2,711 matches
-
dați-i de lucru să creeze versuri spre binele celor care apreciază asta și pentru a spori ”corola de minuni a lumii”! Chiar dacă ne vom descoperi identitatea de gânduri, rămâne minunat modul în care ni le exprimăm. Cu respect pentru truda dăltuitorului în cuvinte - Olguța Luncașu Trifan, Prof. Georgia Landur Vintilă Referință Bibliografică: OLGUȚA TRIFAN ȘI ”ARMISTIȚIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI de Prof. Georgia Landur Vintilă / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1468, Anul V, 07
OLGUŢA TRIFAN ŞI ”ARMISTIŢIUL” CU GÂNDUL REBEL DE A SCRIE VERSURI DE PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376643_a_377972]
-
CITIT!, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 873 din 22 mai 2013. IOANA RESTEMAN - poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
tatălui ei, Ioan Resteman, plecat el însuși în lumea umbrelor ... Citește mai mult IOANA RESTEMAN - poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor de literatură după lansarea primei sale scrieri... Azi am întâlnit-o pentru prima oară, cu toate că purtăm amândouă același nume de familie [Sic!] și suntem originare din două comune
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor de literatură după lansarea primei sale scrieri... Azi am întâlnit-o pentru prima oară, cu toate că purtăm amândouă același nume de familie [Sic!] și suntem originare din două comune
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
țară-i Franța! Nu există țară mai bună. Aici pe orice pui mâna, faci bani...” Nea Mitică mi-a povestit că Ritivoi, toată viața lui a fost harnic dar și econom. Nu și-a bătut joc de banii câștigați cu trudă, nu s-a dat în lături de la nicio muncă ce-i aducea un câștig, fie el cât de modest, era un bănuț în plus. Răspundea tuturor solicitărilor și muncea cât poate ar fi muncit două-trei persoane la un loc. “L-
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
afirmația făcută de marele poet Baudelaire care spunea că nu există un critic mai bun pentru un poet decât un alt poet... Prefața începe cu un mare regret: „Din nefericire, poetul Ion Vanghele nu a putut să mai vadă rezultatul trudei sale poetice, între timp plecând în Marea călătorie cu destinație fixă. Suntem siguri însă că, acolo unde este, se bucură de roadele imaginii sale în oglindă. Cea care continuă, poeta de mare sensibilitate și autenticitate, Manuela Cerasela Jerlăianu este decisă
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]
-
și până la Nirvana (2014), acesta din urmă prilejuit de trecerea în eternitate a soției sale, criticul, istoricul literar și stilisticianul Olimpia Berca. Secțiunea dedicată poeziei se încheie (Finis coronat opus!) cu un grăitor Epilog: „Izvoditoru-acestor stihuri știe/ Că isprăvindu-și truda pune punct/ La scriitură și biografie/ Că, deși viu, de-acuma e defunct...” (p. 458). Înaintea acestuia însă poeziile din Omul de cenușă, Omul din oglindă, Cuvântul, Dorul, Heiligenblut, Vulturul nopții, Postbiografie, Samsara, Sufletul liniștii ori Nirvana fac argumentația ideii-generic
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
că există o contribuție permanentă a vieții monahale la bunăstarea morală și duhovnicească a societății românești de la începutul sec. XXI, iar această lucrare ar fi fost cu siguranță incompletă dacă Dumnezeu nu ar fi binecuvântat pământul românesc (și) cu foloasele trudei și jertfei de sine pe care Sfântul Antim le-a dăruit românilor. Despre Sfântul Antim se poate discuta din multe perspective: teologice, culturale, duhovnicești și lista poate continua. Credem că Sfântul Ierarh Antim Ivireanul este unul din simbolurile renașterii vieții
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
iureșul amețitor al materialismului modern ca intr-o uriașe pânză de paianjen. Cu cât ne zbatem mai mult, cu atât mai tare ne lăsăm legați cu zeci de funii invizibile. Dorim pacea sufletească și n-avem parte de cât de trudă. în fiecare zi. Tânjim după satisfacții durabile, dar le căutăm în lumea lucrurilor vremelnice. Am vrea să fim creștini plăcuți Tatălui ceresc și dedicați scopurilor Impărăției Sale, dar ascultăm cuvântul voii Sale numai în una din urechi. Cu un ochi
PUTEREA FIECĂRUI OM de IONEL CADAR în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372727_a_374056]
-
răspund la această întrebare... «Poezie», «poet», «trăire», ar fi grupajul cu care vin eu aici, într-un oarecare paralelism cu exemplul dat. Așa cum nu se poate vorbi despre țară fără a ne gândi la țărână și la cel care cu trudă-și frământă brațele și sufletul în ea, țăranul, nici despre poezie nu putem vorbi fără a o asocia cu poetul și cu trăirile lui... Primăvara este anotimpul în care poeta renaște, un anotimp care se așterne și peste cuvinte, ele
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă... Și-a fost cea luptă, din noapte spre zi Zamolxe Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet cumplit, prăpăd pe măsură Piereau colonii, ca vântul pustiu Intr-o fugă nebună. Pierit-au ei... pierit-au cu toții Păgâni
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
că există o contribuție permanentă a vieții monahale la bunăstarea morală și duhovnicească a societății românești de la începutul sec. XXI, iar această lucrare ar fi fost cu siguranță incompletă dacă Dumnezeu nu ar fi binecuvântat pământul românesc (și) cu foloasele trudei și jertfei de sine pe care Sfântul Voievod Neagoe Basarab - cu zi de prăznuire anuală pe data de 26 septembrie - le-a dăruit românilor, prin ctitorirea Sfintei Mănăstiri a Argeșului, sfințită cu mare fast la 15 august anul mântuirii 1517
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
patru trandafiri, fiecare cu terasa grădinii sale. Diana Bișinicu va continua ca solistă, apreciată și iubită în continuare, atrăgându-și după sine publicul ei pe care și-l sporește an cu an, în ritm cu sporiorea roadelor talentului, seriozității și trudei sale. De origine aromână fiind, artista Diana Bișinicu interpretează azi cântece de excepție din repertoriu grecesc, sârbesc, armenesc (makidonean). În ianuarie 2010 și-a alcătuit propriul band compus din șapte instrumentiști la instrumente tradiționale pentru interpretarea muzicii originale armenești (clarinet
DIANA BIŞINICU ANDRIEŞ VIAŢA CA O CÂMPIE ÎNTRE SUPERBITATEA FAMILIEI ŞI MIRACOLUL MUZICII… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373095_a_374424]
-
Alții-au cioplit din zori în seară Să lase-n urma lor sfânt, semnul. Povestea ta trece prin vreme, Ca ieri gorun într-o pădure, Gustași amarul de secure Pornind apoi pe căi eterne. Cin te-a zidit, cu câtă trudă ? Câte nădejdi la cer ai dus, La câte ai adus răspuns Gândul cel rău, punând pe fugă? Suflet de moț, acas-oriunde! Tu ai pornit la drum prin țară Ca să te-nalți ca prima oară ! Nu poți ce-i veșnic, a
BISERICUŢA DIN ALBAC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373124_a_374453]
-
desiș de umbre din pădure ea nu mai poate goana s-o îndure de greul dus și i-a oprit cu-o rugă dă muget cerbul turmei să adaste atent pândind viclenele sclipiri sfârșită de efort și opintiri începe ciuta truda de a naște un ied plăpând ce frigu-l aburește se zbate să se-nalțe pe picioare și-ncearcă să-l ferească de răcoare când blana umezită-i netezește purtând spre ei a lupilor cătare le vine din pădure semn de
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373263_a_374592]
-
amintirea sa? Pe unde-am mers ori cum trăiesc în acest destin pământesc, simt că vine din astral ceresc și curge-n prea-plinul sufletesc. În suflet, idei abundă cu o lumină plăpândă. În gândirea mea fecundă să rodească har de trudă. Cine am fost sau voi mai fi, să duc lumina nopții-n zi... să-mi zburde doruri pe câmpii... numai Dumnezeu poate ști. Întrebările-mi voi duce cu-a vieții povară dulce la a timpului răscruce, în somnul de veci
ÎNTREBĂRI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372113_a_373442]
-
așa cum doreau părinții, că numele de comercial al școlii le suna bine în urechile lor de negustori. Cu ajutorul bonei și cu exemplul din familie, fata și-a însușit bine manierele de comportament și codul de respectare a valorilor agonisite cu trudă. Înțelesese rostul și menirea banilor și nu cerea părinților nimic peste ceea ce aceștia credeau că îi este necesar unui elev de liceu, să cheltuiască zilnic. Învățase să socotească, să salute și să mulțumească și pe englezește. Împreună cu părinții, de marile
DRAMA UNEI COPILE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372133_a_373462]
-
mi-a fost mai drag Și-n speranțe am aflat dezamăgire. În zi aniversară, din suflet smerit, Rugă fac Preasfintei să-mi ia soartă crudă. Puțin noroc să-mi dea cu-al vieții asfințit, Pe gând înălțător și-a slovelor trudă. Iar de-mi alungă coșmar de neputință Din viețuirea cu visuri efemere, Nădăjduind în miracol de credință, Voi primi pacea-n lumea fără durere. Puțin câte puțin murind în orice zi, Cu lacrimă de tuș las zestre de idei, cititorilor
TRADIȚII LA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372230_a_373559]
-
instruit de Ioan Dârau. Cartea este un OMAGIU de PREȚ tinerilor care poartă cu drag tradiția în Cocia amintirilor străbunilor nostri.Este compusă din șase capitole, apărută că un ALBUM frumos ilustrat de Bogdan Ardelean și surprinde aspecte inedite din truda jucătorilor și fondatorului, doamna Doina. Edera?Se știe- este o plantă agățătoare-Iedera- care se prinde ..și de om, iată, prin jocul popular autenti, dacă vom folosi o metaforă personificatoare. Autorul, este cunoscut în sat nu numai după porecla-Crumpa și se
LANSARE DE CARTE DUMINICĂ LA MACEA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372245_a_373574]
-
din 03 noiembrie 2015. Am mai urcat o treaptă în lirism, m-am apropiat de voi, de țel; păstrez și azi unicul romantism, speranța mea și spiritul rebel. La umbra altora nu stau vreodată, n-am fugit de încercarea vieții; truda mi-o asum și azi curată, urc spre culmi, ca zorii dimineții. Și azi, și mâine, inima-mi palpită, adăugându-mi impulsuri tinerești; existența mea mi-o declar fericită și urc, și urc prin anii mei onești. Mă tot așteaptă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
fel. Citește mai mult Am mai urcat o treaptă în lirism,m-am apropiat de voi, de țel;păstrez și azi unicul romantism,speranța mea și spiritul rebel.La umbra altora nu stau vreodată,n-am fugit de încercarea vieții;truda mi-o asum și azi curată,urc spre culmi, ca zorii dimineții.Și azi, și mâine, inima-mi palpită,adăugându-mi impulsuri tinerești;existența mea mi-o declar fericităși urc, și urc prin anii mei onești.Mă tot așteaptă împliniri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
idei provocatoare, el a fost și continuă să fie un ferment al vieții culturale, un susținător al ,,coexistenței valorilor”, prezența sa, cuvintele rostite în multele deplasări prin țară și provinciile istorice românești, în zonele transfrontaliere, adăugând la prestigiul câștigat cu trudă în acest sfert de secol postdecembrist. Căci Adrian Dinu Racheru este o voce autorizată, unul dintre cei mai competenți, mai buni cunoscători din țară ai fenomenului literar și cultural, ai realităților istorice și social-politice din spațiile de românitate amintite, având
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
fără de școală. Din somn treziți, emit legi ciudate, Căci numai ei au drepturi la toate! Își votează salarii și pensii speciale, În vreme ce poporul moare de foame. V-am votat, de v-ar fi votat Iuda, Nouă, ne-ați lăsați doar truda... Ne-ați făcut card nou, de sănătate, Voi, vă tratați tot în străinătate! Iar poporul cu card de sănătate, Stă la rând și le plătește pe toate... Cu o sută s-a mărit salariul minim, Dar noi, tot cu resturi
V-AM VOTAT!!! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376235_a_377564]
-
a-l salva de urgia vânătorului. Locuitorii acelei așezări erau un bărbat slăbănog, bătut de griji și nevoi și o femeie cocoșată de muncă în slujba conașului. Amândoi abia își mai târau picioarele de durere, boală și subnutriție. De atâta trudă, nici copii nu făcuseră. În afară de bordeiul săpat sub mal nu aveau nicio palmă de pământ pe care să-l cultive, sau unde să-și crească măcar o găină. Se treziseră ca de obicei dis-de-dimineață ca să-și târască picioarele până la conac
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]