7,183 matches
-
un drept al instanțelor judecătorești de a legifera în viitor în materie de salarizare, apreciind totodată că, deși valoarea sectorială de referință ar trebui să fie unică în toată familia ocupațională „Justiție“, eventualele inechități pot fi evitate prin mecanismele de unificare a practicii judiciare puse la dispoziție de legiuitor. ... 15. Prima instanță a respins cererea în judecată formulată de reclamant, ca prescrisă, pentru perioada 1 martie 2017-16 iulie 2017 și, ca neîntemeiată, în rest. ... 16. Instanța de fond a constatat că
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 31. Prin Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 19 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
acord cu întreaga jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 46. Rațiunea instituirii condițiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
specifice familiei ocupaționale de funcții bugetare «Apărare ordine publică și securitate națională». “ ... 52. Mai mult, în cuprinsul încheierii de sesizare, instanța de apel reține că spre deosebire de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, în cadrul mecanismului de unificare a practicii, reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul s-a abătut de la cerința noutății chestiunii de drept, iar caracterul imperativ al normei exclude eventualele aprecieri ale instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de
DECIZIA nr. 92 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298095]
-
acord cu întreaga jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 62. În plus, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, preambulul reprezintă unul dintre elementele constitutive ale actului normativ
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
742/19 referitoare la anumite aspecte ale organizării timpului de lucru în cazul membrilor forțelor armate). ... 70. În cuprinsul încheierii de sesizare, prima instanță reține că, spre deosebire de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, în cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 legiuitorul s-a abătut de la cerința noutății chestiunii de drept, iar caracterul imperativ al normei exclude eventualele aprecieri ale instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
de admisibilitate referitoare la existența unei chestiuni de drept reale, în temeiul art. 2 alin. (1) și art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile care să ofere o dezlegare de principiu nu poate fi activat. ... ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 26. În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 27. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată o decizie ce poate prezenta relevanță asupra dezlegării chestiunii de drept care face obiectul prezentei sesizări. ... 28. Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 105
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
civilă), nu a fost adoptată încă o hotărâre de primă instanță prin care să se rețină situația de fapt și de drept avută în vedere la soluționarea litigiului. ... 50. Nu este posibil ca instanța supremă, învestită pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare, să anticipeze modalitatea în care se va aprecia cu privire la stabilirea situației de fapt în raport cu care întrebarea formulată ar dobândi, eventual, caracter relevant, ci aceste aspecte trebuie să fie clarificate în cuprinsul încheierii de
DECIZIA nr. 127 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299347]
-
obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 36. Evaluând sesizările conexate, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că primele două cerințe de admisibilitate sunt întrunite. ... 37. Astfel, litigiile în cadrul cărora s-au formulat sesizările, ce au fost conexate la nivelul instanței supreme, se află în curs
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
Guvernului nr. 62/2024. ... 39. Celelalte condiții de admisibilitate decurg din existența unei chestiuni de drept, în sensul că impun legătura acesteia cu soluționarea cauzei pendinte pe rolul instanței de trimitere, respectiv absența unei dezlegări a acesteia într-un mecanism de unificare jurisprudențială ori a unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, care să aibă ca obiect aceeași chestiune de drept. ... 40. Așadar, pentru ca aceste condiții de admisibilitate să fie întrunite, este necesară existența unei chestiuni de drept. ... 41
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
de drept. ... 59. Procedând în continuare la examenul deciziilor interpretative obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (astfel cum rezultă din jurisprudența evidențiată la pct. VIII din prezenta decizie) se constată că s-a statuat anterior, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la natura și regimul juridic al dreptului la diurnă reglementat prin art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, acest aspect controversat făcând obiect de analiză al instanței supreme, nefiind așadar întrunită cerința de admisibilitate impusă
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
către toate instanțele judecătorești, cu consecința prevenirii sau sistării divergențelor jurisprudențiale în fază incipientă, în cadrul acestui mecanism nefiind posibilă o examinare exhaustivă a tuturor drepturilor prevăzute a fi acordate personalului participant, așa cum s-a statuat în deciziile de unificare a jurisprudenței, anterior menționate. ... 69. Revine, prin urmare, instanțelor de judecată, în raport cu situațiile de fapt particulare din fiecare litigiu, să stabilească eventuala corespondență între aceste drepturi, în raport cu conținutul acestora, cu scopul pentru care au fost prevăzute
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 73. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va conchide că mecanismul proactiv al unificării jurisprudențiale prin intermediul hotărârii prealabile nu poate fi declanșat, impunându-se respingerea sesizărilor conexate, ca inadmisibile. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secția de contencios administrativ
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 38. Prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.295 din 28 decembrie 2020, s-a statuat că: În interpretarea
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]
-
nr. 223/2015 și ținând cont de diferențele specifice de reglementare pentru acest domeniu. ... 63. În acest sens, în jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție se regăsesc suficiente repere pentru soluționarea cauzei în coordonatele stabilite prin deciziile de unificare. ... 64. Prin Decizia nr. 63 din 26 septembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept s-au stabilit, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]
-
circumstanțelor fiecărei cauze, rămân atributul exclusiv al instanței de trimitere, iar modalitatea în care sesizarea a fost formulată, aducând în dezbatere un caz particular, este incompatibilă cu dezlegarea de principiu pe care instanța supremă o poate oferi în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile. ... 67. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]
-
chestiune preliminară de către Înalta Curte, în cadrul prezentei hotărâri, ar constitui, în cele din urmă, chiar un act de judecată a speței, prin aplicarea normelor incidente la situația de fapt, ceea ce este nepermis în cadrul prezentei proceduri de unificare. ... 34. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unei veritabile probleme de drept, având un grad ridicat de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 2 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 163 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299466]
-
problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 34. În jurisprudența Curții Constituționale a României nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 35. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate repere relevante pentru soluționarea prezentei sesizări. ... ... X. Opiniile specialiștilor consultați 36. În conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (11) raportat la art. 516 alin. (6) din Codul de procedură civilă, au fost solicitate
DECIZIA nr. 101 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299486]
-
asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“. ... 47. Distinct de elementele care diferențiază instituția reglementată de Codul de procedură civilă de cea prevăzută prin norma specială -, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 -, problematica esențială ce poate justifica declanșarea mecanismului de unificare a jurisprudenței, reprezentat de procedura hotărârii prealabile, rămâne identică celei vizate de dreptul comun în materie, și anume existența unei chestiuni de drept dificile, de natură a constitui izvor al practicii neunitare. În consecință, se reține faptul că scopul reglementării
DECIZIA nr. 101 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299486]
-
pe țară, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, respectiv Legea nr. 103/2023. ... 62. Formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu se circumscrie exigențelor mecanismului de unificare a practicii judiciare activat, deoarece nu urmărește, în realitate, o interpretare și dezlegare de principiu asupra unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci identificarea modului de rezolvare a unei probleme punctuale de interpretare sistematică, de coroborare și aplicare a unor dispoziții
DECIZIA nr. 138 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299408]
-
și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. ... 65. Prin urmare, dat fiind că din punctele de vedere comunicate și practica judiciară relevantă nu se conturează riscul unei jurisprudențe neunitare în materie, care să facă necesară angajarea mecanismului de unificare a practicii, rezultă că nici din perspectiva condiției dificultății chestiunii de drept sesizarea nu este admisibilă. ... ... B. Sesizarea formulată de Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.347/99/2024 66. Aceleași rațiuni care au
DECIZIA nr. 138 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299408]
-
funcționarilor publici și personalului contractual [art. 11 alin. (5)]. ... 76. Or, instanța de trimitere își poate găsi răspunsul la întrebarea formulată în reperele oferite de jurisprudența Curții Constituționale și de jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii anterior citate, ținând cont și de limitările legale recunoscute ca fiind aplicabile prin dezlegările Deciziei nr. 11 din 17 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii de la paragrafele
DECIZIA nr. 138 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299408]
-
de control constituțional a constatat că, deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie
DECIZIA nr. 528 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299532]