1,983 matches
-
cred că ideea era aceeași ca și în cazul câinilor, mai degrabă trebuia să fii cu băgare de seamă să nu trezești mâțele din somn sau să nu le calci, din neatenție, pe coadă. Mai apărea, uneori, de după câte un tufiș, la câte o cotitură a scărilor, un vânzător ambulant cu zece, douăzeci de pălării de soare, una peste alta pe cap, șiraguri colorate de mărgele la gât, niște pareo înflorate atârnate pe un braț, iar pe celălalt, ori niște papuci
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
serios cât de cât, când îți răsar în drum ziduri de case vechi, crăpate, zgâlțâite cândva din temelii. Apoi iar ți se pare că-i joacă, păduri foșnitoare, numai bune pentru scris versuri romantice, iar când arborii devin din ce în ce mai rari, tufișuri galbene și pașnice de grozamă, la ginestra, le iau locul. E prima plantă care se ivește în urma unei erupții, prima scânteie de viață după pârjol. La ginestra è il fiore che cresce nel deserto... La bellezza della ginestra mostra non
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Mercedes oprește în fața porților uriașe ale unei vile luxoase din Taormina. Din el coboară papuci de plajă, un colac de cauciuc și mai multe costume de baie. Varianta asta de ajuns pe malul mării îmi scăpase. Prefer, totuși, drumul printre tufișuri de capere și agave răslețe, cu frunze tăioase și flori aspre țintind către cer. Dacă tot voiam îmbulzeală, găseam din plin pe plajele Cataniei. Unele erau murdare, supraaglomerate, cu aer sindicalist, un amestec de Mamaia-sud cu Saturn și Costinești în
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
învățătorilor Ioan și Janeta Ionescu (foto 3). O construcție aparte, cu aspect boieresc, „altfel” arhitecturată decât casele dimprejur. O curte largă, totdeauna înverzită sub poala pomilor, cu broderii florale în tot timpul verii, cu bruma alburie din noiembrie pe vârful tufișurilor și-al ierbii... Nu mai știu cum anume ne-am văzut prima oară, dar am convingerea că nu se putea să nu ne apropiem spiritual. Aveau experiența și capacitatea de a vedea dincolo de moment, conștiința că oamenii deosebiți trebuie să
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
vision, Superman saw behind the tree. ʻCu ajutorul razelor X, Superman a putut vedea în spatele copaculuiʼ (155) The frightened bird flew behind the bush ≡ (156) The frightened bird flew to a place behind the bush. ʻPasărea speriată a zburat în spatele tufișului/către un loc din spatele tufișuluiʼ vs (153) *The bird saw to the nest *ʻPasărea a văzut spre cuibʼ, dar (154) The bird saw the nest ʻPasărea a văzut cuibulʼ, look 'a privi'+ prepoziții de deplasare / direcție (157) John looked toward
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
două specii construindu-și cuiburile între stuf, deasupra apei, Anas platyrhynchos (cuibul construit în sol căptușit cu vegetație, puf, pene), Motacilla alba. Alte specii își construiesc cuiburile pe sol bine mascate de ierburi: Alauda arvensis, Gallerida cristata, Lullula arborea. Preferă tufișurile și arbuștii speciile: Saxicola torquata, Emberiza citrinnela, Lanius collurio, Sylvia borin, Phylloscopus collybita. Femelele de Cuculus canorus își depun ponta în cuiburi aparținând speciilor: Lanius collurio, Erithacus rubecula, Turdus merula. Unele păsări cuibăresc în arbori și arbuști, între crengile acestora
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
aparținut altor păsări decât să își construiască singură cuibul. Din cele 102 specii de păsări întâlnite în Grădinna Botanică Iași, doar 62 de specii cuibăresc aici, cele mai multe specii aparținând ordinului Passeriformes . Majoritatea speciilor preferă ca locuri de cuibărit copacii si tufișurile (peste 85% din speciile care cuibăresc folosesc scorburi, tufișuri si vârful coroanei). În zona lacului cuibăresc două perechi de Gallinula choropus si cateva passeriformes, prin ierburi si sălciile de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Din cele 102 specii de păsări întâlnite în Grădinna Botanică Iași, doar 62 de specii cuibăresc aici, cele mai multe specii aparținând ordinului Passeriformes . Majoritatea speciilor preferă ca locuri de cuibărit copacii si tufișurile (peste 85% din speciile care cuibăresc folosesc scorburi, tufișuri si vârful coroanei). În zona lacului cuibăresc două perechi de Gallinula choropus si cateva passeriformes, prin ierburi si sălciile de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În vara anului 2005 o prezență neașteptată în Grădina Botanică Iași a fost specia Acrocephalus arundinaceus in zona mlăștinoasă, cu tufișuri (în stufărișul de pe malul estic la o distantă destul de mare de lac). În anul 2001, conf. dr. Carmen Gache a observat prezența speciei Anas plaryrhynchos (o femela cu 7 boboci pe 17.05.2001) specii normale de pasaj in această
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
amenajează cuibul direct pe sol, între plante spontane sau între plante cultivate. Arborii înalți, bătrâni, scorburoși sunt locuri ideale pentru cuibăritul răpitoarelor de zi și de noapte, al stăncuțelor (Corvus monedula), ciocănitorilor (Dendrocopos major), pițigoilor (Parus major), vrăbiilor (Passer montanus). Tufișurile și gardurile vii sunt locuri de cuibărit pentru mierle (Turdus merula), silvii (Sylvia communis), măcăleandrii ( Erithacus rubecula). Chiar dacă un parc arată mai bine fără cei câțiva copaci uscați, găunoși, ei reprezintă locul ideal unde păsările se adăpostesc de frig, in
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în vederea evitării accidentelor în timpul deplasării cu autocarul și în timpul aplicațiilor practice. Se va semna procesul verbal de luare la cunoștință a acestor reguli. Deplasarea se face cu trenul, după care se va merge pe jos. Pe traseu se vor observa tufișurile de Sambucus nigra, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, de pe marginile drumului, stratul arborilor cu speciile Querqus robur, Querqus petraea, Carpinus betulus, Fagus silvatica și ierburile ruderală. Se vor remarca esențele lemnoase (arbori și arbuști) care intră în structura orizontală a desișului
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
instituțională se întăresc sau se subminează reciproc. În ceea ce privește încrederea în biserică, studiile au relevat influența exercitată de anumite orientări valorice asupra încrederii în biserică. În primul rând, religiozitatea crescută determină o încredere sporită în biserică (Listhaug, Wiberg, 1995; Sandu, 1999; Tufiș, 2007), cei care sunt mai credincioși tinzând să acorde un credit sporit bisericii ca instituție. De aici se desprinde o primă ipoteză referitoare la nivelul încrederii pe care o au românii în biserică. Astfel este de așteptat ca încrederea ridicată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Wiberg, 2005; Dogan, 1999; Mishler, Rose, 1997), vârstnicii acordând credibilitate mai mare instituțiilor, în timp ce tinerii sunt mai critici. De asemenea, educația joacă un rol în acordarea încrederii instituționale, gradul de educație crescând scepticismul față de activitatea instituțiilor. Dogan (1999), Sandu (1999), Tufiș (2007), Mishler și Rose (1997) arată că încrederea în biserică se regăsește mai ales în rândul celor cu educație scăzută. Similar, Listhaug și Wilberg (1995) și Dogan (1999) demonstrează faptul că femeile acordă credibilitate mai mare instituției religioase comparativ cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Eastern Europe" în Jerolimov Dinka, Zrinscak Sinisa, Borowik Irena (coord.) Religion and Pattern of Social Transformation. Zagreb: Institute for Social Research, pag. 49 60 Tschannen, Olivier. 1991. "The Secularization Paradigm". Journal for Scientific Study of Religion 30, pag. 395 415 Tufiș, Claudiu. 2007. "În crederea instituțională victima tranziției post-comuniste" în Voicu, Bogdan și Mălina Voicu (coord.) Valori ale românilor: 1993 2006. O perspectivă sociologică. Iași: Institutul cultural European Vasile, Cristian. 2005. Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist. București: Curtea Veche
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
forme: („ca și cum”; „precum”): Un lujer mare de viță de vie se agăța de casă, ca și cum și-ar înfige cîrceii în acoperișul de țiglă... Ici-colo, lîngă alee, se aflau crizanteme roz, precum haine roz ce s-ar agăța de tufișuri. În acest caz nu putem să observăm aceste forme și să le interpretăm ca o îndepărtare de narațiune sau ca nesiguranță. Ambele forme introduc metafore, iar un narator care adaugă metafore (deopotrivă pentru cadru, personaje sau acțiune) afirmă și adoptă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lipsire de imobile, rămîne solul lucrării agricole, Someșul pe straturi de varză, ardei, mai departe porumbiști, trifoiște, Jucu controlorul, parcurs corect al biletelor, încă șase-șapte ore de stat împreună, stratul de țigle alt sat, brad împăduriri pe kilometri, arbuști și tufișuri pe jos, în 10-15 km puncte de ghidaj în Gherla, geometru în consecința faptului că legătura cu cerul se face postural, pe statura înaltă a bisericilor lumea căzînd în toamnă, relief de văi la oră de amiază, nori albi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fețele dinafară, după-amiaza înghețată în zi, cum sînt după-amiezile, țin trup și rar intră în acte, condiția de piatră a colților în sol, carieră pe sectoare de la stîncă la piatră cubică de pavaj, procesul de producție în paliere altitudinale, foioasele tufișuri, brad, pe versantul cu zăpadă cele curate, strigătul frigului expansiune alb în sonor, șansa Măgura Ilvei de a nu greși, spațiul afin cu sensul restrîns la filozofia spațiului, la fel cu celelalte rătăciri valea în îngustimea ei, canton cu steagul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
soacra, ori mama, judecă tu, Nelu totdeauna te dă la urmă! eu, ce să mușc din mustața tunsă scurt, n-am reușit să sap la erbicidat! tulai mă, da' mare mălai ești! fixația feminină, livezi și pomi în piese izolate, tufișuri, patria de pămînt nu limbaj secundar, limbaj liminar și subliminar, ne scapă, Mîrșid biserica, tăpșanul ei în jumătatea pantei, biserică penticostală pe stradă, stația Poptelec, trecut Popeni pe imobil, dubletul din politica interbelică de românizare, casa bătrînească părăsită, vopseaua de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în ceață clipa, în dreptul termocentralei, Cuci coțofana hoață cu rama tabloului în tren, lemn natur înnegrit, cuibul în lăstărișuri complicația în care am intrat odată cu capul, stinghii prea mari în fierul podului trecerea înceată pe ape, prinde viteză panta de tufișuri, liane uscate mătasea morților roasă în lumină rugină, mările Aivazovski la marginea Ludușului, cu linia de Sărmășel Bistrița, mărfar, în poliția gării ceafa groasă, țuguiul capului, zîmbesc amical pentru omul meu, minilocomotive din capetele magaziei, a treia complicație cu apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aceasta trebuia lămurită înainte ca relațiile dintre cele două țări să poată fi îmbunătățite. În martie 1923, guvernele au semnat Tratatul de la Niš, prin care se declarau de acord ca ambele părți ale graniței lor comune să fie curățate de tufișuri și arbuști pe o distanță de 109 yarzi (circa 100 de metri n.t.) și să fie depuse eforturi serioase de împiedicare a trecerii frontierei de către bandele înarmate. După semnarea acestui pact, Stamboliski și-a atras ura neîmpăcată a ORMI
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.), Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 71-104), Chișinău: Cartier. Băban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Bădescu, G., Comșa, M., Gheorghiță, A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A. și Riddle, P. (1988). The Expansion of Primary Education, 1870-1940: Trends and Issues. Sociology of Education, 61(3), 191-210. Benda, J. (1993). Trădarea cărturarilor. București: Humanitas. Bentley
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
frig de să-ți intre reumatismul în oase și să aprinzi focul în toiul verii ca să te încălzești puțin. Oameni și animale sufereau deopotrivă și deveneau lehămețite de viață. Unde a mai văzut omul să treacă la un metru de tufișul unui hotar și abia atunci iepurele s-o ia la fugă? Fără să mai pui la socoteală faptul că, chiar și atunci, fugea fără chef, fără convingere. Nici cîinii nu erau preocupați să fugărească jivina. Lătrau de două-trei ori și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bezmetici și amenințători. Punctulețul acesta era Costică Cotiugă, nume care a fost acceptat de toți cei care au avut de a face cu el și părea venit din negura timpului, neras de la naștere, cu ochi vicleni și gura ascunsă printre tufișurile unei bărbi enorme, roșie ca sîngele proaspăt. Costică purta niște opinci din piele de bou, avea pantaloni din suman și un burnuz din piele de oaie întoarsă pe dos. În spate ducea o desagă din pînză de sac și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
va fi! O să fie rîndul ca la gaz! Cei mai amarnici numai ce vor ieși de acolo și se vor așeza iar la rînd! Lumea rîde, dar Anica nu se lasă. Băi, bufonilor, dacă nu o să vă ajungă, mai sînt tufișuri, pădure, păpușoaie. Mai ales iarna, pădurea va fi plină de... Deși Anica dorea un comunism cam cum și-l imagina ea, n-a fost să fie. Dar ea, personal, proceda după preceptele auzite sau imaginate. Bea bățos secărică și făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
povestea tontălăului. Un berbec, auzi, dom'le! Ce tîmpenie! Cunoștea drumul și percepea apropierea de Crucea Domnișoarei. Iaca, mă voi întîlni cu fiorosul cu ochi de jar. Încetinește mersul și este foarte atent. O boare foșnește pănușile porumbului. Dintr-un tufiș țîșnește o jivină. Parcă a văzut lucirea stranie a doi ochi. Nu, i s-a părut. Ba, nu, chiar au lucit! O dihanie trece ca vîntul drumul. Parcă se oprește și-l privește. Uită-te, se văd ochii! Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]