9,381 matches
-
13. Pe baza unor asemenea observații, s-a tras concluzia că în celulele normale, în acești cromozomi trebuie să se afle gene ale supresiei tumorale. Când în celulele tumorale a fost introdus cromozomul uman 11 prelevat din celule normale, celulele tumorale și-au reprogramat creșterea aberantă, revenind la o creștere normală. Așadar, în contrast cu oncogenele dominante, există o clasă distinctă de gene care funcționează ca reglatori negativi ai transformării maligne numite gene supresoare ale creșterii tumorale; pierderea funcției GST conduce la dezvoltarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
11 prelevat din celule normale, celulele tumorale și-au reprogramat creșterea aberantă, revenind la o creștere normală. Așadar, în contrast cu oncogenele dominante, există o clasă distinctă de gene care funcționează ca reglatori negativi ai transformării maligne numite gene supresoare ale creșterii tumorale; pierderea funcției GST conduce la dezvoltarea tumorală. Pierderea funcției genelor care reglează negativ dezvoltarea tumorală constituie evenimentul crucial în patogeneza multor neoplasme umane. O altă dovadă a existenței genelor care blochează creșterea tumorală este prezența frecventă a delețiilor cromozomale în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și-au reprogramat creșterea aberantă, revenind la o creștere normală. Așadar, în contrast cu oncogenele dominante, există o clasă distinctă de gene care funcționează ca reglatori negativi ai transformării maligne numite gene supresoare ale creșterii tumorale; pierderea funcției GST conduce la dezvoltarea tumorală. Pierderea funcției genelor care reglează negativ dezvoltarea tumorală constituie evenimentul crucial în patogeneza multor neoplasme umane. O altă dovadă a existenței genelor care blochează creșterea tumorală este prezența frecventă a delețiilor cromozomale în tumori, detectate microscopic sau pe calea hibridizării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
creștere normală. Așadar, în contrast cu oncogenele dominante, există o clasă distinctă de gene care funcționează ca reglatori negativi ai transformării maligne numite gene supresoare ale creșterii tumorale; pierderea funcției GST conduce la dezvoltarea tumorală. Pierderea funcției genelor care reglează negativ dezvoltarea tumorală constituie evenimentul crucial în patogeneza multor neoplasme umane. O altă dovadă a existenței genelor care blochează creșterea tumorală este prezența frecventă a delețiilor cromozomale în tumori, detectate microscopic sau pe calea hibridizării cu probe (sonde) moleculare. De aici s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transformării maligne numite gene supresoare ale creșterii tumorale; pierderea funcției GST conduce la dezvoltarea tumorală. Pierderea funcției genelor care reglează negativ dezvoltarea tumorală constituie evenimentul crucial în patogeneza multor neoplasme umane. O altă dovadă a existenței genelor care blochează creșterea tumorală este prezența frecventă a delețiilor cromozomale în tumori, detectate microscopic sau pe calea hibridizării cu probe (sonde) moleculare. De aici s-a dedus că celulele normale posedă gene care supresează creșterea tumorală. Creșterea tumorală are loc numai dacă sunt inactivate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
altă dovadă a existenței genelor care blochează creșterea tumorală este prezența frecventă a delețiilor cromozomale în tumori, detectate microscopic sau pe calea hibridizării cu probe (sonde) moleculare. De aici s-a dedus că celulele normale posedă gene care supresează creșterea tumorală. Creșterea tumorală are loc numai dacă sunt inactivate genele supresoare ale creșterii tumorale. Genele supresoare ale creșterii tumorale au fost izolate, clonate și analizate, dezvăluindu-se astfel unul dintre cele mai mari mistere ale procesului de transformare malignă. Genele care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a existenței genelor care blochează creșterea tumorală este prezența frecventă a delețiilor cromozomale în tumori, detectate microscopic sau pe calea hibridizării cu probe (sonde) moleculare. De aici s-a dedus că celulele normale posedă gene care supresează creșterea tumorală. Creșterea tumorală are loc numai dacă sunt inactivate genele supresoare ale creșterii tumorale. Genele supresoare ale creșterii tumorale au fost izolate, clonate și analizate, dezvăluindu-se astfel unul dintre cele mai mari mistere ale procesului de transformare malignă. Genele care țin sub
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
delețiilor cromozomale în tumori, detectate microscopic sau pe calea hibridizării cu probe (sonde) moleculare. De aici s-a dedus că celulele normale posedă gene care supresează creșterea tumorală. Creșterea tumorală are loc numai dacă sunt inactivate genele supresoare ale creșterii tumorale. Genele supresoare ale creșterii tumorale au fost izolate, clonate și analizate, dezvăluindu-se astfel unul dintre cele mai mari mistere ale procesului de transformare malignă. Genele care țin sub control oncogenele, inhibându-le expresia, au primit diferite denumiri: gene ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
microscopic sau pe calea hibridizării cu probe (sonde) moleculare. De aici s-a dedus că celulele normale posedă gene care supresează creșterea tumorală. Creșterea tumorală are loc numai dacă sunt inactivate genele supresoare ale creșterii tumorale. Genele supresoare ale creșterii tumorale au fost izolate, clonate și analizate, dezvăluindu-se astfel unul dintre cele mai mari mistere ale procesului de transformare malignă. Genele care țin sub control oncogenele, inhibându-le expresia, au primit diferite denumiri: gene ale susceptibilității la neoplazii, platogene, antioncogene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai mari mistere ale procesului de transformare malignă. Genele care țin sub control oncogenele, inhibându-le expresia, au primit diferite denumiri: gene ale susceptibilității la neoplazii, platogene, antioncogene, emerogene, gene recesive ale neoplaziilor, oncogene recesive, gene de supresie a creșterii tumorale (GSCT) sau gene supresoare de tumori (GST), aceasta din urmă fiind cea mai utilizată dintre denumiri. Denumirea de antioncogene este considerată ilogică de către Strachan și Read (1997), deoarece ea ar avea conotația eronată că toate aceste gene ar fi antagoniști
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în controlul negativ al progresiei ciclului celular ca inhibitori. Cele mai studiate GST sunt rb1 și tp53, ai căror produși proteinici joacă un rol esențial în controlul progresiei ciclului celular, inactivarea simultană a ambelor gene fiind frecvent observată în celulele tumorale, funcțiile lor suprapunându-se parțial. Existența celor două clase distincte de gene - protooncogenele și genele supresoare de tumori (GST) - prin a căror modificare sunt generate neoplaziile umane, a fost descoperită prin studiul virusurilor tumorale, în primul caz și prin studiul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gene fiind frecvent observată în celulele tumorale, funcțiile lor suprapunându-se parțial. Existența celor două clase distincte de gene - protooncogenele și genele supresoare de tumori (GST) - prin a căror modificare sunt generate neoplaziile umane, a fost descoperită prin studiul virusurilor tumorale, în primul caz și prin studiul neoplaziilor ereditare (în speță a retinoblastomului), în cel de al doilea caz. Existența ambelor clase de gene implicate în transformarea malignă a fost anticipată de Theodore Boveri care, încă din anul 1914, fără nici o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ereditară a neoplaziilor, afirmând următoarele: „...în oricare celulă normală există un aranjament specific de inhibare care permite ca procesul de diviziune să înceapă numai atunci când inhibiția a fost anulată de un stimul special. Există anumiți cromozomi care inhibă diviziunea. Celulele tumorale, cu creștere nelimitată, apar atunci când sunt eliminați cromozomii inhibitori ... există cromozomi care promovează diviziunea ... diviziunea celulară are loc atunci când acțiunea acestor părți ale cromatinei va fi întărită de un stimul. Dacă se întâlnesc trei-patru asemenea cromozomi, numărul întreg de cromozomi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în esență gene structurale, deoarece codifică sinteza unor proteine, dar și reglatoare, prin natura structural-funcțională a produșilor acestora, GST codifică pentru proteine al căror rol este reglarea funcționării protooncogenelor la parametrii normali și blocarea convertirii acestora în oncogene active. Creșterea tumorală are loc numai atunci când prin mutație sunt inactivate sau sunt pierdute ambele copii ale genei supresoare de tumori. GST asigură controlul negativ al proliferării celulare normale. Ele nu interferă cu oncogenele, în sensul unei relații de tip dominanță-recesivitate sau al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
inactivată sau regiunea țintă a oncogenei supusă reglării este lezată. Izolarea primei gene supresoare de tumori prin a cărei mutație este condiționat retinoblastomul, gena desemnată rb-1, a pavat drumul pentru identificarea și clonarea moleculară a altor gene supresoare ale creșterii tumorale, înscrise într-o listă mereu crescătoare. Prima dintre ele a fost gena p53, considerată inițial ca fiind o protooncogenă. Dar, după circa zece ani de cercetări, gena p53 s-a dovedit a fi, de fapt, o GST, devenind una dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gene. Activitatea proteinei P53 normale este blocată după legarea cu antigena T de SV40, cu antigena E1B, de adenovirus, și cu antigena E6 a virusului papiloma uman, precum și proteina codificată de oncogena celulară mdm-2, toate acestea anulând funcția de supresor tumoral a proteinei P53. S-a constatat existența unei corelații clare între abundența proteinei P53 și activitatea tumorigenă a virusului SV40. Celulele neinfectate sau celulele infectate cu mutante neoncogene ale virusului nu acumulează cantități mari ale proteinei P53. În celulele transformate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mutantă de SV40 care codifică o antigenă T termosensibilă, incubarea celulelor la temperatură nepermisivă determină reversia celulelor tumorigene la forma normală, concomitent cu pierderea proteinei P53. Astfel, s-a dedus că gena p53 codifică o proteină a cărei funcție de supresie tumorală este anulată de proteinele timpurii ale acestor oncodnavirusuri, fiind lăsată liberă calea transformării maligne a celulei gazdă, indusă de asemenea virusuri. Corelarea nivelului ridicat al proteinei P53 cu transformarea, în experiențele inițiale, a fost argumentul care a condus la formularea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
p53. cADN p53 obținut prin revers transcrierea ARNm al genei p53 extras din liniile celulare maligne prezenta mutații punctiforme. În celulele normale, proteina P53 supresează în mod evident tumorigeneza. Comportamentul particular al genei p53 și anume acela că în celulele tumorale este oncogenă a ridicat multe semne de întrebare asupra naturii sale. După izolarea genei p53 din celule normale, studiile de transgeneză au evidențiat că gena normală nu are capacitatea de a induce transformarea celulară, că este, de fapt, un supresor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și pot lua calea transformării maligne. Sub acțiunea unor agenți carcinogeni inductori ai unui proces de instabilitate genomică asociat cu modificări numerice (aneuploidii) sau structurale (aberații cromozomale) se produce activarea anormală a transcrierii genei p53, ceea ce contribuie la accelerarea progresiei tumorale. Bert Vogelstein și colaboratorii (1989) au dovedit pentru prima dată că numeroase tumori umane se dezvoltă ca urmare a inactivării sau mutației genei supresoare de tumori p53. Mutațiile constitutive ale genei p53, pierderea sau inactivarea acesteia, sunt cele mai comune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulelor care au acumulat leziuni în ADN, inclusiv în protooncogene, obligându-le la .... sinucidere. Acționând astfel, prin produsul său, gena p53 îndeplinește, pe lângă rolul de păzitor al integrității genomice și rolul unei gene supresoare a creșterii necontrolate, inhibând proliferarea celulelor tumorale. Dar, în condițiile în care însăși gena p53 suferă mutație, comportamentul ei este cu totul diferit de acela al altor GST, pierzând capacitatea de a mai fi o genă supresoare a creșterii maligne și dobândind în schimb o funcție nouă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dominante, aflate în condiție heterozigotă. Aceasta este dovada efectului dominant negativ al mutației genei p53 asupra alelei sale normale. Astfel, celulele în care s-a produs mutația genei p53 devin avantajate selectiv pentru proliferarea celulară anarhică, ceea ce conduce la progresie tumorală. Astfel, efectul de blocare a complexelor moleculare frenatoare ale parcurgerii etapelor ciclului celular este anulat și proliferarea celulară este nestăvilită. Proteina mutantă P53 dobândește un potențial transformant remarcabil. Mutațiile genei p53 sunt reprezentate de substituții de baze în special în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
explică implicarea ei într-un număr mare de neoplazii umane. Mutațiile genei p53 apar deopotrivă la nivelul exonilor și al intronilor. Se consideră că nici un domeniu al proteinei P53 nu este răspunzător în exclusivitate de realizarea funcției supresoare a creșterii tumorale (Cooper, 1995). Copii normale ale genei p53 au fost introduse în linii celulare tumorale în care genele endogene p53 au fost deletate sau suferiseră mutație punctiformă. Ca și în cazul genei rb, experiențele de transgeneză au demonstrat că gena p53
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
deopotrivă la nivelul exonilor și al intronilor. Se consideră că nici un domeniu al proteinei P53 nu este răspunzător în exclusivitate de realizarea funcției supresoare a creșterii tumorale (Cooper, 1995). Copii normale ale genei p53 au fost introduse în linii celulare tumorale în care genele endogene p53 au fost deletate sau suferiseră mutație punctiformă. Ca și în cazul genei rb, experiențele de transgeneză au demonstrat că gena p53 normală are capacitatea de a supresa tumorigeneza. Astfel, s-a confirmat calitatea de supresoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genele endogene p53 au fost deletate sau suferiseră mutație punctiformă. Ca și în cazul genei rb, experiențele de transgeneză au demonstrat că gena p53 normală are capacitatea de a supresa tumorigeneza. Astfel, s-a confirmat calitatea de supresoare a creșterii tumorale a acestei gene. Efectul dominant negativ al proteinei mutante P53 este anihilat, probabil, prin excesul proteinei P53 normale, generat prin amplificarea genică. Mutațiile genei p53 condiționează evoluția tumorală a celulei prin deturnarea acesteia de la o evoluție apoptotică spontană sau indusă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a supresa tumorigeneza. Astfel, s-a confirmat calitatea de supresoare a creșterii tumorale a acestei gene. Efectul dominant negativ al proteinei mutante P53 este anihilat, probabil, prin excesul proteinei P53 normale, generat prin amplificarea genică. Mutațiile genei p53 condiționează evoluția tumorală a celulei prin deturnarea acesteia de la o evoluție apoptotică spontană sau indusă de citostatice ori iradiere cu radiații ionizante. Din această cauză, astfel de tratamente devin ineficiente. Leziunile induse în ADN rămân nereparate de proteina mutantă P53 și, fiind transmise
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]