12,312 matches
-
ce și cum vorbesc oamenii locului - tîrziu, în facultate, am prins să decodez dialectul și, prin limbă, să mă apropii de ei - nici din as--cuțimea țipuriturilor și din acutele ce condimentează dialogul lor, nici din ce cîntă, nici din dramatismul tristeții lor. Am rămas, ani buni, cu senzații. Tot felul de senzații nedecantate, amestecate cu un fabulos ce se mișca straniu în subconștientul meu. Cu un tîlc pe care nu l-am putut descifra decît tîrziu. Un tîlc despre viață și
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
prea lungi, și al împlinirilor prea scurte. Apare, așadar, firesc, nevoia unei compensații. Așa că vizita în Franța se transformă într-un montaj de medalioane, care încearcă să trăiască tot, să comunice tot. Primul inter pares este, firesc, Parisul. O anume tristețe, a amînării care pune în pericol prospețimea emoțiilor, generozitatea de a le lua așa cum vin - întotdeauna, cînd speri prea mult de la ceva, întîlnirea, în fine, riscă să nu te mulțumească - e-n aerul acestui rendez-vous între iubiți trecuți de vîrstele
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
deviant, ce ne dezvăluie treptat un bufon, numit ca atare în textul narativ. Însă clovnul, actorul, măscăriciul, Aghiuță, fanfaronul (cum mai este numit) are o identitate ascunsă, pe care ciudățeniile sale de atitudine nesociabilă le maschează bine. Bănuim de la început tristețea bufonului, care amână de-a lungul romanului, desfășurat în primăvara anului 1980, să deschidă un misterios plic sosit din Argentina, aducând, probabil, vestea morții fratelui său, exilat acolo cu multă vreme în urmă. Se deschide o fantă spre trecut, prin
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
se insistă asupra caracterului ipotetic al construcțiilor și mai cu seamă asupra acelor momente privilegiate guvernate de logica interferenței, a amestecului și a încălcărilor de granițe: "Ceea ce transpare chiar de la un prim contact cu o astfel de lume este fundamentala tristețe a literaturii, solidară cu un mai general sentiment al lumii. Miezul poeticii lui Mircea Ivănescu se află tocmai aici: poezia lui se propune ca joc sui-generis, instaurând o figură posibilă a realului." Trebuie să recunoaștem că sunt foarte puțini criticii
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
ca niște infractori. Cum Generalul Grigorescu este un adevărat erou fondator al României moderne, iar Dan Grigorescu unul dintre cei mai importanți artiști fotografi din întreaga noastră cultură vizuală, am scris textul care urmează cu un amestec de bucurie, de tristețe și de revoltă; de bucurie, că avem asemenea oameni exemplari, în măsură să articuleze existența și demnitatea unui întreg popor, de tristețe, că sînt atît de singuri și de stingheri în propria lor exemplaritate, și de revoltă pentru că disprețul și
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
artiști fotografi din întreaga noastră cultură vizuală, am scris textul care urmează cu un amestec de bucurie, de tristețe și de revoltă; de bucurie, că avem asemenea oameni exemplari, în măsură să articuleze existența și demnitatea unui întreg popor, de tristețe, că sînt atît de singuri și de stingheri în propria lor exemplaritate, și de revoltă pentru că disprețul și insulta, măsură a ignoranței noastre, a infirmității morale și a incapacității de a ne privi pe noi înșine cum se cuvine, pot
Eremia și Dan Grigorescu sau despre oameni, legende și eroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9595_a_10920]
-
pe clișeele unui naționalism tîmp și agresiv din disperare, pe supralicitarea ospitalității și dificil traductibilul fond emoțional autohton, constituie lipsa de speranță, de orizont, în definitiv, România profundă, unde idila se termină brusc. Carnavalul cu inserturi caragialești relevă în spatele măștilor tristețea, sentimentul ratării și nonsensul existenței și atunci încăpățînarea lui Doiaru încetează de a mai fi paradoxală sau ineptă, devenind o filosofie cu un tragism particular. Deși anunțat ca neterminat, - regizorul a murit într-un tragic accident -, filmul este perfect coerent
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
foarte principal al lui Gabriel Liiceanu, Cristian Bădiliță face o surprinzătoare jumătate de pas în spate în raport cu propria sa dispută cu același autor. Scrie Cristian Bădiliță despre atacul lui Gabriel Liiceanu din "Dilema": "Citind textul resimt totuși un soi de tristețe: prostul merita din plin această cravașă peste față; bătrânul însă trebuia menajat. În fond, a făcut ani grei de pușcărie, n-a Ťrezistatť dadaist Ťprin culturăť" (p. 68). Remarcabilă este lipsa de complexe cu care autorul își asumă opțiunile, aflate
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
Rugăciuni de grădină și stupină, ca de la gîză la Creator: "Doamne mic, ridică-mă,/ și fă-mă fericit/ ca pe boii cu coarne nevinovate/ ca pe cîinii cu ochii de îngeri." În lumea mică, marile drame, ca înmormîntarea ireală, cu tristeți de jucărie, a unei păpuși: "Biserica de mucava pentru pitici/ plînge în dangăte slabe și mici./ Sicriul de carton e pregătit,/ pe drum de hîrtie convoiu-a pornit:// cai de lemn și dric de ciocolată,/ popa cu barba de vată/ un
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
mai mare." Pe urmă, alte exerciții, în proză. Contemporane cu poezia și dincolo de ea: 1927-1938. Fragmente eseistice, meditații lapidare, expediate în cîte-o constatare cu valoare definitivă: "Oamenii sînt proști și inumani." Sau: "Duceți-vă de-a tăvălugul, ambiții, aspirații, bucurii, tristeți, nu mai am ce să fac cu voi!". Scene de anecdotă tragică, de revoltă consumată în sfidări fără replică: "Mă apropiam de cîte un trecător. Îmi scoteam pălăria și, cu glasul cel mai dulce din lume, îi spuneam cu blîndețe
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
își are locul său în strană printre ceilalți bătrîni ai satului, însă poate fi auzit cântând și romanțe, așa cum Elena cântă un cântec de lume, cu rezonanțe mai degrabă țărănești, dar și un cântec care sună a litanie, de o tristețe arhaică, străbătând vămi uitate. Cu o rară intuiție, regizorul a prins această coprezență a unor timpuri care s-au sedimentat în memoria celor doi și care devin contemporane în perspectiva morții. Lumea romanței este interbelică, transmisă prin ecou și după
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
lipsa de rigoare. Priviți cît de riguroasă e, în schimb, logica fierei?". Pe care cine o analizează de bună seamă că nu o are. Pe ea, răzbătătoare întru toate, dar atît de otrăvitoare întru sine. Închid o carte pentru care tristețea e cea mai nepotrivită caracterizare, fiindcă starea ei de trezie întreținută cu hapuri de dîrzenie în fața cuvîntului, și a simțului comun, e mai aproape de rezoluție, decît de resemnare, cu cîteva dovezi de frumusețe, pur și simplu. A stilului, a gîndului
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
acel contact cu miracolul, o anume disponibilitate și curiozitate în fața lumii. Însă, lumea copilăriei la Ghobadi este murdară de nămol și are lipsă un picior, o mînă sau chiar două, poartă ochelari uneori și ține în miezul ei o covîrșitoare tristețe. Înainte de declanșarea războiului între SUA și Irak, în tabăra de refugiați kurzi, la granița cu Turcia și Irakul cea mai bună profesie este cea de genist, meserie în care te formezi direct pe terenul minat. Copiii s-au specializat în
Cînd broaștele țestoase zboară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8173_a_9498]
-
aceasta fără a apela, comod, la deliciile confesiunii. Atunci, fiecare pagină ar suna astfel: Când citeam/ sau încercam să urmăresc/ o tulpină (ea iese și se încolăcește/ de gât)./ Pe covor/ și sub podele/ levita ba poate clipocea/ firava mea tristețe./ Uneori știu pe unde umblă mâinile ei.// Trec pe lângă oameni mai stupefiați decât mine,/ respir năuc,/ dacă supraviețuiesc o să mă intoxic cu fum./ Ocolesc craterele de pe caldarâm.// Încă mai ascund hârtia mototolită în pumn -/ nu vreau s-o las/ în
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
de împăcare cu propriul sine, mai mult decât o tentativă de comunicare cu ceilalți. Un prieten secret cu care conversează în momentele de singurătate sau de deruta existențiala, un debușeu psihic pentru reglarea tensiunilor afective pozitive sau negative. Tonul intimist, tristețea singurătății asumate cu demnitate, spectacolul unei nefericiri reale sau imaginate, privit oarecum din exterior, precum un cadru de film sunt, poate paradoxal, notele dominante ale poemelor care compun primul grupaj al volumului, Poeme din prima tinerețe. Spun paradoxal, pentru că îndeobște
Jurnal liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8186_a_9511]
-
trădări sau doar alegeri prezidențiale. Fostul premier Adrian Năstase conturează lupta pentru Cotroceni în zece puncte devastatoare. Fostul premier Adrian Năstase a amintit, pe blogul său, "în pregătirea campaniei pentru prezidențiale, "Decalogul bunului politician", așa cum îl definea Petre Pandrea, cu tristețe și cu oarecare cinism. Sau poate cu resemnare: 1. Cine nu ucide, fizic sau moral, pe adversar, va fi ucis. 2. Vin la putere cu ajutor străin, cu Tercio (arabi marocani), cu ambasada engleză (Mussolini), ucid opoziția și stau trei
Adrian Năstase, scenariu sumbru pentru prezidențiale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81908_a_83233]
-
trădări sau doar alegeri prezidențiale. Fostul premier Adrian Năstase conturează lupta pentru Cotroceni în zece puncte devastatoare. Fostul premier Adrian Năstase a amintit, pe blogul său, "în pregătirea campaniei pentru prezidențiale, "Decalogul bunului politician", așa cum îl definea Petre Pandrea, cu tristețe și cu oarecare cinism. Sau poate cu resemnare: 1. Cine nu ucide, fizic sau moral, pe adversar, va fi ucis. 2. Vin la putere cu ajutor străin, cu Tercio (arabi marocani), cu ambasada engleză (Mussolini), ucid opoziția și stau trei
Adrian Năstase, scenariu sumbru pentru prezidențiale by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81907_a_83232]
-
George Banu dă, calm, cortina la o parte și permite accesul în intimitatea ființei, în laboratorul esențial al minții, în mecanismul unui anumit tip de observație, de emoție. Că în culisele gîndirii îți este îngăduit să întîlnești revelații și obsesii, tristeți și mîngîieri, gesturi, personaje, detalii, comentariile punctuale ale unor scriitori sau oameni de teatru care se învîrtesc și în caruselul orizonturilor proprii. Protagonist devine, așadar, cel ce analizează și contemplă, cel ce trăiește ce se petrece pe scenele lumii. De
Odihna, iluzia mea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8195_a_9520]
-
medievală din Moldova - e măcinat de timp (de fapt, de indiferența oamenilor) și de insectele nevăzute. Doamna muzeografă Croitoru Erika (și custodele monumentului de vreo două decenii) șterge zilnic pulberea cariilor de pe icoane, catapeteasmă, de pe tocurile ferestrelor, de peste tot. Cu tristețe și năduf zice: "Și e declarat monument clasa A, domnule, auziți, de clasa A. în zadar. Parcă, anume, cineva vrea ca acest lăcaș de cult să dispară. Am trimis, și noi, la începutul acestui an, un studiu de fezabilitate la
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
ilustrează intenția culpabilă urmărită fără scrupule. Inconsecvența lor funciară constituie o primejdie socială, cu atât mai amplă cu cât ne aflăm în perioade tulburi precum cea pe care o străbatem, când ei dispun de posibilități uzurpatoare practic nelimitate. Constatăm cu tristețe că, victime ale fripturiștilor de diverse spețe (fripturiști care pot fi tot atât de bine - sau de rău - politicieni ori oameni de litere), cei care au militat într-adevăr pentru valorile democratice, pentru asanarea obștii românești mutilate de comunism și postcomunism, rămân
Confesiuni incomode by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8212_a_9537]
-
se prăbușește un cuvînt uriaș,/ ne face praf și pulbere/ pe mine și orașul meu" (ibidem). O frumusețe feminină se șterge de pe chipul ce-o purta precum cerneala dintr-o compunere școlară veche, trupul frumoasei de odinioară ajunge a secreta tristețe, o tristețe pietrificată, iar în final se dizolvă în văzduh: "da, s-a șters frumusețea de pe chipul tău/ ca numele actorilor de pe afișul uitat sub soare și ploaie./ egală cu tine mereu, adîncită/ în tristețea ta fără capăt./ uiți să
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
un cuvînt uriaș,/ ne face praf și pulbere/ pe mine și orașul meu" (ibidem). O frumusețe feminină se șterge de pe chipul ce-o purta precum cerneala dintr-o compunere școlară veche, trupul frumoasei de odinioară ajunge a secreta tristețe, o tristețe pietrificată, iar în final se dizolvă în văzduh: "da, s-a șters frumusețea de pe chipul tău/ ca numele actorilor de pe afișul uitat sub soare și ploaie./ egală cu tine mereu, adîncită/ în tristețea ta fără capăt./ uiți să vorbești, uiți
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
de odinioară ajunge a secreta tristețe, o tristețe pietrificată, iar în final se dizolvă în văzduh: "da, s-a șters frumusețea de pe chipul tău/ ca numele actorilor de pe afișul uitat sub soare și ploaie./ egală cu tine mereu, adîncită/ în tristețea ta fără capăt./ uiți să vorbești, uiți să vezi și să auzi,/ devii transparentă, semeni cu aerul,/ vrăbiile și rîndunelele zboară prin tine" (tristețe pietrificată). Dumnezeu nu ezită a anula chiar și fizionomia poetului: "cum ștergi cu guma/ bastonașele greșite
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
ca numele actorilor de pe afișul uitat sub soare și ploaie./ egală cu tine mereu, adîncită/ în tristețea ta fără capăt./ uiți să vorbești, uiți să vezi și să auzi,/ devii transparentă, semeni cu aerul,/ vrăbiile și rîndunelele zboară prin tine" (tristețe pietrificată). Dumnezeu nu ezită a anula chiar și fizionomia poetului: "cum ștergi cu guma/ bastonașele greșite din caietul de clasa întîi așa/ mi-a șters el ochii, nasul, buzele, întregul chip,/ cum ștergi cu guma/ bastonașele greșite din caietul de
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
o coregrafie enigmatică, un joc de lumini și umbre în care albastrul intervine ca leitmotiv, muzica al cărui tumult ține sub presiune fiecare scenă și emoțiile. Ele ne vorbesc direct, fără traducători. Regizorul găsește acest acord intim între sentimentul de tristețe, culoare și muzică, într-un film sinestezic are cărui planuri se asamblează asemeni unei partituri, partitura concertului pentru unificarea Europei, al defunctului compozitor Patrice, soțul lui Julie (Juliette Binoche). Aceasta își pierde soțul și fiica (Anna) într-un accident de
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]