KorAP: Find »[drukola/base=unguresc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...69 >

1,703 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

împrotiva turcilor. Chiar pe la-nceputul domniei luii Mircea turcii pătrunseră c-o răpitoare repejune înainte spre nord, amenințară țările mai mici ce se desfăcuseră de împărăția bizantină și în zilele regelui Sigisimund I se iviră pentru întîiași dată pe pământ unguresc. Avizate una la alta pentru a se conserva, țările cele mici se aliară pentru a se apăra de aceia care le amenințau în comun și astfel servieni, bosniaci, bulgari și albaneji se adunară sub același stindard și se puseră sub

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
trebuia să urmeze steagul osman, și între regele Sigismund, în a căruia țară urmase de curând cea dentăi năvală a turcilor. Oțărârea era cu atât mai mare cu cât Sigismund nu-i putea ierta lui Mircea lepădarea lui de supremația ungurească și trecerea în partea inamicului regatului. De aceea Sigismund întreprinse în anul 1392 cu oștiri considerabile o campanie în contra Valachiei, unde Mircea-l aștepta cu propriile sale puteri de oaste și c-o trupă auxiliară turcească. Dar abia se orânduise

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
dar daca Sigismund n-ar lua parte în persoană la campanie, atunci și voievodul nu e dator decât să trimită o trupă auxiliară la oștirea crăiască. Dar atât în cazul întîi cât și într-al doilea Mircea va îngădui oștirii ungurești trecere liberă prin țara sa, înlesnindu-i proviziile trebuincioase pe cheltuiala regelui. 2. Cât ar rămânea Sigismund ori oastea sa de espediție în câmp tot atâta să stăruie acolo și Mircea ori trupa sa auxiliară; regele dând drumul oștirii sale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sale, Mircea are voie s-o facă asemenea, dar numai cu îngrădirea ca să ție gata un contingent îndeajuns dintre oamenii săi pentru apărarea contra inamicului și ocuparea orașelor, castelelor și ținuturilor ce s-ar cuceri, dând nu mai puțin garnizoanelor ungurești în lipsa regelui tot ajutorul putincios pentru apărarea și manținerea lor pe locurile în cari vor sta. 3. Nu numai în vremea petrecerii regelui și trupelor sale în Valachia, dar și în vremea înaintării lor în țările învecinate de-a lungul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lui în Ungaria, îl puse într-o stare atât de grea încît trupele crăiești au fost silite să răzbată puind la mijloc întreaga lor bărbăție. Vitejia și precauțiunea palatinului Nicolae de Gara au contribuit mai cu samă la mântuirea oștirii ungurești și au aflat deplină recunoaștere crăiască. Dușmănia produsă prin încetarea campaniei se stinse la reînceperea cruciatei din anul următor. Nouă și mare campanie contra turcilor. Curând după astea muri soția lui Sigismund, Maria (1395), și el trebui să-și asigure

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
regele Poloniei, și contra magnaților din sudul regatului cari se revoltaseră. Întru aceasta și izbuti, mai cu samă cu concursul energic al lui Ioanne de Canischa, arhiepiscop și primat al Granului, care-i stăvili pe poloni de la năvălirea în Țara Ungurească și știu să mănție vaza regelui în cuprinsul propriului său stat. Sigismund, luptând cu primejdii și furtuni de dinafară și de dinlăuntru, chemat apoi cu grabă în Germania de frate-său, împăratul Wenzel, pentru a lua asupră-și gestiunea trebilor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pune sirepul să mănânce ovăz. Cu așa mari vorbe și cu atâta dispreț se căutau pe câmpul de război inamicii unul pe altul. Trupele auxiliare franțuzești veniseră în câmpul de luptă prin Ardeal și Valachia, pre când oastea de căpetenie ungurească au trecut pe la Poarta-de-Fier în Serbia și-n Bulgaria și luase orașele întărite Orșova si Vidinul. Dinaintea Nicopolei se-mpreună oastea creștinilor și începu împresurarea acestei cetăți, care rezista îndărătnică, sperând cu tărie ajutor apropiat. Poziția ei avantajoasă și pitorească

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
strălucită vitejie de cavalerii franceji asupra detașamentului de asabi, spahii și ieniceri pus în fruntea luptei, cari răsturnați claie pe grămadă fură parte măcelăriți parte reîmpinși spre centru. Amețiți de avantajul câștigat și fără nici o legătură cu corpurile de trupe ungurești lăsate în urmă, francejii cu nebunească îndrăzneală se repeziră fără preget asupra inamicului, dară curând fură cuprinși de miezul acestuia și sau străpunși sau puși pe fugă. Învingerea suferită de acești minunați cavaleri duse multă descurajare în centrul încă neatins

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mână, încît era mai-mai să se întîmple o încălcare polonă în Ungaria, pe care însă a știut s-o zădărnicească cuminția estraordinară, dibăcia și energia arhiepiscopului Granului, Ioan de Canisa, așa că Wladislaw desistă de la luarea în posesiune a țării principale ungurești, renunțând la coroana Sf. Ștefan, atât în numele său cât și în acela al soției sale. Dar nu tot astfel s-au înțeles și despre țările laterale ale Ungariei, asupra cărora Hedwiga nu desistă de la drepturile ei, ci le strămută asupra

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și grămădiră asupra lui semne de favor și daruri de grație. Astfel Polonia câștigă în persoana lui Vlad un partizan zelos, al căruia hrisov de închinare, datat din Argeș în Valachia, 28 mai 1396, dovedește hotărâta lui lepădare de supremația ungurească și alipirea pe față la regatul Poloniei. În acel hrisov Vlad juruiește formal și solemn pentru sine și urmașii săi ascultarea cuvenită, supunere după datorie și fidelitate stăruitoare cătră tronul și regatul Poloniei; apoi, recunoscând totodată pe regina Hedwiga de

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
egumen, drept pe care în același hrisov îl recunoaște și pentru mănăstirea Tismana. Și din partea ungară mănăstirea Vodița se bucura de-o tratare prietenoasă; căci în anul 1418 regele și împăratul Sigismund dădu călugărilor voie de-a căuta pe teritoriu unguresc atât pășune pentru vite cât și orice le-ar mai fi trebuit din ale traiului. Și principele Serbiei, Ștefan, manifestă o deosebită bunăvoință pentru această mănăstire, căci în anul 1407 îi recunoscu moșiile situate pe teritoriu sârbesc și dăruite ei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
intrarea mărfurilor prin granițe și le permise a o răspunde înlăuntrul țării și anume la Tecuci și la Bârlad; apoi le mai învoi ca să nu fie obligați a-și vămui altundeva decât numai în orașul Micul Galați toate mărfurile moldovenești, ungurești, rusești și boheme pe care ei le-ar cumpăra spre a le esporta. {EminescuOpXIV 189} Bogdan-Dragoș voievod. În anul 1359 se puse în fruntea românilor așezați în comitatul Maramureșului din Țara Ungurească un cap cu minte, inimos și cu vaza

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
numai în orașul Micul Galați toate mărfurile moldovenești, ungurești, rusești și boheme pe care ei le-ar cumpăra spre a le esporta. {EminescuOpXIV 189} Bogdan-Dragoș voievod. În anul 1359 se puse în fruntea românilor așezați în comitatul Maramureșului din Țara Ungurească un cap cu minte, inimos și cu vaza, anume Dragos, fiul lui Bogdan, însemnat mai adeseori cu numirea după de Bogdan-Dragoș, și acesta hotărî să îndeplinească în faptă via lor dorință atât după un loc de așezare mai favorabil și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
Maramureș, mascarea interesului personal cu loialitatea pentru coroana Sf. Ștefan: toate motivele acestea, împreunîndu-le cu instinctul de-a-și îmbunătăți soartea și cu mania de înoituri a poporului românesc, au contribuit puternic atât la hotărârea de-a se scutura de supremația ungurească cât și la tendința de-a întemeia un stat nou. Cu o considerabilă, și anume cu cea mai bună parte a conaționalilor săi, Dragoș porni în acel an spre sud-ost, trecu înaltul și întinsul lanț de munți al Carpaților care

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sângeroase certe pentru domnie, care se sfârșiră c-o catastrofă fratucidă. Lațco învinse și se sui pe scaunul domniei; ceilalți pretendenți [î]i plătiră cu viața, numai unul din ei, anume Balc, izbuti să se mântuie cu fuga în Țara Ungurească, unde se închină cu loială supunere regelui și recunoscu supremația Ungariei asupra Moldovei. Necazul viu al monarhului unguresc pentru că românii din Maramureș părăsise fără drept și în taină țara, emigrând și constituindu-se în stat, se manifestă pe față prin

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
domniei; ceilalți pretendenți [î]i plătiră cu viața, numai unul din ei, anume Balc, izbuti să se mântuie cu fuga în Țara Ungurească, unde se închină cu loială supunere regelui și recunoscu supremația Ungariei asupra Moldovei. Necazul viu al monarhului unguresc pentru că românii din Maramureș părăsise fără drept și în taină țara, emigrând și constituindu-se în stat, se manifestă pe față prin deosebite măsuri dușmănoase, deși departe încă de starea de război. Astfel în anul 1365 Ludovic cel Mare îl

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
anul 1373 cei doi frați Balcu și Dragu se așezară pe o moșie câștigată de ei, Boczko din Maramureș, își sporiră acolo numărul moșiilor și dădură ocazie de-a se naște și putința unei activități influente unei vestite familii nobilitare ungurești, anume Dragfi, răsărită mai târziu din coborâtorii lui Dragul. În anul 1383 regina Maria a Ungariei dărui voievodului Balcu, fișpan în Satmariu, și fraților săi cetatea Arieșului până la revocare și puse din capul locului pe cei dăruiți în posesiunea și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cei dăruiți în posesiunea și uzufructul cetății. Cei doi frați, Balcu și Dragu, căpătară la vreme de pace demnitatea de comiți ai secuilor, pe când al treilea frate al lor, Dragomir, și un văr al lor, Tatemir, făcură zeloase servicii regatului unguresc în război. Prețuind după vrednicie meritele părintelui lor, regele Sigismund dărui în anul 1387 fiului și moștenitorul[ui] lui Dragomir două moșii ce se țineau de cetatea Huszt și erau în comitatul Maramureșului, răsplătindu-l astfel cu multă milă. Cumcă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pîn-acuma la convertirea a multă samă de români, încît pare a fi foarte potrivit să poarte cârja păstorească. În orice caz intenția Scaunului roman era de-a crea episcopiei de Milcov o poziție mai liberă și mai neatârnată de înrurirea ungurească. Între acestea Moldova rămase încă tot subordonată mitropolitului din Halicz în Malorosia și era espusă tuturor inconvenientelor acelora cari rezultau din depărtarea și din nesuficienta dotare a acestui scaun mitropolitan. Când patriarhul ecumenic Filotei numi și rândui în virtutea unei hotărâri

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
fii și alți moștenitori și urmași, că atât el cât și toți aceștia nui vor îmbla nici odinioară după posesiunea sau apropriarea regatelor Ungariei, Poloniei și Dalmației, nici după voievodatul Moldovei (... ) nici după celelalte provincii sau țări laterale ale coroanei ungurești; și chiar daca una din aceste țări de bunăvoie s-ar declara că e gata să i se supuie, niciodată împăratul și toți cei pomeniți mai sus nu-și vor da învoirea la una ca aceasta. Raportul de vasalitate a Moldovei

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
se poarte după dreptul românesc. Regina Ungariei, Maria, exercită chiar fără jenă un drept de suveranitate asupra Poloniei, dăruind în anul 1383 o moșie din Galiția ostașului moldovenesc Iosif, fiul boiarului velit Petru. Sub stăpânirea lui Ludovic cel Mare regatul unguresc ajunse la mare putere și vază, dar sub administrarea personală a fiicei sale, regina Maria (1382 - 1386) și sub conducerea mumei ei, a reginei văduve Elisabeta, suferi din contra o zguduire din temei și multă stricăciune. Deconsiderarea slabului regim femeiesc

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
sub administrarea personală a fiicei sale, regina Maria (1382 - 1386) și sub conducerea mumei ei, a reginei văduve Elisabeta, suferi din contra o zguduire din temei și multă stricăciune. Deconsiderarea slabului regim femeiesc se lăți atât de tare în Țara Ungurească principală cât și în țările laterale, încît neascultarea din început a celor nemulțumiți degeneră în lepădare în toată forma, așa că anume Bosnia, Croația și Dalmația scuturară cu armele în mână jugul maghiar. La urma urmelor însăși regina Maria și muma

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
solemn și prin document în scris. Astfel se despărțiră amândoi în pace și Sigismund, întorcîndu-se, dete repaos trupelor sale un an de zile, spre a se odihni. Dar, oricât de simțitor fusese modul în carele Ștefan I cunoscuse puterea armelor ungurești, el avea o frică mai tot atât de mare și de Polonia, care aspira și cu mai multă îndărătnicie la Moldova. În același an în care fusese învins și umilit el dete voie lui Mircea voievodului Valachiei ca prin mijlocul solilor împuterniciți

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
eliberat document în toată regula. Prin întîmplările din învecinata Polone, dar mai mult încă prin imprudența sa proprie, Roman Vodă se lăsă atras în volbura mișcărilor războinice de acolo. Căpetenia unui neam rutean, Theodor Korioatowicz, care, propriu vorbind, era vasal unguresc, având drept feud cetatea Munkacs, întorsese spatele feudului și suveranului său și începuse a roi spre Podolia, a căreia domnie o și luă în temeiul unei învoieli pe care-o încheie cu regele Vladislav Iagello în așa fel încît să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]