinerește. Sufletu-mi dorește iarna s-o înlături și din el să mături tot ce-l murdărește. Anatol Covali Referință Bibliografică: Vino... / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02
VINO... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377161_a_378490]
-
Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016. Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos. Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
De unde cu zorii răsună duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos. Citește mai mult Au murit caii, nechează călăriiFiori de mătase trec prin șira spinăriiSe revarsă noaptea peste urbeStatuile plâng pe străzile curbePe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spatePrivind melancolic spre țărmul măriiCu fața prelungă ca semnu-ntrebării;De-a lungul plajei luminate și liseSuspină pierdute și moartele viseDe unde cu zorii răsună duios,Un cânt de sirenă nespus de frumos.... III. SCRISOARE DESCHISĂ, de Ion
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
uitat în dreapta, s-a uitat în stânga cine mi-a furat mie portofelul? făcea unul cu ochiul dar cum să-l dovedești că una e Alaska, și alta antigelul? noi nu merităm, lor nu li se cade să audă-n somn triste cavalcade cade sau nu cade domnița din balcon care mirosea a odicolon? uite cum plutesc lișițele balta cu ce voluptate cască unu-n post și nu zice nimeni să-l luăm la rost că așa au dormit liderii la Yalta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]