89,525 matches
-
jr. Campania aceasta, originală în spațiul nostru publicistic, nu-și propune să premieze opera artiștilor asociați, ci să-i aducă pe aceștia mai aproape de publicul pentru care, în fond, creează. În prima "rundă", Alexandru Solomon a dat un interviu, în următoarea a apărut în SdC un text de autor, iar în numărul 154, din această săptămână, citim ce scriu criticii (Valerian Sava, Laurențiu Brătan, Andreea Chiriac) despre regizorul invitat. Ne-a reținut atenția un fragment din intervenția Andreei Chiriac: "Alexandru Solomon
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
este Gabriel Liiceanu. Dar în ce constă răsturnarea de perspectivă pe care autorul o săvîrșește în cartea Despre seducție? În introducerea a trei nuanțe care fac ca tema seducției să capete un cu totul alt relief. Enumerate succint, ele sunt următoarele. Mai întîi, potrivit lui Gabriel Liiceanu, semnificația curentă a seducției nu surprinde nimic din adevărata esență a fenomenului. Este o greșeală să credem că seducția nu înseamnă decît o ispitire frivolă, fatal trivială, în urma căreia cineva, îndrăgostindu-se, cade victimă unui
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
la dobîndirea conștiinței asupra lumii în care se înscrie și existența ei individuală. Stabilirea acestei succesiuni nu înseamnă și o cronologie rigidă a fiecărei lucrări luate în parte, ca și cum într-o anumită etapă ar fi fost realizate numai autoportrete, în următoarea doar portrete, iar în cea de-a treia doar imagini cu oameni și animale. în ciuda faptului că unele autoportrete sînt realizate ceva mai tîrziu, sau anumite portrete derivă din studiul compozițiilor cu animale, ordinea conceptuală și cronologică a temelor nu
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
instituția respectivă și de durata spitalizării pacientului înainte de apariția pneumoniei. În cazul unei spitalizări de peste 5 zile, riscul pneumoniei cu germeni rezistenți este mai mare, necesitând un tratament empiric cu spectru larg. Instituirea precoce a antibioterapiei adecvate îmbunătățește prognosticul. În următoarele 48-72 de ore trebuie reevaluat diagnosticul și tratamentul. În majoritatea cazurilor, pe baza rezultatelor culturilor bacteriologice schema terapeutică inițială de largă acoperire va fi redusă la un regim țintit. Durata terapiei antiinfecțioase la pacienții neventilați cu pneumonie este scurtă, de
Revista Medicală Română by Cristiana Cristea () [Corola-journal/Journalistic/92274_a_92769]
-
și maligne. Marea lor majoritate a fost reprezentată de patologie inflamatorie polipoidă rinosinusală. Din totalul pacienților menționați, 114 au fost diagnosticați cu neoplazii maligne rinosinusale, iar 36 au avut confirmare histopatologică de papilom rinosinusal schneiderian. Criteriile de includere au fost următoarele:pacienți cu documente medicale complete; examen histopatologic cu diagnostic de certitudine de papilom rinosinusal schneiderian în diferitele lui forme și papilom rinosinusal malignizat; pacienți cu papilom malignizat cu un minim follow-up de 36 de luni (diagnosticați, tratați și urmăriți postoperator
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
atribuire de fonduri. Atunci când stăpânii sunt gangsteri la drumul mare - așa cum s-a întâmplat mai mereu în viața politică românească de după 1990 -, slugile sunt măcar niște borfași lipsiți de scrupule. Atitudinea normală a unor factori decizionali responsabili ar fi fost următoarea: desființarea televiziunii de stat și redimensionarea ei la limitele și scopurile firești. Televiziunea publică ar trebui să fie o entitate complementară a școlii: o sursă de instruire și educație a populației. Dacă nu vrem să ajungem o societate a imbecilității
Mahalaua minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9246_a_10571]
-
acela de a elimina volume, și nu autori. Visul structuraliștilor se împlinește vrând-nevrând, cel puțin în privința rechizitoriilor pe care le-am putea alcătui după cel dintâi - atât de echilibrat - op din lucrarea lui Alexandru Dobrescu. Totuși, când vom descoperi, în următoarele, în locul savanților sau al pedagogilor, în locul medicilor sau al oratorilor, capitole încărcate de poeți și de prozatori, nu știu cum vom mai putea menține justa balanță între om și operă. Între corsar și aristocrat. Între corabia avariată și serenitatea croazierei. Cum vom
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți sănătoși reprezentând 29,7% din lot, a doua grupă a fost formată din 47 de pacienți cu boală coronariană ischemică reprezentând 42,3% din lot și cea de-a treia grupă
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
definiție, etnia sau națiunea nu este o trăsătură definitorie pentru noțiunea de "genocid", amănunt pe care un eseist ca André Glucksmann (vezi cartea Discursul urii) nu l-ar putea accepta niciodată. Una peste alta, concluzia la care ajunge Besançon este următoarea: deși cele două totalitarisme sunt echivalente sub unghiul crimei, tratamentul de care are parte memoria lor e diferit. Amintirea unuia (a nazismlui) este întreținută cuo intensitate crescîndă, iar a celuilalt (a comunismului) pare să se stingă treptat. "Astăzi memoria istorică
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
volum anunțat deja în planurile editoriale. Vă asigur că interesul cu care am citit Contimporanul. Istoria unei reviste de avangardă e unul - așa zicând - cu bătaie lungă. Sunt convins că el se va întinde generos și peste copertele broșate ale următoarei sale cărți. Și că nu mă va scuti să scriu despre ea. Plăcută obligație!
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
intermitențe, notațiile en passant și scurtcircuitările scenelor dau o notă specifică filmului, uneori cu o falsă impresie de crochiu. Unele dialoguri par suspendate, dar ele se reiau din alt unghi pe parcursul desfășurării evenimentelor, astfel încît episodul își găsește continuitatea în următoarele. Strategia are menirea de a ține în prim plan cîteva fire importante, urmărite pînă la capăt, povestea de dragoste, relația dintre Șlomo și șeful comunității etc., și de a crea o tensiune a rupturii și o dinamică a evoluției personajului
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
de producție și celelalte gospodării ale populației, la fondul centralizat al statului, a produselor horticole se stabilesc, potrivit legii, prin planurile de contractare și livrare a produselor agricole. Pentru cartofi, fructe și struguri obligațiile anuale de contractare și predare sînt următoarele: A. Cartofi. 5.000 kg/ha, pentru membrii cooperativelor agricole de producție și celelalte gospodării ale populației, care, potrivit planului de cultură, au obligația să cultive cartofi. B. Fructe. Deținătorii de pomi și livezi vor contracta și preda, pentru fiecare
DECRET nr. 370 din 7 decembrie 1988 privind îmbunătăţirea organizării activităţii de contractare şi achizitionare a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106737_a_108066]
-
depinde de modul în care este administrată această resursă comună. Încă înainte de a porni la descrierea situației din teren, trebuie adăugate câteva clarificări în privința modelului teoretic. Ostrom trasează anumite limite în privința bunurilor comune analizate în cadrul modelului. Astfel, bunurile analizate au următoarele caracteristici: sunt mai curând resurse regenerabile decât neregenerabile, se află mai mult în situații caracterizate de deficit decât de abundență, iar utilizatorii bunurilor își pot face efectiv rău unii altora, dar nu și celor din afară (Ostrom, 2007, p. 41
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
fie pentru că în Vama Veche nu se găsea practic nimic, fie petru că era mai economic să utilizezi produsele cumpărate din magazinele de la oraș. Sintetizând trăsăturile contextului instituțional și al strategiilor de viață în zonă într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: accesul și rezidența permise vor crește fluxul de turiști („turism de curte”); plaja este utilizată în scopuri turistice și întreținută de autorități; apar antreprenorii locali din rândul rezidenților; determină câștiguri suplimentare din turism; • în Vama Veche: accesul
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
jucat atât structura socială, cât și normele de la nivelul comunității: o comunitate mult mai omogenă în care continuă să predomine relațiile bazate pe încredere. Sintetizând într-un mod comparativ contextul instituțional și strategiile adoptate de cele două comunități analizate, constatăm următoarele: • în 2 Mai: creșterea fluxului de turiști („turism de curte”) permite liberalizarea reglementărilor urbanistice; modernizarea gospodăriilor, care va ține cont de cererile turiștilor; extinderea antreprenoriatului în rândul localnicilor, dar în mică măsură și în rândul nerezidenților; apariția construcțiilor noi în contrast cu
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
comun care poate ține de o nevoie proprie, de protejarea unei valori locale sau sti mularea dezvoltării (prin turism, de exemplu) (Tașcu-Stavre și Bănică, 2014). Sintetizând contextul instituțional și strategiile adoptate în cele două comunități într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: stabilizarea fluxului de turiști („turism de curte”) permite noi reglementări care privesc administrarea plajei și a rezervației naturale; interdicția eliberării de autorizații de construcție; elaborarea unui nou PUG; dezvoltarea moderată a construcțiilor noi; creșterea dependenței localnicilor de
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
secolului XX, în perioada socialistă, precum și până în anii recenți. Fie că încercăm să reinterpretăm vechile date într-un cadru conceptual nou, fie că facem apel la noi informații, situația în care ne găsim este extrem de provocatoare. În esență, întrebarea e următoarea: dacă ne așezăm în cadrul de analiză de tip ostromian, cum pot fi evaluate aranjamentele instituționale tradiționale românești, dezvoltate pentru a gestiona unele dintre cele mai importante resurse tradiționale și pe care le prezintă H. Stahl? Răspunsul care cred că poate
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
conferă o satisfacție mai mare fiecăruia dintre ei. Bunurile publice sunt atât neexclusive, cât și nerivale în consum. Exemple de bunuri publice sunt securitatea națională, aerul, democrația, transportul public, drumurile fără taxe etc. Problema apărută în cazul bunurilor publice este următoarea: în grupurile în care nu există posibilitatea monitorizării și sancționării membrilor (datorită dimensiunii prea mari a grupului, imposibilității comunicării între membri sau din alte cauze), niciunul dintre indivizi nu va avea stimulente să plătească costurile asociate cu participarea la acțiunea
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
din teoria jocurilor prezic că rezultatele interacțiunilor sociale nu vor fi Pareto optime , în pofida cercetărilor empirice și studiilor experimentale care sugerează contrariul (vezi spre exemplu McKelvey, Palfrey, 1992; Binmore et al., 1995; Ochs, 1995). Astfel, rezultatele empirice și experimentale indică următoarele: (1) un grad ridicat de cooperare inițială este identificat în majoritatea dilemelor sociale; ( 2) comportamentul nu este consistent cu inducția inversă în dileme repetate de un număr finit de ori; (3) echilibrul Nash nu oferă predicții bune la nivel individual
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
principalele avantaje ale CADI, respectiv capacitatea sa de a oferi explicații nu numai pentru situații instituționale statice, dar și pentru evoluția și dinamica instituțională (Ostrom, Basurto, 2009, p. 1). 1.3.1. Variabilele exogene Variabilele exogene incluse în CADI sunt următoarele: condițiile biofizice/materiale, atributele comunității din care face parte arena socială și regulile care structurează și organizează interacțiunile participanților. a) Condițiile biofizice sunt înțelese ca „resursele și capabilitățile fizice și umane de a oferi sau a produce bunuri și servicii
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sunt puternic compromise (Sell, Wilson, 1991; Rocco, Warglien, 1995). Prin urmare, eficiența comunicării este în strânsă legătură cu posibilitatea de a discuta nemijlocit, față în față. Motivele pentru care comunicarea nemijlocită are un impact atât de puternic asupra cooperării sunt următoarele: (1) posibilitatea de transfer rapid și nealternat al informației de la cei care indentifică strategiile optime către ceilalți; (2) implicarea participanților în angajamente reciproce; 3) dobândirea încrederii în ceilalți odată ce aceste angajamente sunt respectate; (4) îmbogățirea recompenselor subiective ale indivizilor; (5
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
bani, care poate lua orice valoare între 0 și 100 de lei. Ambii își vor păstra veniturile doar dacă Ana va fi mulțumită de valoarea sumei primite. Predicția teoriei non cooperative a jocurilor, bazată pe asumpția raționalității perfecte, va fi următoarea: Andrei îi va oferi Anei suma minimă , iar Ana va fi mulțumită cu aceasta dat fiind faptul că valoarea sa depășește oricum suma deținută în momentul începerii jocului. Rezultatele experimentale (vezi, spre exemplu, Binmore et al., 1995) nu numai că
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
se oferă succesiv o serie de sume de bani, crescătoare proporțional cu numărul de ture jucate. Aceștia pot intra în posesia lor doar în momentul în care unul dintre jucători decide să accepte oferta. În prima tură, suma oferită este următoarea: Ana primește 2 lei și Andrei 0. Ana trebuie să decidă dacă acceptă oferta. În acest caz, jocul se încheie, Ana obținând cei 2 lei și Andrei 0. În cazul în care Ana refuză oferta, jocul continuă cu tura 2
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
0. Ana trebuie să decidă dacă acceptă oferta. În acest caz, jocul se încheie, Ana obținând cei 2 lei și Andrei 0. În cazul în care Ana refuză oferta, jocul continuă cu tura 2. În tura 2, suma oferită este următoarea: Ana primește un leu și Andrei 3 lei. În acest caz, Andrei decide dacă jocul continuă, fiind implementată aceeași procedură. Jocul continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească) până în tura n, ambii jucători având această informație
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
încet. Revin la problemele vitale ale omenirii în care s-au implicat major autoritățile locale și unde Iașul a fost o voce de luat în seamă. Preocupările în jurul cărora și-au concentrat atenția autoritățile locale din țările dezvoltate au fost următoarele: * Explozia demografică imigrație, resurse. * Schimbarea climatică fenomene deja perceptibile. * Deșertificarea unor zone imense ale Terrei. * Conflictul dintre civilizații (de natură religioasă). * Resursele energetice. * Dictaturi consolidate surse de îngrijorare. * Dezvoltarea durabilă. Trebuie să menționez că erau suficienți demnitari în lume care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]