2,479 matches
-
potrivit expresiei lui Auguste Comte, care, înglobînd și provincializînd patriile, va aduce laolaltă toate ființele omenești. Comte și Marx își vor însuși cunoașterea "științifică" a Legilor Istoriei, care aduc certitudinea eliberării omului de toate asupririle și de toate barbariile. Astfel, Umanismul reprezintă sursa vie a unor curente de idei foarte diverse, toate laice și universalizabile însă. Fundamentul acestui universalism laic este Omul. Însă Umanismul, crezînd că dezintegrează orice Mit și orice Religie, așezînd la temelia omului omul însuși, își creează în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
științifică" a Legilor Istoriei, care aduc certitudinea eliberării omului de toate asupririle și de toate barbariile. Astfel, Umanismul reprezintă sursa vie a unor curente de idei foarte diverse, toate laice și universalizabile însă. Fundamentul acestui universalism laic este Omul. Însă Umanismul, crezînd că dezintegrează orice Mit și orice Religie, așezînd la temelia omului omul însuși, își creează în fapt propriul Mit, cel al Omului-subiect cu-adevărat supranatural, și își creează propria religie, unde, ca și în creștinism, o Trinitate leagă în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în fapt propriul Mit, cel al Omului-subiect cu-adevărat supranatural, și își creează propria religie, unde, ca și în creștinism, o Trinitate leagă în mod consubstanțial de sursă Neamul Omenesc, Individul, Umanitatea (care se vor separa în ideologiile provenite din Umanism). Însă acest Mit și această religie vor rămîne ascunse vederii credincioșilor lor, fiind camuflate de lustrul laic al ideilor pe care le-au transfigurat în chip tainic. Devenit Religie a Omului, Umanismul se separă de Creștinism, care, ca Religie pentru
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care se vor separa în ideologiile provenite din Umanism). Însă acest Mit și această religie vor rămîne ascunse vederii credincioșilor lor, fiind camuflate de lustrul laic al ideilor pe care le-au transfigurat în chip tainic. Devenit Religie a Omului, Umanismul se separă de Creștinism, care, ca Religie pentru om, nu se poate întemeia pe om. În același timp, se delimitează de concepția greacă despre om. Ideea greacă despre om este atît de laică, de profană, provenită din Physis, dependentă de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
om este atît de laică, de profană, provenită din Physis, dependentă de Univers, încît nu poate fi divinizată, nici măcar în secret. De aceea, cu toate că s-a născut din împreunarea dintre privilegiul creștin oferit omului și virtutea greacă înscrisă în om, Umanismul reprezintă o mutație genetică în raport cu ambele. Mai mult, el s-a nutrit cu un lăptișor de matcă neștiut pînă atunci: Puterea științifică și tehnică care conferă supremație asupra Naturii. În secolul al XIX-lea, socialismul marxist va asocia ideea privind
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
asupra Naturii. În secolul al XIX-lea, socialismul marxist va asocia ideea privind cucerirea naturii, ideea propășirii totale a omului în Istorie și ideea creștină a Mîntuirii. Prin toate aceste aspecte, marxismul reprezintă vatra nu doar a unui al doilea Umanism, ci mai cu seamă a unei a doua religii, și aceasta pe de-a-ntregul invizibilă credincioșilor săi, fiind camuflată în "știință", și care va fi, după modelul Creștinismului, o adevărată Religie a Mîntuirii, însă, spre deosebire de Creștinism, a unei Mîntuiri terestre
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Religie a Mîntuirii, însă, spre deosebire de Creștinism, a unei Mîntuiri terestre, care dispune de un Mesia (Proletariatul) și care anunță cu convingere venirea apropiată a unei Lumi izbăvite de Rău, a unei Omeniri împăcate, a fericirii pe pămînt. Contradicții și discreditare Umanismul reprezintă o creație originală și tipică a culturii europene, reflectînd ambiguitățile și complexitățile acesteia. Fundamentul său, care este omul, este în totalitate laic, însă omul i-a devenit fundament deoarece cultura europeană a turnat aici substanța mitică și religioasă care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
i-a devenit fundament deoarece cultura europeană a turnat aici substanța mitică și religioasă care îi conferă forța sa scînteietoare și care îl face să-și secrete propriile mituri, religia sa de căpătîi (Progresul) și religia sa secundă (mîntuirea pămîntească). Umanismul este de asemenea tipic european deoarece a lucrat fără încetare prin contradicție internă, între principiul său manifest, rațional și laic, care îl determină să critice miturile și religiile, și principiul său tainic, mitologic și religios. Această contradicție va deveni din ce în ce mai
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și religiile, și principiul său tainic, mitologic și religios. Această contradicție va deveni din ce în ce mai puternică pe măsură ce progresele științelor vor micșora dimensiunea și locul omului în Univers, iar determinismul și obiectivitatea științifice, negînd orice libertate și orice subiect, vor submina fundamentele Umanismului. Umanismul se va vedea nevoit să joace un joc de-a v-ați ascunselea cu Știința, considerînd-o deopotrivă adevăr despre lume și instrument al Omului, ale cărui progrese dezvoltă tocmai sfera superioară în care Omul-subiect stă-pînește Lumea. În momentul în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
religiile, și principiul său tainic, mitologic și religios. Această contradicție va deveni din ce în ce mai puternică pe măsură ce progresele științelor vor micșora dimensiunea și locul omului în Univers, iar determinismul și obiectivitatea științifice, negînd orice libertate și orice subiect, vor submina fundamentele Umanismului. Umanismul se va vedea nevoit să joace un joc de-a v-ați ascunselea cu Știința, considerînd-o deopotrivă adevăr despre lume și instrument al Omului, ale cărui progrese dezvoltă tocmai sfera superioară în care Omul-subiect stă-pînește Lumea. În momentul în care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un joc de-a v-ați ascunselea cu Știința, considerînd-o deopotrivă adevăr despre lume și instrument al Omului, ale cărui progrese dezvoltă tocmai sfera superioară în care Omul-subiect stă-pînește Lumea. În momentul în care se va impune teoria evoluției biologice, Umanismul va lega de aceasta nu doar destinul natural al omului și înrudirea sa cu maimuța, ci și eliberarea sa de Natură și poziția sa superioară de Homo Sapiens și Faber, rod ultim și finalitate supremă a Evoluției Lumii. Umanismul va
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
biologice, Umanismul va lega de aceasta nu doar destinul natural al omului și înrudirea sa cu maimuța, ci și eliberarea sa de Natură și poziția sa superioară de Homo Sapiens și Faber, rod ultim și finalitate supremă a Evoluției Lumii. Umanismul va fi deopotrivă frămîntat de contra-dicția dintre principiul său universal, valabil pentru toți oamenii, și eurocentrismul său de facto. Va ocoli această contradicție atîta vreme cît va considera omul european ca fiind omul adult împlinit, în raport cu omul incomplet al civilizațiilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
considera omul european ca fiind omul adult împlinit, în raport cu omul incomplet al civilizațiilor "înapoiate" și "primitive". El va reuși să justifice astfel dominația colonială, distrugerea culturilor milenare, ca și judicioasa eradicare a erorilor, prejudecăților și superstițiilor, necesară introducerii adevăratei civilizații. Umanismul european a atins apogeul la finele secolului trecut. Europa imperialistă își impune dominația asupra lumii, însă Europa culturală își închipuie că aduce Lumii civilizația și progresul. Este momentul în care progresul civilizației și progresul științei par indisolubil legate, în care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
legate, în care triumful Rațiunii și al Dreptului sînt înscrise în mersul Istoriei. Criza urmează îndeaproape apogeului, favorizînd unele conștientizări, care, în schimb, accentuează crizele. Din însuși interiorul culturii europene, devine posibilă reperarea orbirii eurocentriste. Unii europeni vor descoperi că Umanismul lor mascase și justificase o lipsă de umanitate înspăimîntătoare. Vor descoperi de asemenea că ceea ce crezuseră a fi Cultura supremă, cultura lor, era o cultură ce dăduse naștere disprețului pentru celelalte culturi și justificase exterminarea lor. Firește, ideile izvorîte din
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
mascase și justificase o lipsă de umanitate înspăimîntătoare. Vor descoperi de asemenea că ceea ce crezuseră a fi Cultura supremă, cultura lor, era o cultură ce dăduse naștere disprețului pentru celelalte culturi și justificase exterminarea lor. Firește, ideile izvorîte din acest Umanism vor continua să înflorească în porțiuni extinse ale lumii. Însă în Europa, mai întîi și mai cu seamă, în cursul secolului XX, Progresul Rațiunii, Progresul Științei, Porgresul Istoriei vor intra în criză, iar această criză va afecta fundamentele Umanismului. În
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
acest Umanism vor continua să înflorească în porțiuni extinse ale lumii. Însă în Europa, mai întîi și mai cu seamă, în cursul secolului XX, Progresul Rațiunii, Progresul Științei, Porgresul Istoriei vor intra în criză, iar această criză va afecta fundamentele Umanismului. În același timp, astronomia dilată vertiginos Universul, arătînd că omul nu este decît o ființă minusculă, marginală și efemeră a cosmosului din care provine. Determinismul, obiectivitatea, diviziunea disciplinară, care invadează științele umaniste, elimină din acestea orice idee legată de individ
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ființă minusculă, marginală și efemeră a cosmosului din care provine. Determinismul, obiectivitatea, diviziunea disciplinară, care invadează științele umaniste, elimină din acestea orice idee legată de individ, de autonomie, de subiect, făcînd inutilă însăși ideea de om. Din acest moment, dezintegrarea Umanismului dă naștere unei idei la fel de stupide ca divinizarea omului: disoluția sa. Discreditarea Umanismului încurajează deopotrivă nihilismul și revenirea la religia multimilenară, care se regenerează fără încetare odată cu prăbușirea miturilor și religiilor laice. Mai presus de toate însă, prăbușirea Umanismului antropocentric
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
disciplinară, care invadează științele umaniste, elimină din acestea orice idee legată de individ, de autonomie, de subiect, făcînd inutilă însăși ideea de om. Din acest moment, dezintegrarea Umanismului dă naștere unei idei la fel de stupide ca divinizarea omului: disoluția sa. Discreditarea Umanismului încurajează deopotrivă nihilismul și revenirea la religia multimilenară, care se regenerează fără încetare odată cu prăbușirea miturilor și religiilor laice. Mai presus de toate însă, prăbușirea Umanismului antropocentric și supranatural deschide un abis din care țîșnesc întrebările primordiale. Ce este omul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dezintegrarea Umanismului dă naștere unei idei la fel de stupide ca divinizarea omului: disoluția sa. Discreditarea Umanismului încurajează deopotrivă nihilismul și revenirea la religia multimilenară, care se regenerează fără încetare odată cu prăbușirea miturilor și religiilor laice. Mai presus de toate însă, prăbușirea Umanismului antropocentric și supranatural deschide un abis din care țîșnesc întrebările primordiale. Ce este omul? Ce reprezintă această ființă naturală / culturală? Care este situația sa în lume? Ce înseamnă spiritul său? Libertatea sa? Rațiunea sa? Putem să nu acordăm valoare omului
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
naturală / culturală? Care este situația sa în lume? Ce înseamnă spiritul său? Libertatea sa? Rațiunea sa? Putem să nu acordăm valoare omului? Putem ocoli un mit și o religie a omului? Oare asta nu ar însemna un regres către vechiul Umanism? Nu pot face altceva aici decît să schițez un punct de vedere propriu, expus în altă parte 18: este posibilă definirea științifică a noțiunilor de subiect și de autonomie, nu din perspectiva suverană a filozofilor Spiritului sau ai Ego-ului, ci
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în Dumnezeu, în Rațiune, în supremă Evidență. Este nevoie să ne realegem cu luciditate valorile, să inițiem un dialog cu propriile mituri, să vedem în Credința noastră un Pariu, și nu certitudinea absolută. Asta înseamnă că este posibil un alt umanism, moștenitor al umanismului inițial. Asta înseamnă că dialogica trebuie să continue, prin alte mijloace și pe noi teritorii... 4 Aventurile rațiunii Grecia nu a inventat raționalitatea. Există în toate societățile umane, inclusiv în cele mai arhaice, o gîndire empirică / logică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Rațiune, în supremă Evidență. Este nevoie să ne realegem cu luciditate valorile, să inițiem un dialog cu propriile mituri, să vedem în Credința noastră un Pariu, și nu certitudinea absolută. Asta înseamnă că este posibil un alt umanism, moștenitor al umanismului inițial. Asta înseamnă că dialogica trebuie să continue, prin alte mijloace și pe noi teritorii... 4 Aventurile rațiunii Grecia nu a inventat raționalitatea. Există în toate societățile umane, inclusiv în cele mai arhaice, o gîndire empirică / logică / tehnică ce permite
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
completă care se va numi mai tîrziu raționalism. Raționalismul este încredințat că Lumea, care se supune unei Ordini raționale, este complet accesibilă Rațiunii: tot ceea ce există este inteligibil și are rațiunea sa de a fi. Acest raționalism se articulează pe Umanism, care justifică suveranitatea rațională a lui Homo Sapiens și se sprijină pe Știință, care dezvăluie Legile raționale ale Universului. Rațiunea devine astfel călăuza unificatoare a cunoașterii, eticii și politicii; omul poate și trebuie să acționeze în mod rațional; societatea poate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
produce Auschwitz-ul sau Kolyma. Vede cele mai îngrozitoare regrese săvîrșite în numele progresului Istoriei. Vede cultul unui Conducător omniscient și infailibil ofi-ciindu-se în numele științei materialiste. Vede cum raționalitatea instrumentală se eliberează de finalitățile raționale și se pune în slujba nu a Umanismului, ci a vechii Barbarii a puterii, dominației și violenței. Noile forme de barbarie, care sînt tehnicismul mărginit, birocratismul anonim, scientismul orb, se pun în slujba vechilor barbarii pentru a crea o Barbarie civilizată a cărei forță tinde către infinit... Reevaluarea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
catedrala teologică, istoria gîndirii europene este cea a dezintegrării acestui edificiu măreț, urmată de construcții noi ce se zidesc pe ruinele sale, așa cum Roma renăscută se înălța pe rămășițele monumentelor imperiale. Ea reprezintă devenirea unei dialogici pluraliste care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această istorie este un proces care, din dialogică în dialogică, din criză în criză, din reconstrucție în de-construcție, aprofundează mereu o problematică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]