2,900 matches
-
ului nazismului său s] r]mân] cu mama lui v]duv], care depindea de el. Sartre folosește acest caz pentru a sugera c] principiile universale sunt inutile în asemenea situații, deoarece fiecare caz este unic. Sartre însuși pare s] confunde universalitatea cu obiectivitatea, deși sunt evident concepte diferite. Dar în afar] de acest lucru, studentul lui nu a trebuit s] g]seasc] pentru sine orice principiu simplu și general. Poate c] a fost singura persoan] care s-a aflat vreodat] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționamentul moral utilitarist nu poate s] manifeste asemenea complexitate și bog]ție cognitiv]. Într-adev]r, Kohlberg greșește în mod clar. (Vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) Desigur, ceea ce Kohlberg vrea s] susțin] este c] abilitatea cognitiv] a reversibilit]ții, cuplat] cu universalitatea, e inc]rcat] cu un conținut moral substanțial - c] are un anume set de lentile morale, că s] spunem așa. Astfel, el susține c] toate persoanele din Etapă 6 „v]d” clar c] viață este întotdeauna mai valoroas] decât proprietatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în avantajul Germaniei naziste. Presupunând ins] c] circumstanțele istorice conteaz], acest lucru nu invalideaz] teoria lui Kohlberg într-un mod fundamental? Dac] persoanele de la Etapa 6 pot avea valori morale diferite, atunci ce ceea r]mane de f]cut cu universalitatea valorilor morale pe care le pretinde aceast] etap]? Sau a vrut s] spun] prin această nu c] toate persoanele de la Etapa 6 au aceleași judec]ți morale, indiferent de contextul istoric, ci, dimpotriv], c] toate persoanele de la Etapa 6, din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai r]u caz, exist] niște restricții universale asupra ceea ce poate lua înf]țișarea unei astfel de dezvolt]ri. Și referință la Aristotel cu privire la educația moral] încurajeaz] ideea c], atunci când vine vorba de o astfel de dezvoltare, exist] o universalitate cu privire la procedur]: e puțin probabil ca lecții de v]ț]mare gratuit] s] inspire dezvoltarea moral]. Aceste observații vorbesc și despre a doua supoziție. În ceea ce o privește pe a treia, e suficient s] spunem c] dezbaterea dintre utilitariști și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relevante din punct de vedere moral, fie adaug] acesteia relat]ri ale celorlalte categorii (vezi capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”). Sarcina teoreticienilor morali, în concepția dominant], este de a face explicite anumite teorii morale, de a descrie universalitatea lor și de a intensifica puterea lor de constrângere. Acest lucru este realizat prin examinarea argumentelor, evaluarea dovezilor și cercetarea relațiilor logice. Gândirea moral-teoretic] este adesea modelat] dup] gândirea legal] sau dup] cea economic]. Modelul legal este implicit în opera
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pretinde c] face. Din acest punct de vedere este ușor de înțeles c] Engels vorbește de o „moral] uman] real]” a unei viitoare societ]ți, chiar dac] această implic] o revizuire a conceptului marxist de moral] că pretenție fals] de universalitate degizat] în ideologii de clas]. Nu trebuie s] trecem totuși cu vederea faptul c] Engels consider] c] aceast] „moral] uman] real]” se va realiza doar în viitor și nu acum când suntem prizonieri ai unei societ]ți divizate pe clase
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și într-un moment „tragic, sinistru, fioros și plin de groaznice consecințe” cum a fost războiul din 1916-1918, cu episodul internării sale în lagărul de la Săveni, lângă Țăndărei, ca „cel mai mare dușman al Germaniei”, pentru că nu aprecia „armonia și universalitatea limbii germane”. SCRIERI: Ce știa satul..., București, 1912; Ce știa satul... Lacrima. Nodul gordian, București, 1923; Teatru, pref. Horia Furtună, vol. I: Ce știa satul... Nodul gordian. Lacrima, vol. II: Generația de sacrificiu, București, [1933-1936]; Două pledoarii, pref. Horia Furtună
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Radu Cârneci, Titus Vîjeu, Mircea Florin Șandru, Gabrielei Filip, lui Ioan Alexandru, Dumitru Matcovschi, Nicolae Prelipceanu, Nastasiei Maniu, Leonidei Lari, lui Grigore Vieru, Valeriu Matei, Vasile Levițchi, Ion Horea, Ion Vatamanu, Liviu Vișan ș.a. În cadrul rubricii „Valori spirituale românești în universalitate” sunt prezenți Laurențiu Buzoianu (Școala lui Vasile Lupu), Nicolae Mecu (Vocația renașterii: G. Călinescu, Centenar Vasile Alecsandri. Un spirit vivace și solitar), Gh. Nicolaescu („Timpul nu a mai avut răbdare”. Crezul unui mare scriitor), Viorel Cosma (Dinu Lipatti, geniu al
VIAŢA ARMATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290515_a_291844]
-
va fi identificată „imaginea celuilalt”, necesară autodefinirii culturii respective, pentru ca de la acest nivel să se contureze sistemele de gândire și de valori care ghidează activitatea intelectuală, definite ca modele culturale. La rândul lor, modelele culturale se integrează anumitor forme de universalitate, În spatele cărora stau marile modele de umanitate, care ipostaziază istoric, În formă literară sau artistică, veritabila esență umană. 5.4. Istoria relațiilor internaționale reprezintă un alt domeniu istoriografic care s-a arătat interesat de problema alterității, Îndeosebi prin cercetarea opiniei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de falsul absolutism sunt un rezultat al procesului istoric de evaluare, proces pe care, la rândul lor, aceste valori ne ajută sa-1 înțelegem. Replica la relativismul istoric nu este un absolutism doctrinar care apelează la "natura umană neschimbătoare" sau la "universalitatea artei". Trebuie mai degrabă să adoptăm o concepție pentru care cel mai potrivit îmi pare termenul de "perspectivism". Trebuie să putem raporta o operă literară la valorile propriei ei epoci și la valorile tuturor perioadelor ulterioare creării ei. O operă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
în adresarea către împărat, și sunt puse pe seama unor realități istorice specifice Imperiului Roman (existența a doi împărați, faptul că fiecare reprezenta poporul, deci o mulțime de oameni, sau că împăratul se referea la sine prin nos), dar și a universalității unei metafore prin care pluralitatea este asociată puterii. Factorii care determină acest uz surprinzător sunt numiți de cei doi cercetători putere și solidaritate și corespund în mare parte puterii relative și distanței sociale din terminologia lui Brown și Levinson. Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
coloizi este astăzi depășită. Un cristaloid tipic (de exemplu NaCl) în apă formează un sistem omogen, dar în benzen formează o soluție coloidală. Cerința de bază a formării sistemelor coloidale este insolubilitatea reciprocă a fazelor sistemului. Se poate vorbi de „universalitatea stării coloidale”, în sensul că orice substanță poate fi adusă, în condiții determinate, sub formă de particule coloidale, suspendate într-un mediu insolubil. 105 1.1. Tensiunea superficială Straturile de molecule care se găsesc la limita de separație a fazelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
influență în toate epocile din mileniul bizantin, după cum modelele romane au supraviețuit în anumite segmente din corpul social și au dispărut din altele 3. Spectroscopia lui Nicolae Iorga rămâne exemplară și pentru că ilustrează ceea ce, tot el a numit, "forma de universalitate", deschisă prin excelență, a Bizanțului. Bizantinologia modernă simplifică într-un fel desenul, susținând că omul bizantin- ca locuitor avânt la date al casei comune a Europei- e "o sinteză răsăriteano-apuseană ilustrând în chip fascinant un model de umanitate în aproximarea
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
indispensabilă mântuirii, deoarece prin intermediul ei putem dobândi știința lucrurilor dumnezeiești și lumești, prin ea putem accede la înțelepciune și dobândi priceperea premergătoare faptei. În domeniul moralei, Sfântul Clement Alexandrinul opune caracterului practic al comportamentelor etice, promovat de filosofii greci, principiul universalității moralei creștine. Identificând în bună măsură credința cu înțelepciunea, el a ajuns să considere că aceasta de pe urmă este necesară pentru atingerea idealului perfecțiunii umane în lumea pământeană. El recomandă purificarea ființei umane, prin suprimarea pasiunilor și pacticarea consecventă a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
le deosebi de soluțiile obișnuite. Treptat s-a încetățenit părerea că sistemele studiate de Faraday și Selmi, pe de o parte, și Groham, pe de altă parte, sunt soluții coloidale - soluri. Mult mai târziu Waimarn (1907) a reușit să demonstreze universalitatea stării coloidale, în sensul că orice substanță poate fi adusă în anumite condiții în stare coloidală. De fapt, studiul științific al stării coloidale a început odată cu observațiile efectuate cu ajutorul ultramicroscopului care a permis evidențierea fenomenului statistic al fluctuațiilor, coloizi de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Spirit enciclopedic în descendentă lui Dimitrie Cantemir și a lui Ion Heliade Rădulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat prin vocația universalității cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reprezentant al gândirii științifice umaniste, însetat de cunoaștere și creație. El a deschis drumuri în filologie, folcloristica, istorie, așezând cercetarea acestor domenii într-un cadru care nu se va
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
care predispun persoana la gândire creativă și la productivitate din punctul de vedere al creativității. Spre deosebire de alți factori ai creativității (aptitudini), atitudinile depind într-o proporție mare de educație. Este motivul pentru care perspectiva atitudinală de abordare a creativității postulând universalitatea potențialului creativ oferă mari și generoase posibilități educaționale și de afirmare a individului. Autoarea Ana Stoica Constantin (2004, p. 132) prezintă o serie de trăsături de personalitate asociate cu un nivel superior al creativității: * Perseverența, voința, tenacitatea. Astăzi, progresele sunt
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
neplăcere, fără niciun interes. Numim frumos ceea ce este reprezentat fără concept ca obiect al unei satisfacții universale. Din determinarea kantiană a frumosului ca universal fără concept s‑a de‑ dus prea ușor disjuncția dintre frumos și adevăr (autonomia esteticului). Însă universalitatea fără concept nu elimină semnificația ca atare, ci doar un vehi‑ cul al ei (conceptul). Dar cum arta lucrează cu simboluri, metafore, alegorii, vehiculul privilegiat al sensurilor și adevărurilor ei, este arhetipul. Astfel Hegel, Eliade și Jung ne ajută să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
semnificația ca atare, ci doar un vehi‑ cul al ei (conceptul). Dar cum arta lucrează cu simboluri, metafore, alegorii, vehiculul privilegiat al sensurilor și adevărurilor ei, este arhetipul. Astfel Hegel, Eliade și Jung ne ajută să oferim o determinare suplimentară universalității fără concept: frumosul este universal concret, universal abstract cu propriile lui diferențe dezvoltate, sau universalul inerent al unei reprezentări concrete pentru care arhetipul este o imagine mai adecvată decât conceptul pur analitic fiind astfel tot un adevăr dar, întrupat sensibil
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
unui lucru unic - arta -, am devenit tot mai convins de faptul că, indiferent de stil și mijloc, compoziția derivă din interacțiunea a două principii vizuale pe care le voi numi aici sistemele centric și excentric. Am început să înțeleg necesitatea universalității acestor principii și, deoarece căutându-le mi s-au deschis ochii asupra organizării și semnificației a tot mai multe opere din diferite forme de artă, m-am considerat gata să relatez ceea ce descoperisem. Evidența îmi spunea că tot ceea ce văzusem
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ambițios și poate mai temerar. Pare posibilă descrierea unei scheme compoziționale comune operelor de artă vizuală din orice timp sau loc - o condiție care trebuie îndeplinită de oricare artă pentru a-și îndeplini funcția. Dar cum poate fi realizată această universalitate? Evident, nu există nici o convenție care să prescrie o anumită normă de compoziție tuturor culturilor. Mai degrabă principiul său ar trebui să fie adânc înrădăcinat în natura umană și, în cele din urmă, în chiar felul în care este alcătuit
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
umană și, în cele din urmă, în chiar felul în care este alcătuit sistemul nervos pe care îl avem cu toții în comun. Orice cunoștință de care dispunem până acum la această temă va fi menționată în capitolul XI . De asemenea, universalitatea poate fi realizată numai dacă schema compozițională simbolizează o condiție a experienței umane atât de importantă, încât fără ea orice formulă artistică ar părea nerelevantă. Propun ca această temă fundamentală să se regăsească în interacțiunea a două tendințe ale motivației
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
guvernează diferite stiluri și mijloace se opune preferinței mondene pentru diferențele individuale și eliberarea de uniformitate. E o preferință care își are bastionul în arte, filosofie și științele sociale, dar se oprește în mod necesar la științele naturale, în care universalitatea legilor naturii predomină, ca o premisă indispensabilă. Se ajunge la întrebarea dacă schemele organizării vizuale discutate în această carte aprofundează fundamentul funcționării omului, pentru a extrage ceea ce toți oamenii au în comun, sau dacă aceste scheme operează la un nivel
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pentru simbolurile de bază, precum diferența dintre lumină și întuneric sau dintre înălțare și cădere, referindu-mă mai înainte la acest principiu al explicării pentru a justifica semnificația psihologică generală a centricității și excentricității. Din moment ce acest fapt ne implică în universalitatea structurilor perceptive, este totuși indicată o abordare mai directă a bazei fizice a experienței umane. Când ființele umane, indiferent de formația lor culturală, manifestă anumite caracteristici comune în viziunea lor, ajungem să corelăm aceste similarități cu condițiile inerente ale sistemului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de o mobilitate care adesea poate genera sentimentul inconfortabil al pierderii reperelor existențiale, antrenează o activitate de legitimare care dobândește caracter permanent. Educația în postmodernitate este mai mult ca oricând preocupată de problemele valorii, de concilierea pluralității de valori cu universalitatea acestora, de ierarhizări, dar mai ales de procesualitatea valorii. Complexitatea care marchează cultura postmodernă se reflectă și în teoria și practicile educaționale. Așa cum în cultură nimeni nu mai susține crearea unui model unic, nici la nivelul sistemului educativ nu se
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]